Tag: creare

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – La tineri este puterea

    Motivaţie

    În România, 2 din 10 absolvenţi de liceu nu se înscriu la examenul de bacalaureat, 3 din 10 absolvenţi nu promovează examenul de bacalaureat, procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani din categoria NEET (Not Employed, in Education or Training) din România a fost de 21,6%, faţă de media la nivel european de 15,5% (Eurostat, 2017), iar 440.000 de tineri din România se încadreză în categoria NEET, potrivit reprezentanţilor Coca-Cola HBC. Aceste motive au stat la baza lansării proiectului La tineri este puterea (parte a programului internaţional YOUth Empowered), creat pentru una din cele mai neglijate categorii sociale – tinerii NEET, cu vârste cuprinde între 18 şi 30 de ani.

    Descrierea proiectului

    În 2017, Grupul Coca-Cola HBC a lansat un proiect educaţional, YOUth Empowered, care se adresează tinerilor, derulat în toate cele 28 de ţări în care grupul este prezent. Parte a acestui program, La tineri este puterea este o iniţiativă importantă şi necesară, deoarece se adresează unui grup ţintă cu multiple vulnerabilităţi, dar încă relativ slab definit şi deservit: tinerii NEET – cei care nu termină liceul, nu îşi găsesc locuri de muncă şi, într-un fel, se pierd aproape neobservaţi în statistici. Programul creează o punte, cu rol formativ şi educaţional, către facilitarea accesului lor pe piaţa muncii. Iniţiativa pilot din 2017 a adus împreună o echipă de psihologi, profesori, mentori şi traineri pasionaţi care au colaborat în ateliere şi traininguri îndreptate către dezvoltarea personală şi profesională – tinerii NEET neavând nevoie doar de traininguri specializate, ci şi de încredere în ei înşişi pentru a-şi atinge potenţialul.

    Proiectul are o etapă principală, un workshop de trei zile susţinut de traineri specializaţi. Activităţile au ca scop dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor. Aceştia trec prin discuţii despre comunicare şi relaţionare cu cei din jur, primesc informaţii despre negocieri şi planuri de afaceri. O altă componentă importantă pentru acest public este cea de tips & tricks pentru etapele angajării, în care trainerii le vorbesc despre CV şi interviul de angajare. După acest workshop, tinerii care doresc şi pot beneficia de consiliere vocaţională.

    Pentru dezvoltarea tinerilor, compania pune la dispoziţie o platformă online de traininguri interactive pe care cei interesaţi le pot accesa gratuit. Primul pas în proiect a fost crearea platformei online www.latineriesteputerea.ro pentru a facilita înscrierea în program. Au urmat crearea unei pagini de Facebook şi un cont de Instagram, pentru ca aceste exemple personale să aibă un impact mai puternic. Tot pe Facebook a fost creat un grup în care tinerii şi trainerii pot schimba idei şi informaţii, dar şi oportunităţi de carieră, punând astfel bazele unei reale reţele pentru tinerii din program. În continuare, şase dintre cei mai de succes tineri NEET au fost numiţi ambasadori ai programului şi au vorbit despre experienţa lor în atelierele ţinute în Bucureşti şi în alte oraşe.

    În luna iulie anul trecut a avut loc cel mai important eveniment al programului – cel dedicat stakeholderilor. Aproape 100 de persoane au fost prezente – autorităţi din sectorul educaţiei, profesionişti din protecţia socială, profesori, parteneri de afaceri, ONG-uri reprezentative şi mass-media. Unul din obiectivele acestui eveniment a fost să convingă profesori să se alăture cauzei – obiectiv care a fost atins, deoarece peste 30 de persoane şi-au exprimat interesul de a deveni tutori şi mentori.

    Rezultate

    În 2017, peste 1.200 de tineri din trei judeţe (Prahova, Vaslui şi Bucureşti-Ilfov) au participat la ateliere care au avut scopul de a le îmbunătăţi viaţa nu doar prin creşterea şanselor de angajare, ci şi prin stimularea capacităţii de a lua decizii mai bune pentru viitorul lor. Proiectul a continuat în 2018, când peste 2.200 de tineri din 19 judeţe au participat la workshopurile din program şi s-au înscris pe platforma de e-learning Digi Hub, dedicată tinerilor înscrişi în La tineri este puterea (1.200 de tineri în workshopuri, 1.400 de persoane înscrise pe Digi Hub). Programul continuă, pentru al treilea an consecutiv, în 2019, obiectivul fiind de a ajunge la 4.150 de tineri din cel puţin 20 de judeţe din România, prin workshopurile live şi prin platforma online a programului.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2017 – prezent

  • Doar pentru colecţionari moderni

    Ca atare, diverse firme s-au specializat în realizarea de astfel de obiecte de colecţie.

    Printre aceste firme se numără Raro, cunoscută pentru piesele sale sculpturale de mobilier din materiale foarte rare, Andrew Martin, cu colecţia Tutti Frutti de piese de mobilier care aduc a biscuiţi digestivi şi tablete de ciocolată, ori Alexandra Llewellyn, cu seturile sale de table sau poker în ediţie limitată lucrate manual, ca setul table cu imagini inedite ale actriţei Marylin Monroe sau unul de pocher cu cranii, cu jetoane confecţionate de cel mai vechi astfel de fabricant din SUA.

  • Avertisment fără pregedent făcut de unul dintre oamenii care a creat WhatsApp: ŞTERGEŢI Facebook-ul

    În timpul unei apariţii publice în cadrul Stanford University, cofondatorul WhatsApp, Brian Acton, le-a spus studenţilor să îşi şteargă contul de Facebook, potrivt Medium care citează Buzzfeed.

    El a mai criticat şi modelele de business din spatele unor giganţi precum Facebook şi Google şi cât de ineficiente sunt aceste companii în a gestiona conţinutul prezent pe platformele lor.

    „Pentru a fi brutal de onest, reţele deschise se chinuie să decidă ce este discurs al urii şi ce nu este. (…) Google se chinuie să diferenţieze un site bun de unul rău. Iar noi le dăm puterea de a face asta. Asta e cea mai rea parte. Noi cumpărăm produsele lor. Noi ne înscriem pe site-urile astea. Ştergeţi Facebook-ul, nu?”, a spus Acton.

    Acton a vândut WhatsApp către Facebook în octombrie 2014 pentru suma de 19 miliarde dolari şi a plecat trei ani mai târziu după ce Facebook a decis să introducă reclame pe WhatsApp.

     

  • Aţi ratat să vă îmbogăţiţi: investiţiile în acţiunile producătorului de cannabis Tilray au creat un „tilionaire“, adică primul miliardar în dolari din acest sector al bursei

    Acţiunile companiei canadiene au intrat la tranzacţionare la bursa electronică Nasdaq din SUA, într-o ofertă publică de aproximativ 153 de milioane de dolari, la preţul de 17 dolari pe acţiune pentru 9 milioa­ne de acţiuni de clasa a doua, fiecare cu un singur drept de vot.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

    Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.

    Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

    În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

    Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

    Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.

    Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“

    Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.

    Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

    „Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

    Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.

    Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.

    Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

    BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.

    Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.

    Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.

    Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
    „Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”

    Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.

    Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.

    Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.

    Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

    „Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”

  • „Invazia selfie-urilor” creează haos într-un orăşel din California. Motivul pentru care autorităţile anunţă interzicerea accesului în zonă

    În acest weekend, zeci de mii de turişti au vizitat câmpurile înflorite cu maci din sudul Californiei, unde au făcut mii de fotografii cu hashtag-ul „superbloom”. Cu toate acestea, pentru locuitorii oraşului din apropiere, numărul de vizitatori a însemnat un coşmar devenit realitate.

    Cel puţin 50.000 de persoane au vizitat regiunea, călcând florile şi creând probleme pentru traficul rutier din zonă. Situaţia a degenerat, iar autorităţile au decis să închidă accesul în canionul Walker, unul dintre cele mai populare locuri pentru „căutătorii de maci”.
     
    „A fost o situaţie insuportabilă”, scrie pe pagina de Facebook a autorităţilor locale. „Ştim foarte bine că a fost groaznic pentru toţi locuitorii şi au fost create greutăţi inutile pentru întreaga comunitate locală”, continuă postarea.
     
    Reţelele de socializare sunt în mare parte de vină pentru această situaţie, mii de poze fiind făcute la canionul Walker în acest weekend. Totuşi, unele dintre cele mai populare fotografii au atras comentarii negative precum „calci florile pentru o poză?” sau „clar, nu se merită”.
     
  • Afiş de preţ

    Gândite să atragă oameni în sală mai degrabă decât să reflecte intriga piesei, scrie Financial Times, acestea ajung să se vândă în prezent cu mii, zeci de mii sau chiar sute de mii de dolari.

    Printre acestea se numără afişele create de artistul ceh Alphonse Mucha pentru spectacolele actriţei Sarah Bernhardt, dintre care unul s-a vândut cu peste 23.000 de dolari la o licitaţie de acum doi ani, cele create de Marc Chagall pentru Metropolitan Opera din New York ori cele create de Henri de Toulouse-Lautrec, dintre care unul realizat în 1891 pentru Moulin Rouge are o valoare estimată la 300.000 – 350.000 de dolari.

  • Poftiţi şi cheltuiţi!

    Din colaborarea lor a apărut aşa-numitul Empathy Suite, întins pe două etaje, prevăzut cu piscină, bar şi spaţiu pentru vizionare de filme care poate găzdui 52 de persoane, două camere de masaj, şi decorat de nimeni altul decât britanicul Damien Hirst.

    Apartamentul este astfel plin lucrări ale acestuia, printre care o vitrină de sticlă cu doi rechini în formol, vitrine cu schelete de peşti, precum şi decoraţiuni sub formă de fluturi, cranii sau pilule. Empathy Suite nu poate fi rezervat decât pentru cel puţin două nopţi, la tariful de 100.000 de dolari pe noapte.

  • O nouă companie în industria auto. Elba Timişoara şi americanii de la Varroc Lighting Systems au creat în ianuarie 2019 primul lor joint venture

    Producătorul de faruri Elba Timişoara şi furnizorul american de faruri auto Varroc Lighting Systems, divizie a grupului Varroc, au pus 1,8 milioane de lei în crearea companiei Varroc-Elba Electronics, aceasta fiind cea mai mare firmă din producţie înregistrată în luna ianuarie din 2019, arată datele de la Registrul Comerţului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Febra aurului cuprinde clasa politică. Ce i-a cerut Norica Nicolai guvernatorului BNR

    Norica Nicolai a declarat, într-o conferinţă de presă, că modificările la legea BNR au fost create de lipsa de transperenţă a BNR.

    „Eu ştiu foarte clar că noi avem o preocupare, pentru că noi am pierdut aurul României o dată în istoria noastră. Noi ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu rezervele de aur din România. Nu vreau să se înţeleagă că aurul nostru, fiind la Bursa de la Londra, ar însemna o lipsă de respect faţă de Marea Britanie. Nu, piaţa de la Londra este o piaţă onorabilă şi decentă. Eu am o altă problemă cu această chestiune, care este problemă tipic românească. Domnul Isărescu ne spune că doar Banca Centrală Europeană va zice ceva în această situaţie. Nu! Este o chestie de politică monetară. (…) Eu îi cer Domnului Isărescu să îmi spună, pentru că niciodată nu ştim de când aurul este plecat, ştim luări de poziţie că a fost o perioadă în Elveţia, apoi am aflat că este în Marea Britanie. Este foarte bine să se ne spună public: <l-am plasat în cantitatea x în Elveţia>. Pe această perioadă aceasta este dobânda pe care această ţară a obţinut-o, pentru că este al ei, este aurul României, nu al Băncii Naţionale. Lipsa de transparenţă în această decizie de politică monetară a creat această discuţie şi eu vreau să discutăm această lege, să vedem cât este bine să lăsăm în ţară, dacă am câştigat ceva plasându-l în afară, dar nimeni nu ştie, de fapt, de când este plasat, ce bani s-au obţinut din acest aur. Vreau să ştiu clar care sunt condiţiile acestui plasament”, a spus europarlamentarul ALDE.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.