BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Financial Times: Campaniile anticorupţie din state europene, inclusiv România, consolidează UE în faţa Rusiei

    Procurorii români acuză un fost ministru de Finanţe că a ascuns trei lingouri de aur, 90.000 de dolari şi un tablou semnat de un pictor impresionist francez în seiful unui prieten, relatează Financial Times, în ediţia electronică. Un judecător spaniol apreciază că Partidul Popular (PP) de guvernământ a fost implicat în activităţi ilegale de finanţare în perioada 1990-2008, iar cazul ar trebui să ajungă în instanţă.

    În Italia, ministrul Transporturilor a demisionat în condiţiile în care zeci de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri sunt investigaţi, sub suspiciunea de implicare în contracte publice falsificate, în valoare de 25 de miliarde de euro. Între timp, partidul britanic antieuropean UKIP l-a exclus pe unul dintre eurodeputaţii săi pentru o tentativă de a mări exagerat o notă de plată.

    Cele patru incidente, care s-au petrecut luna aceasta, arată că procurorii, judecătorii şi chiar liderii politici din cea mai mare parte a Europei sunt mai serioşi în ceea ce priveşte descoperirea şi pedepsirea actelor de corupţie.

    În principiu, asaltul politic şi juridic împotriva corupţiei ar trebui să consolideze Europa în confruntarea sa cu Rusia, deoarece scandalurile de corupţie care discreditează politica europeană reprezintă un dar pentru propagandiştii de la Moscova, care ironizează presupusa degenerare a sistemelor politice şi valorile etice europene.

    Campania Europei împotriva corupţiei, deşi încă neuniformă, este o recunoaştere a faptului că, pe fondul problemelor financiare şi măsurilor de austeritate, societatea îşi pierde răbdarea faţă de comportamentul neadecvat al liderilor săi. Pentru politicieni, eşecul de a combate corupţia sau lipsa încercărilor în acest sens riscă să împingă alegătorii spre partidele populiste de dreapta şi de stânga.

    Repulsia faţă de corupţie este un factor-cheie în creşterea partidului radical de stânga Podemos, în Spania. Corupţia a fost de asemenea principalul factor care a permis partidului Mişcarea Cinci Stele, condus de Beppe Grillo, să obţină 25 la sută din voturi la alegerile din 2013. Sprijinul faţă de acest partid s-a redus însă după ce Matteo Renzi a devenit premier în urmă cu un an, datorită retoricii sale convingătoare împotriva corupţiei.

    Cea mai mare transformare s-a produs însă în România, unde Darius Vâlcov a demisionat luna aceasta din funcţia de ministru de Finanţe, devenind cel mai important oficial politic în funcţie din ţară care este investigat pentru corupţie. Campania anticorupţie a început cu seriozitate anul trecut, peste 1.100 de persoane fiind condamnate, şi a luat avânt după alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, în noiembrie, comentează FT.

  • The Economist: Corupţia este o problemă endemică în sistemul medical românesc

    Villiam Fischer este unul dintre cei mai cunoscuţi medici din Slovacia. Specialistul în cardiologie a efectuat primul transplant de inimă în anul 1998, iar la un moment dat a candidat la funcţia de preşedinte al ţării. Însă, în februarie, familia unui pacient decedat l-a reclamat pe doctorul Fischer pentru că a luat mită 3.000 de dolari (2.700 de euro) pentru avansarea operaţiei. Avocaţii medicului au declarat că acesta va pleda vinovat. Cazul ilustrează problema corupţiei sistemice care nu afectează doar Slovacia, ci şi alte ţări din centrul şi estul Europei, notează The Economist.

    În Letonia, chirurgul ortoped Valdis Zatlers a acceptat ceea ce a numit “plăţi de mulţumire” de la pacienţi fără a le declara autorităţilor. A primit o amendă de circa 400 de euro. Un studiu al Comisiei Europene efectuat în anul 2013 arăta că 28% dintre respondenţii din România şi 21% dintre cei din Lituania efectuaseră plăţi informale medicilor, comparativ cu media europeană de 5%.

    În Polonia, 15% dintre respondenţi au recunoscut că au oferit mită în ultimul an, în nouă din zece cazuri fiind pentru servicii medicale. Unele spitale poloneze permit efectuarea de operaţii cezariene la cerere, pentru o taxă suplimentară de 1.000 de zloţi (220 de euro).

    Chiar şi Estonia, unde sistemul medical cu programare electronică este oferit ca model de transparenţă, un director de spital şi-a pierdut locul de muncă în 2011 pentru că a cerut 300 de euro şi o sticlă de coniac de la un pacient vârstnic.

    Plăţile neoficiale “nu pot fi reduse la corupţie”, afirmă Steven van de Walle, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam care a studiat fenomenul sistemului medical din România. “Foarte adesea, cetăţenii consideră logice aceste plăţi. Oamenii vor să plătească pentru sănătate”, explică specialistul.

    În România, medicii rezidenţi din spitalele publice au salarii de doar 200 de euro, iar medicii specialişti câştigă 500 de euro, aminteşte The Economist. “Poate deloc surprinzător, 7.000 de medici români – 30% dintre doctorii ţării – au emigrat în perioada 2011 – 2013”, subliniază revista britanică.

  • Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, reţinut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

    Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reţinerea şi arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    La DNA a fost, tot miercuri, şi primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în acelaşi dosar.

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri.
    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    DNA a cerut un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Hellvig: Am alocat resurse importante în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi a evaziunii

    “Având în vedere faptul că nimeni nu poate deţine astăzi cunoaşterea totală, Serviciul şi-a dozat eforturile pe un set de priorităţi legate de harta riscurilor la nivel naţional, le-a oferit beneficiarilor legali peste 8.000 de informări şi analize menite să fundamenteze procesul de luare a deciziei”, a declarat, marţi, Eduard Hellvig, după şedinţa de bilanţ pe 2014 a SRI.

    “Resurse importante au fost alocate ca şi în anii precedenţi pe aspecte care puteau duce la afectarea structurală a statului şi a capacităţii lui de acţiune, legat de corupţia la nivel înalt, de funcţionarea justiţiei, de evaziune fiscală sau de vulnerabilităţi existente în gestionarea fondurilor europene”, a afirmat Hellvig, adăugând că informările SRI au ţinut de identificarea “unor ţinte mai importante, care aduc prejudicii majore bugetului de stat”.

    Eduard Hellvig a explicat că SRI a înaintat către organele de aplicare a legii peste 3.300 de informări, cu 12% mai mult ca în 2013, şi a alimentat grupul de lucru inter-instituţional pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu 783 de informări.

    El a mai spus că aceste informările au ajutat la luarea unor decizii privind începerea urmăririi penale, dispunerea arestării preventive, sechestru asupra bunurilor sau măsuri de recuperare a prejudiciului.

     

  • Cronică de film: Leviathan confirmă imaginea unei Rusii corupte în care Moscova controlează totul

    Leviathan prezintă într-adevăr o Rusie coruptă, un stat în care cei veniţi de la Moscova sunt cei de care trebuie să te temi. Dar acţiunea se petrece într-un loc izolat, departe de centru, iar referirile la jocurile de interese la nivel înalt sunt aproape inexistente. Din punct de vedere politic, nu este un film care să dezvăluie lumii lucruri neştiute. Aş putea spune, cu o anumită doză de bunăvoinţă, că le confirmă.

    Filmul spune povestea lui Sergheev, un bărbat de vârstă mijlocie care trăieşte într-o localitate de pescari, în casa construită de bunicii săi. În primele minute ale filmului aflăm că statul urmează să îl deposedeze pentru o sumă iluzorie (sună cunoscut?), iar de aici se declanşează o serie de evenimente care vor implica numeroase personaje, diferite atât prin statut, cât şi prin comportament.

    Titlul filmului este o metaforă la sistemul politic şi administrativ rusesc, referindu-se la monstrul biblic ce nu poate fi capturat cu o simplă undiţă. Similar, regimul nu poate fi învins de un simplu om.

    Din punctul de vedere al actorilor, alegerile producătorilor au fost impecabile. Interpretări curate, convingătoare ale unor actori care nu s-au remarcat, cel puţin până în prezent, în afara Rusiei.

    Una dintre problemele filmului este durata, mai precis stilul extrem de lent prin care Zvyagintsev prezintă desfăşurarea evenimentelor. În loc de aproape două ore şi jumătate, întreaga poveste ar fi putut fi, cu uşurinţă, dezvăluită în cel mult 90 de minute.

    Concluzia? Leviathan este un film ce merită văzut, dar care nu justifică avalanşa de nominalizări pe care le-a primit din partea criticilor. Nota: 7/10.

  • Cele cinci persoane reţinute de DNA Alba pentru fraude cu fonduri europene, arestate preventiv

    Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, corespondentului MEDAFAX, că instanţa a admis, în noaptea de marţi spre miercuri, propunerea formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia de arestare preventivă a celor cinci persoane reţinute pentru falsuri şi înşelăciuni în proiecte europene, începând din 4 martie şi până în 2 aprilie.

    Muntean a spus că în cazul unei a şasea persoane, pentru care procurorii anticorupţie au făcut propunere de arestare preventivă în lipsă, s-a dispus măsura cerută, pe o durată de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului.

    Potrivit sursei citate, hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi a fost atacată prin contestaţie de cele cinci persoane arestate, competenţa de soluţionare a contestaţiei revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Cele cinci persoane erau reţinute pentru falsuri în derularea unor proiecte europene, înşelăciune sau abuz în serviciu, se arăta într-un comunicat transmis marţi, de DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia.

    Astfel, Mihail Iordache, administrator al SC Cast SRL, a fost reţinut pentru folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, înşelăciune, omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri europene, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

    Simona Mariana Luther, reprezentant legal al SC Passavant Roediger Romania SRL, a fost reţinută pentru complicitate la omisiune de a furniza cu ştiinţă datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri europene, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

    Printre persoanele reţinute sunt doi notari publici din Braşov, Georgeta Daniela Beşchia şi Valeria Doina Buzea, cele două fiind acuzate de mai multe infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată, complicitate la tentativa de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, şi complicitate la înşelăciune.

    Cea de-a cincea persoană reţinută în acest dosar, Cristina Tudorache, este acuzată de complicitate la tentativa de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, complicitate la tentativa de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (56 acte materiale), complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, complicitate la înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (11 acte materiale).

    Potrivit sursei citate, procurorii anticorupţie au stabilit că infracţiunile au legătură cu derularea unor contracte în cadrul unor proiecte europene implementate de societăţi ce au ca acţionari administraţii locale sau judeţene din Sibiu şi Prahova.

    Astfel, conform comunicatului, în 6 aprilie 2011, între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în calitate de autoritate contractantă, şi SC Apă Canal SA Sibiu, în calitate de beneficiar, a fost încheiat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – POS Mediu 2007-2013 contractul având ca obiect “Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov”, în valoare totală de 421.453.177 lei fără TVA, din care 322.483.325,81 lei finanţare nerambursabilă.

    În cadrul acestui contract, SC Apă Canal SA Sibiu a încheiat 11 contracte de lucrări şi patru contracte de servicii.

    În ceea ce priveşte contractul având ca obiect proiectarea, elaborarea documentaţiilor pentru obţinere avize şi autorizaţii, DTAC, construcţie “Staţie de Epurare Ape Menajere pentru localitatea Ocna Sibiului”, s-a publicat anunţul SEAP nr. 139441/5.10.2012. Conform celor înscrise în anunţul de participare, contractul era finanţat în proporţie de 76,54% fonduri europene prin POS Mediu 2007-2013.

    Pentru calificare, în ceea ce priveşte procedura licitaţiei, agenţii economici trebuiau să demonstreze, sub sancţiunea excluderii, faptul că au o “experienţă similară”, respectiv că “în ultimii cinci ani au dus la bun sfârşit lucrări de execuţie a cel puţin unei staţii de epurare a apei uzate cu o capacitate de minim 2.000 PE”, în cadrul unor contracte de proiectare şi execuţie.

    La licitaţia organizată în 4 decembrie 2012, s-a prezentat şi SC Construcţii Napoca SA, care a şi câştigat licitaţia, dovedind “experienţa similară” prin susţinerea acordată, în condiţiile art. 190 din OUG 34/2004, de către un terţ susţinător, societate comercială înregistrată în Liban.

    De documentaţia respectivă, care potrivit procurorilor a fost întocmită în fals, s-a ocupat un presupus reprezentant al terţului susţinător împreună cu inculpata Cristina Tudorache, pe baza înţelegerii cu reprezentanţii SC Construcţii Napoca SA.

    Toate documentele întocmite în fals, care au produs efecte juridice, au fost autentificate la birourile notarilor Valeria Doina Buzea şi Georgeta Daniela Beşchia, care, potrivit procurorilor, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la legalizarea diverselor acte.

    Anchetatorii au mai stabilit că despre documentele depuse în cadrul procedurii a luat cunoştinţă şi Ştefan Florea Dimitriu, în calitate de administrator al SC Construcţii Napoca SA, care le-a contrasemnat, inclusiv pe cele falsificate, deşi la dosarul de achiziţie a fost identificată o împuternicire prin care era mandatată o altă persoană pentru semnarea oricărui document din procedura atribuirii contractului. În urma verificărilor efectuate a rezultat că această persoană nu a semnat niciun document în numele SC Construcţii Napoca SA.

    Întrucât, pe parcursul executării contractului, s-au înregistrat nereguli şi întârzieri, SC Apă Canal SA s-a adresat societăţii susţinătoare, în vederea implicării acesteia în executarea contractului, conform prevederilor legale. La acea solicitare, firma respectivă a răspuns că procura de reprezentare este falsă şi că înţelege să nu-şi îndeplinească obligaţiile din contract.

    Astfel, în 31 decembrie 2013, SC Apă Canal SA Sibiu a reziliat contractul respectiv.

    Al doilea caz cercetat de DNA prevede un proiect derulat de SC Hidro Prahova SA, al cărei acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Prahova.

    Societatea a fost beneficiarul finanţării europene alocate prin POS Mediu proiectului “Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Prahova”, în valoare totală de 822.819.366 lei, din care 548.313.554 lei contribuţie POS Mediu 2007-2013, şi 274.505.812 lei, contribuţie a beneficiarului.

    În calitate de beneficiar al acestui proiect, SC Hidro Prahova SA a organizat, prin intermediul Unităţii de Implementare a Proiectelor – UIP din cadrul companiei, licitaţiile pentru atribuirea tuturor contractelor de consultanţă şi execuţie. În anul 2012, Comisia de evaluare a ofertelor constituită la nivelul SC Hidro Prahova SA, din cele şapte oferte conforme depuse pentru atribuirea contractului de lucrări nr. 1 Breaza, a declarat câştigătoare oferta unei asocieri de firme – SC Cast SRL şi societatea libaneză menţionată anterior.

    Ulterior adjudecării licitaţiei, reprezentanţii firmei libaneze au solicitat oficial retragerea din asociere, cerere care nu a fost acceptată de reprezentanţii SC Hidro Prahova SA Ploieşti, întrucât experienţa tehnică a asocierii a fost asigurată de această societate.

    Până în luna noiembrie 2013, asocierea desemnată câştigătoare nu a făcut nicio lucrare. De asemenea, pe parcursul aceluiaşi an, reprezentanţii firmei libaneze au încercat să cesioneze 49% din partea lor de contract celor de la SC Cast SRL, soluţie neacceptată însă de către SC Hidro Prahova SA Ploieşti.

    La fel, s-a încercat cesionarea a 94,98% din contract către SC Passavant Roediger România SRL, soluţie de asemenea neacceptată.

    Abia în 31 decembrie 2014, SC Hidro Prahova SA Ploieşti a acceptat cesionarea, de către societatea libaneză, a 49% din întreaga lucrare către societatea Passavant Roediger Romania SRL.

    Prealabil încheierii acestui contract însă, prin reprezentanţii desemnaţi, SC Cast SRL a încheiat, în 25 noiembrie 2013, un alt contract ascuns cu SC Passavant Roediger Romania SRL, prin care asocierea de firme cesiona 97% din contractul semnat cu SC Hidro Prahova, ignorând astfel soluţia de respingere.

    Potrivit procurorilor, acest contract, necomunicat SC Hidro Prahova, a fost cel care a produs efecte între părţi, dovadă faptul că în 14 martie 2014, la doar o zi după ce s-a încasat avansul de 7.705.590,96 lei, suma de 7.474.407,23 lei a fost transferată în contul escrow aparţinând SC Passavant Roediger Romania SRL, deschis în baza contractului din 25 noiembrie 2013, iar în aceeaşi zi, în contul SC Cast SRL a fost virată suma de 231.167,73 lei, reprezentând 3% din valoarea avansului.

    Apoi, în 18 martie 2014, SC Passavant Roediger Romania SRL a virat în contul SC Cast SRL suma de 350.251,06 lei.

    Din partea SC Passavant Roediger Romania SRL, atât contractul, cât şi deschiderea contului escrow au fost semnate de inculpata Simona Mariana Luther.

    Şi de această dată, întreaga documentaţie a fost falsificată de către acelaşi presupus reprezentant al firmei libaneze împreună cu inculpata Cristina Tudorache, pe baza înţelegerii cu administratorul SC Cast SRL, inculpatul Mihail Iordache.

    Toate documentele întocmite în fals, care au produs efecte juridice, au fost autentificate la birourile notarilor publici menţionaţi anterior, care şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la legalizarea diverselor acte.

    Procurorii anticorupţie au dispus, tot marţi, măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile pentru Ştefan Florea Dimitriu, administrator al SC Construcţii Napoca SA până în luna ianuarie 2015, care este şi preşedintele Camerei de Comerţ Cluj, el fiind acuzat de tentativă de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei şi tentativă de înşelăciune.

    Procurorii DNA Alba au făcut, luni, 11 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Prahova, Cluj şi Braşov, într-un caz de fraude cu fonduri europene şi fapte de corupţie şi au descins şi la locuinţa preşedintelui Camerei de Comerţ Cluj, Ştefan Dimitriu, precum şi la o firmă pe care acesta a condus-o, SC Construcţii Napoca SA.

    Ştefan Dimitriu declara, luni, că procurorii ridicau documente legate de o lucrare derulată cu fonduri europene la Luncani, judeţul Cluj, fiind vorba despre o lucrare de canalizare, reabilitarea unei grădiniţe şi o lucrare de tratare a apei, executate de SC Construcţii Napoca SA.

    Potrivit preşedintelui CCI Cluj, valoarea de licitaţie a lucrărilor a fost de nouă milioane de lei, fără TVA.

    Întrebat ce acuzaţii sunt aduse de către procurorii DNA, Dimitriu spunea că ar fi vorba despre o firmă din Braşov care a furnizat companiei Napoca Construcţii – din conducerea căreia făcea parte la momentul derulării lucrărilor – un utilaj pentru staţia de tratare şi epurare a apei.

    De asemenea, procurorii DNA au precizat că în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

  • Percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracţiuni de corupţie, fapte care ar fi fost comise în perioada 2011-2014.

    “În cursul zilei de 02 martie 2015, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Prahova, Cluj şi Braşov, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice”, a precizat DNA.

    Procurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, audiat la DNA în dosarul “Gala Bute”

    Tudor Breazu este arestat preventiv pentru presupuse fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”, în care Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului sportiv şi de luare de mită.

    Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost audiat marţi la DNA, în dosarul “Gala Bute”, în care este urmărit penal pentru trafic de influenţă, fiind arestat la domiciliu.

    La DNA a fost, marţi, şi senatorul PSD Ion Ariton, fost ministru al Economiei, acesta fiind anunţat că este inculpat în dosarul “Gala Bute” şi că are interdicţie să părăsească ţara, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Senatul a aprobat, pe 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva parlamentarului.

    În acest caz este este urmărită penal pentru luare de mită şi fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) Ana Maria Topoliceanu, care ar fi primit bani de la administratorul unei firme, potrivit unor documente ale DNA obţinute exclusiv de MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, Topoliceanu ar fi primit mită pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea persoanei care i-a dat banii, în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

    “La un moment dat, nu reţin perioada, cred că în 2011, Lungu Ştefan mi-a spus că a vorbit cu Udrea Elena, care i-a spus că poate să ia pentru ea o sumă de bani de la firma Consmin SA, care avea lucrări la Compania Naţională de Investiţii şi că i-a spus să ia legătura cu mine ca să stabilim condiţiile în care va fi remisă această sumă. Conform acestei discuţii, banii urmau să fie luaţi pentru ministrul Elena Udrea. (…) Nu îmi mai amintesc cu exactitate, dar cel mai probabil am vorbit cu Elena Udrea despre modalitatea în care urmau să fie transferaţi aceşti bani şi ea mi-a spus să îi iau prin intermediul societăţii administrate de Breazu Tudor, zis Cici, un prieten comun. Numele societăţii administrate de Breazu Tudor este Ekaton Consulting SRL”, potrivit declaraţiei date de Topoliceanu în faţa anchetatorilor, redată în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, în dosarul Gala Bute.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată că Topoliceanu a făcut aceste declaraţii la un moment la care nu avea nicio calitate procesuală, nefiind desfăşurate activităţi procesuale care să o privească.

    Tot în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, obţinut de MEDIAFAX, se arată că firmele care executau lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea depindeau de “bunăvoinţa” persoanelor cu funcţii de conducere din instituţie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată din cauza întârzierii decontărilor.

    În acest context, în perioada 2010 – 2011, Tudor Breazu le-ar fi ajutat pe Elena Udrea şi pe Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii, să primească 300.000 de lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul SC Consmin SA, scopul mitei fiind de a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

    După ce Compania Naţională de Investiţii făcea plăţile către firma lui Botoroagă, acesta dispunea transferul a aproximativ 10 la sută din suma încasată către Ştefan Lungu, pe atunci consilierul personal al Elenei Udrea, prin societatea controlată de acesta – Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive, se mai arată în documentul citat.

    În acest mod s-ar fi realizat cinci plăţi în valoare de 335.486 de lei, bani din care Lungu i-ar fi transferat lui Tudor Breazu, prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, în baza altor contracte de consultanţă fictive, sumele de 209.762 de lei, prin patru transferuri bancare, şi de 90.000 de lei, în numerar, spun procurorii.

    O parte a acestor sume i-ar fi fost înmânată în numerar Anei Maria Topoliceanu, care le-ar fi predat Elenei Udrea, mai spun procurorii, precizând că diferenţa a fost folosită de Breazu pentru a plăti cheltuieli ale celor două.

    Potrivit anchetatorilor, Breazu a achitat mai multe servicii de care ar fi beneficiat direct Elena Udrea, respectiv contravaloarea cazării pentru o vacanţă petrecută la hotelul Danai Beach Resort din Grecia, în perioada 2 – 5 septembrie 2011, şi costurile petrecerii organizate cu ocazia zilei de naştere a acesteia, la data de 26 decembrie 2012, la Hotelul Orizont din Predeal, în sumă de 12.999 de lei.

    Sumele primite ar fi fost folosite şi pentru plata unor excursii făcute de Breazu cu Topoliceanu: la Florenţa, în perioada 19 – 22 mai 2011 (cazare 9.462 lei, plus avion 4.468 de lei), la Mykonos – Grecia, în perioada 6 – 11 iulie 2011 (cazare 16.530 de lei şi avion 9.354 de lei), şi la Paris, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie 2011 (avion 5.406 de lei).

    De asemenea, Breazu ar fi achitat deplasările lui Topoliceanu la Frankfurt, în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie 2011 (cazare 2.283 de lei), sau ale unor membri ai familiei sale la Viena , în perioadele 24 – 28 august 2011 (cazare 4.530 de lei şi avion 5.800 de lei) şi 24 octombrie – 1 noiembrie 2011 (cazare 8.876 de lei plus avion 5.652 de lei), spun procurorii.

    Anchetatorii mai notează că, din declaraţia Anei Maria Topoliceanu, rezultă că sumele primite de la SC Consmin SA ajungeau în patrimoniul Elenei Udrea.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv Tudor Breazu, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    DNA a obţinut avizul Camerei Deputaţilor pentru arestarea Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”, aceasta fiind ulterior arestată în dosarul “Microsoft”. În prezent, Elena Udrea este cercetată în arest la domiciliu în acest dosar.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, miercuri, o nouă cerere DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

  • Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

    “Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.

    “Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale”, a mai scris el.

    Actualul europarlamentar apreciază că “o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotodeauna de aceeaşi parte a baricadei”. “Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise”, a subliniat Hellvig.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.