BusinessMagazin

Tag: consum

  • Europenii îşi pot lua adio de la duşuri fierbinţi şi iluminatul public: Cum are de gând Europa să reducă consumul de energie

    Europenii fac duşuri mai reci, birourile scad temperaturile în termostate, iar magazinele reduc luminile pentru a evita întreruperea curentului electric şi îngheţarea locuinţelor în această iarnă, ca urmare a consecinţelor războiului dus de Rusia în Ucraina, scrie Bloomberg.

    Pe măsură ce Kremlinul reduce livrările de gaze şi întrerupere centrale electrice se intensifică o restrângere a aprovizionării, Europa nu are altă alternativă decât reducerea cererii.

    Măsurile de până acum au fost inegale, dar această necesitate a măsurilor restrictive creşte pe măsură ce preţurile continuă să crească.

    În timp ce unele ţări precum Germania, unde aproape jumătate din locuinţe se bazează pe gaz pentru încălzire, Uniunea Europeană încearcă să se unească. Statele membre ale blocului îşi propun să reducă consumul de gaz cu 15% până în această iarnă. Această măsură este preventivă pentru situaţia în care Rusia, care a acoperit istoric aproximativ 40% din cererea UE pentru combustibil,  închide robinetul.

     

  • Companiile din energie propun Guvernului o serie de măsuri pentru atenuarea efectelor crizei, printre care creşterea plafonului de preţ la gaze pentru clienţii business, recalcularea tarifelor de reţea pentru distribuitori şi reducerea cu 15% a volumului de energie pentru care se aplica preţurile plafonate

    Companiile din sectorul energetic, membre ale Federaţiei ACUE, ai Centrului Român al Energiei (CRE) şi ai Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), au trimis o scrisoare deschisă Guvern, în care propun o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu pentru atenuarea efectelor crizei preţurilor energiei şi redresarea financiară a întregului lanţ de valoare.

    ”Sectorul energetic din România traversează cea mai amplă criză din istorie iar impactul politicilor Europene în domeniul climei, efectele economice post-pandemiei COVID-19 şi conflictul armat de la graniţele Uniunii Europene au determinat evoluţii extraordinare ale preţurilor energiei, la niveluri istorice. În acest context, schemele implementate de suport a consumatorilor de energie, în totalitatea acestora, au un impact financiar mult peste cel estimat initial”, se arată în document.

    Astfel, companiile propun o serie de măsuri cu aplicare de la 1 septembrie:

    1. recalcularea tarifelor de reţea pentru toti operatorii de distribuţie a energiei electrice si gazelor naturale care sa intre in vigoare la 1 Octombrie 2022 si, respectiv, 1 Aprilie 2023 si care sa reflecte costurile cu achiziţia consumului propriu tehnologic al reţelelor de energie electrica, respective consumul tehnologic al reţelelor de gaze naturale
    2. reconsiderarea valorii plafoanelor de pret facturat clientilor finali de energie electrica si gaze naturale prevazute in OUG 27, a numarului si categoriilor de beneficiari, si reducerea cu 15% a volumului de energie consumata pentru care se aplica preturile plafonate, in linie cu recomandarea Comisiei Europene
    3. creşterea plafonului de preţ la gaze în ceea ce priveşte clienţii B2B (la nivel de commodity), de la 250 lei/MWh, la 350 lei MWh
    4. plata la momentul depunerii documentelor la ANRE a unei sume egale cu 50% din valoarea totala solicitata, urmând ca ulterior să se facă reconcilierea
    5. în privinţa acoperirii costului CT, ajustarea de tarif trebuie realizată în tranşe începând cu anul 2022, pentru a avea o perioadă de timp rezonabilă între ajustări, iar nivelul costului CT pentru anul 2023 să fie unul correct
    6. crearea unei platforme de tranzacţionare la termen, pe care să se încheie contracte pe 5 ani între producători şi furnizori care deservesc un număr minim de clienţi casnici (de ex.100.000) şi acoperă un consum de energie de minim ( ex. 500.000 MWh)

    În acelaşi timp, companiile din energie propun un alt pachet de măsuri care ar trebui aplicate pe termen mediu, din 2023, pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţei de energie electrică, printre care recalcularea tarifelor de transport si distributie a energiei electrice si gazelor naturale din aprilie 2023 şi recunoaşterea costurilor suplimentare destinate achizitiei de energie electrica si gaze naturale in vederea acoperirii consumului propriu tehnologic si, respectiv consumului tehnologic, fata de costurile recunoscute in tarife de ANRE, si capitalizarea trimestriala a acestor costuri pentru o perioada de maximum 5 ani. Aceste costuri ar trebui  recunoscute în tarifele reglementate, la o rată a rentabilităţii de 50% din rata reglementată de rentabilitate.

    De asemenea, reprezentanţii acestui sector spun că volumul de energie oferit de producători ar trebui să acopere cel puţin cantităţile necesare consumatorilor pentru care preţul energiei va fi plafonat şi pe viitor

    Vedeţi aici varianta integrală a documentului
     

     

  • Furori în lumea întreagă: Economia Chinei scade văzând cu ochii. Iată ce spun economiştii de top ai Beijingului

    Economia Chinei s-ar putea clătina şi mai mult în acest an, după ce datele din iulie au arătat că redresarea a încetinit, pe măsură ce o scădere a pieţei imobiliare şi perturbările legate de Covid-ul continuă să provoace pagube însemnate, a raportat Bloomberg.

    Aceste date sunt în concordanţă cu aprecierile economiştilor – unii dintre ei reducându-şi previziunile de creştere a produsului intern brut după publicarea noilor cifre economice de către Beijing şi reducerea în mod surprinzător a ratelor cheie ale dobânzilor de către Banca Populară a Chinei. ING Groep NV şi TD Securities Inc şi-au retrogradat previziunile privind PIB-ul pentru întregul an la 4%, respectiv 2,9%, în timp ce Nomura Holdings Inc. — care proiectează o expansiune de 3,3% — a declarat că piaţa este încă „prea optimistă în ceea ce priveşte creşterea”.
     

    Iată ce spun economiştii despre perspectivele de creştere ale Chinei:

     

    Ding Shuang, economist şef pentru China Mare şi Asia de Nord la Standard Chartered Plc

    „Vedem un risc semnificativ de scădere pentru prognoza noastră”, a spus Ding. „Unii indicatori de conducere pentru luna august sugerează că economia ar putea fi chiar mai proastă decât în iulie, din cauza pagubelor create de Covid.”

     

    Iris Pang, economist şef pentru China Mare la ING

    Reducerea ratei PBOC este un semnal clar că Beijingul se va confrunta cu o nouă scădere economică… Tendinţele ciclului sunt descendente, nu se limitează doar la problemele din sectorul imobiliar”, a spus Pang – „Reducerea ratei arată că întreaga economie este în dificultate”.

     

    Bruce Pang, şef de cercetare şi economist şef la Jones Lang Lasalle Inc.

    „Preocuparea pieţei muncii şi scăderea veniturilor, împreună cu restricţiile asupra activităţilor au dus la o scădere bruscă a consumului”, a spus Pang. „Sunt necesare măsuri mai agresive şi stimulente ample pentru a crea mai multe locuri de muncă şi pentru a sprijini prin toate mijloacele pe cei care desfăşoară activităţi independente, atenuând pierderile de venit prin subvenţii directe, cupoane de consum şi renunţarea substanţială la plăţile de asigurări sociale.”

     

    Wang Tao, economist-şef pentru China la UBS AG

    „Drumul redresării economice în a doua jumătate va fi accidentat şi incert, în funcţie de Covid şi de politicile conexe, de evoluţiile pieţei imobiliare şi de puterea creşterii externe. Cel mai recent sondaj al consumatorilor din China a arătat o aşteptare redusă pentru creşterea veniturilor şi o intenţie mare de economisire, indicând o redresare slabă a consumului în a doua jumătate. Ne menţinem prognoza de creştere pentru anul 2022 la 3%. Având în vedere creşterea redusă din iulie, prognoza noastră actuală de creştere se confruntă cu unele riscuri de scădere.”

  • Ce medicamente au cumpărat românii în ultimele 12 luni? Produsele pentru sistemele digestiv, cardiovascular şi nervos ocupă 60% din consumul total

    ♦ Consumul total de medicamente a fost de aproape 700 milioane de cutii de medicamente în perioada iulie 2021 – iunie 2022, potrivit raportului Cegedim.

    Primele trei grupe de medicamente după numărul de cutii care au ajuns la pacienţii români în ultimele 12 luni, adică din iulie 2021 până în iunie 2022 înseamnă un total de 417 milioane de cutii, circa 60% din consumul total din perioada menţionată. Pacienţii au cumpărat cel mai mult produse pentru afecţiunile sistemelor digestiv, cardiovascular şi nervos, din datele companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    În total, aproape 700 milioane de cutii de medicamente au ajuns la pacienţi în ultimele 12 luni, în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Ca valoare, piaţa a avut un ritm mai mare de creştere, cu 23% în ultimul an faţă de perioada anterioară, ajungând la 23,4 miliarde de lei.

    Din datele Cegedim, preţul mediu pentru medicamente a fost de 33 de lei în ultimele 12 luni, de la 30 de lei pe cutie anterior.

    Cele mai mari creşteri le-au avut medi­camentele eliberate în spital, care au ajuns la 3,5 miliarde de lei în perioada iulie 2021 – iunie 2022, plus 33%, urmate de medicamentele fără reţetă, care au crescut cu 27% în perioada menţionată, până la 6,2 miliarde de lei. În vo­lume componenţa zece companii pentru ulti­mele 12 luni nu se modifică în comparaţie cu trimestrul anterior, Zentiva păstrând primul loc cu 72 de milioane de cutii eliberate pentru pacienţii din România.

    A doua poziţie o ocupă Sun Pharma (fabrica Terapia Cluj), cu aproape 66 milioane de cutii eliberate pe piaţa locală în ultimul an, şi francezii de la Servier, cu 35 milioane de cutii de medicamente în perioada menţionată.

    În clasamentul primelor zece companii după volume mai intră şi producătorii români Antibiotice şi Biofarm, cu 26 milioane de cutii de medicamente, respectiv 22 milioane de cutii în ultimele 12 luni.

    Jumătate dintre medicamentele consumate de români în ultimul an au fost din portofoliul primelor zece companii din piaţă după volume.

    Ca valoare în schimb, deşi nu există schimbări în rândul primilor trei producători de medicamente, clasamentul incluzând companiile Sanofi, Novartis şi Zentiva, este de menţionat că în ultimele 12 luni toate cele trei companii au trecut de 1 miliard de lei ca valoare. În anul anterior, doar Sanofi trecea de acest prag. Sun Pharma, cu fabrica Terapia din Cluj, a fost de asemenea aproape de acest nivel, cu 997 mil. lei în valoare.

    Producţia locală de medicamente a început în ultimii ani să atragă investiţii în noi capacităţi sau în extinderea celor deja existente. De exemplu, Biofarm Bucureşti a inaugurat în 2021 o nouă fabrică în Capitală, care triplează capacitatea de producţie, după o investiţie de 35 mil. euro. La începutul lui 2022, grupul Stada, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din Germania, a anunţat o investiţie de 48,3 milioane de euro într-o nouă fabrică de medicamente care va fi construită în Turda, Cluj.

    Primele cinci fabrici de medicamente de pe piaţa locală sunt Zentiva, Terapia, Sandoz, Antibiotice şi Biofarm.

     

  • Alexandru Nomicos, Bergenbier: consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Însă rămâne fidel brandurilor preferate

    ♦ Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători locali de bere, având afaceri de 716,8 milioane de lei în 2021 şi o fabrică la Ploieşti.

    Alexandru Nomicos, director financiar al producătorului de bere Bergenbier SA, una dintre cele mai mari companii din sector, spune că 2022 este în continuare un an cu foarte multe provocări la nivel de industrie în condiţiile creşterii costului cu materiile prime, a crizei din energie şi a inflaţiei.

    ‚„Cu toate acestea, cred că experienţa anilor trecuţi ne-a ajutat să ne creştem considerabil viteza de reacţie la condiţiile mediului de afaceri. Am învăţat să fim agili, să ne adaptăm strategia de business în funcţie de evoluţia pieţei şi de cerinţele consumatorilor. Vom rămâne în expectativă în următoarea perioadă şi vom încerca, pe cât posibil, să preluăm din impactul pe care consumatorul îl simte acum la raft, însă dacă inflaţia va continua trendul ascendent, preţul de vânzare va fi imposibil de ţinut sub control”, a spus managerul într-un interviu acordat ZF prin e-mail. Bergenbier este unul dintre cei mai mari patru producători de bere de pe plan local, având în 2021 o cifră de afaceri de 716,8 milioane de lei (peste 145 mil. euro), în creştere cu aproape 10% în lei faţă de anul precedent. Profitul companiei s-a situat la 32 de milioane de lei, iar producătorul de bere a avut un număr mediu de 628 de angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. În 2021, piaţa berii a stagnat, românii consumând anul trecut un volum de bere similar cu cel din 2020, respectiv 16,6 milioane hl. Însă, în primele patru luni piaţa a consemnat o  scădere cu 10%, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.

    „Piaţa berii a înregistrat o scădere semnificativă în primele patru luni ale anului, iar estimările noastre pentru a doua jumătate din 2022 nu sunt foarte optimiste din cauza contextului geopolitic şi macroeconomic. Ne aşteptăm să crească şi mai mult preţurile produselor, costul cu materiile prime şi costul energiei. În plus, aşa cum menţionam anterior, revenirea la volumele de dinainte de pandemie este foarte puţin probabilă, industria fiind influenţată masiv de scăderea puterii de cumpărare”, subliniază Alexandru Nomicos, care lucrează pentru compania deţinută de gigantul canadian Molson Coors din 2018.

    Cât despre consum, managerul spune că există o schimbare în ceea ce priveşte comportamentul consumatorului, iar această schimbare a venit odată cu izbucnirea pandemiei, când, de exemplu, trendul de consum din HoReCa a fost acaparat de consumul din gospodării.

    Ponderea deţinută de sectorul HoReCa în vânzările de bere a crescut anul anterior doar cu un procent faţă de 2020, până la 9%, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie, potrivit ultimelor date. Deşi românii sunt unii dintre cei mai mari consumatori de bere din Europa, ocupând locul cinci în 2020 (cele mai recente date) cu 87 de litri per capita pe an, ei preferă să cumpere băutura în magazine şi apoi să o bea acasă.

    „Dacă ne aşteptam ca 2022 să fie un an în care trendurile să revină parţial la dinamica de dinainte de pandemie, observăm că, prin prisma inflaţiei şi a crizei de energie, anul acesta puterea de cumpărare a suferit foarte mult. Astfel, consumatorul este mult mai atent la modul în care îşi împarte cheltuielile. Cu toate acestea rămâne fidel brandurilor preferate”.

    Alexandru Nomicos adaugă că, la nivel de industrie, berea lager rămâne în topul preferinţelor de consum, anul trecut înregistrând o pondere de 93,6%.

    „De asemenea, preferinţele consumatorilor pentru segmentul premium sunt în continuare stabile, iar această tendinţă are la bază un cumul de factori care se referă atât la ingredientele alese precum şi la tipul de ambalaj utilizat sau activitatea promoţională. Iar dacă ne referim la portofoliul Bergenbier, mărcile noastre acoperă în acest moment toate nevoile şi cerinţele pieţei, brandul Bergenbier fiind un motor de creştere”.

    De altfel, anul trecut ponderea berii la PET a fost de 41,5%, fiind singurul ambalaj care a avut o scădere, de 5 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

    Portofoliul companiei Bergenbier SA cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti – Bergenbier, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Löwenbräu, Fresh – compania importă şi distribuie în exclusivitate specialităţile pragheze Staropramen Dark şi Granat, berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, berea mexicană, Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner.

    Recent, portofoliul Bergenbier s-a îmbogăţit cu un nou brand premium Praha, dar şi cu o nouă aromă FRESH 0.0, lămâie şi portocală.

    „În ceea ce priveşte lansarea de noi produse şi în linie cu tendinţa europeană de consum, ne dorim să continuăm investiţiile în dezvoltarea portofoliului pentru segmentul premium şi pentru mixurile de bere cu arome fructate, însă este prematur să ne pronunţăm cu privire la următoarea perioada a lansărilor”.

    Managerul crede însă că devenit o necesitate ca firmele să-şi dezvolte capacitatea de adaptare, să traseze prognoze cât mai clare pentru următoarele luni, dar este extrem de important să existe şi o predictibilitate fiscal

    „ Altfel, riscăm să folosim resursele în zone neproductive, nesustenabile, ceea ce nu ar fi indicat mai ales într-un mediu în care costul de finanţare a atins cote înalte. România este în continuare o ţară cu potenţial de creştere accelerată şi toate motoarele din economie au nevoie de susţinere, fie că vorbim de consum, investiţii private sau publice. Este un efort comun, la nivel naţional şi este recomandat un dialog permanent între toţi actorii din economie: autorităţi, mediul privat”.

    ă. De la 1 august, berea este taxată cu 3,96 de lei/hl/ 1 grad Plato, în creştere cu circa 5% faţă de valoarea anterioară. Conform Ordonanţei de Urgenţă 16/2022 valoarea accizei la bere ar trebui să rămână stabilă până în 2026. Berea producă de producătorii independenţi a căror producţie nu depăşeşte 200.000 hl nu este supusă accizării.

    De asemenea, managerul atrage atenţia că  un aspect de multe ori neglijat ţine de curajul în a evidenţia foarte transparent riscurile în spatele unei investiţii de capital.

    „Comunicarea şi cuantificarea acestor riscuri ar ajuta enorm la crearea unor sisteme de monitorizare si corectare a factorilor nefavorabili, reprezentând o abordare cu atât mai relevantă într-un context social, geopolitic incert”.

     

     

  • Guvernul anunţă categoriile de consumatori neafectate de reducerea consumului de gaze naturale

    Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale, anunţă Executivul pe Facebook.

    „Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale”, transmite Executivul.

    Potrivit sursei citate, România va avea asigurat necesarul pentru iarna 2022-2023.

    „Rezervele de gaze ale ţării reprezintă 55%, adică peste nivelul obligatoriu de 46% prevăzut pentru 1 august 2022. Menţinând acest ritm accelerat putem ajunge la o capacitate a depozitelor de cel puţin 80% înainte de 1 noiembrie. În plus, disponibilitatea surselor interne de gaze naturale şi profilul de consum al ţării noastre, corelat cu pachetul guvernamental de protecţie a cetăţenilor şi economiei, sunt elemente ce garantează asigurarea necesarului de consum pentru iarna 2022-2023”, se arată în postarea Guvernului.

    Ţările Uniunii Europene au convenit marţi asupra unui regulament de urgenţă pentru a reduce consumul de gaze naturale în această iarnă, în timp ce Europa se pregăteşte pentru o iarnă cu aprovizionarea incertă din partea Rusiei, anunţă Reuters.

  • Preţul gazelor a început să crească din nou după ce Rusia a redus livrările către Germania. La Bruxelles ţările membre au bătut palma pentru o reducere a consumului, ca măsură de apărare în cazul în care la iarnă toată Europa rămâne fără gaz

    Preţul gazelor pentru Europa au ajuns pe burse la maximul ultimelor cinci luni după ce Rusia a decis reducerea livrărilor care aprovizionau Europa. În acelaşi timp, la Bruxelles, ţările europene au căzut de acord să treacă la reducerea consumului cu 15%, în cazul în care Rusia închide robinetul definitiv, scrie Bloomberg.

    Contractele futures pentru gaz au crescut cu 6%, până la 188 de euro pentru megawattul pe oră, ajungând să se scumpească la cel mai înalt nivel de la începtul lui Martie şi ajungând să coste de cinci ori mai mult decât în 2021.

    Gigantul rusesc de stat Gazprom a anunţat recent că livrările vor scădea până la 33 de milioane de metri cubi, invocând o problem de funcţionare.

    „Toată lumea din piaţă se aşteaptă ca volumele de gaz să scadă. Dar nimeni nu se aştepta ca fluxurile să scadă chiar atât de repede”, a declarant James Huckstepp, manager de analiză energetică.

    Ţările europene şi-au dat acordul privind reducerea consumului de gaz cu 15%, în condiţiile în care o întrerupere totală a livrărilor este din ce în ce mai posibilă. Planul de reducere al consumului este declanşat în cazuri extreme, cum ar fi o întrerupere bruscă şi totală a livrărilor din partea Rusiei.

    Preţurile din ce în ce mai mari evidenţiază presiunea care se adună pe umerii Europei şi urgentează căutarea unor surse alternative de energie, pentru a putea încălzi casele europenilor şi a putea ţine industria în viaţă.

    NordStream 1 reluase în urmă cu o săptămână livrările de gaz către Europa, după o perioadă de mentenţă de 10 zile.

    Politicienii europeni au condamnat deciziile Kremlinului şi l-au acuzat pe Vladimir Putin că a transformat gazul într-o armă pe care o foloseşte împotriva Europei.

    Preţul gazelor europene a sărit în aer şi a ajuns la 200 de euro pe megawatt în primele zile ale invaziei ruseşti în Ucraina, urmând ca ulterior să se stabilizeze. Gazul a crescut din nou puternic în iunie, după ce Putin s-a arătat din ce în ce mai dispus să lase continetul fără el.

    Potrivit analiştilor, preţurile ar putea creşte şi mai puternic în momentul când China va accesa piaţa pentru aprovizionarea necesară trecerii peste iarnă.

    „Această situaţie are toate elementele unei crize totale. Nu există suficientă capacitate de aprovizionare, iar depozitele nu se află la un nivel sufficient. Europa este lovită de un dezastru”, a spus Toby Copson, managing partner la Trident Markets, companie care se ocupă cu comercializarea gazelor natural.

  • Vladimir Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană. Solidaritatea comunităţii pare că s-a sfărâmat

    Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

    Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

    „Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

    Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

    „Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

    Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

    „Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

    De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

    În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.

    Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

    În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

    „Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.

    Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

    Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.

    „Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

    Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.

    Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.

  • Comerţul creşte, în ciuda inflaţiei. Consumul de servicii creşte consistent după ieşirea din pandemie, dar consumul de produse creşte sub inflaţie

    Consumul de servicii din România a crescut cu 25-40% (în funcţie de serviciile cerute), în primul an fără restricţiile din pandemia de COVID-19. Consumul de produse, în special cel cu amănuntul, creşte de asemenea, dar sub nivelul inflaţiei. Cifrele indică astfel avansul economiei şi în al doilea sfert din 2022, pe fondul consumului, piesa de rezistenţă a economiei şi, aşa cum zic economiştii, scopul final al creşterii economice.

    Guvernul mizează pe un avans al consumului final de 3,2% în 2022, potrivit ultimei prognoze a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP). Consumul privat, care face 80% din PIB-ul României pe partea de utilizare, ar urma să avanseze cu 3,5%. Per total, economia ar urma să crească cu 3,5% în 2022, o îmbunătăţire a prognozei anterioare de creştere economică de 2,9%.

    La cinci luni din 2022, ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), consumul de servicii prestate populaţiei a crescut cu 40% ca cifră de afaceri, iar cel de servicii prestate companiilor cu 25%. Ambele creşteri reprezintă majorarea reală a consumului, cifrele fiind mult peste inflaţie. Pe de altă parte, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, barometru pentru consumul privat, a crescut cu 6%, iar comerţul cu autovehicule cu 5%.

    Comerţul angro, însă, înregistrează o creştere de 25%.

    Analiza mai detaliată a serviciilor prestate întreprinderilor arată că principalul driver a rămas IT-ul, cu un plus de 42% an/an la 5 luni din 2022. Transporturile au crescut de asemenea cu 24%. În ceea ce priveşte serviciile prestate populaţiei, partea de turism a dictat creşterea: +40% la agenţiile de turism şi +42% pentru HoReCa. Având în vedere că este vorba de volumul cifrei de afaceri, inflaţia a avut un cuvânt greu de spus, dar, chiar şi aşa, creşterile cifrelor de afaceri sunt de aproape 3 ori peste creşterile preţurilor.

     

  • Cum vrea Europa să se lupte cu criza gazelor. Ursula von der Leyen: Cerem statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat, miercuri, că Europa se pregăteşte pentru scenariul în care Rusia întrerupe total furnizarea de gaz către Europa. În cazul în care se va întâmpla, va fi lansată o alertă la nivelul UE, ca statele membre să reducă cu 15% consumul.

    Preş CE, Ursula von der Leyen a declarat că Rusia şantajează europa şi foloseşte energia ca o armă.

    „De aceea, oricare eventualitate, fie că vorbim despre o reducere totală sau parţială a reducerii de gaze ruseşti, Europa are nevoie să se pregătească. Nu începem de la zero şi acesta este un avantaj. Deja am făcut foarte multe pentru a ne reduce dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. Am creat un depozit central care în acest moment este plin în capacitate de 64%. Am setat o platformă pentru achizii comune la nivelul UE şi am propus planul Powe EU. Are o componentă de aprovizionare din alte surse în afară de Rusia. Al doilea pilon este reducerea cererii per ansamblu în ceea ce priveşte consumul de gaze. În ceea ce priveşte primul pilon, aprovizionarea cu gaze din alte surse în afară de Rusia a crescut în mod impresionant din ianuarie anula cesta, cu 35 de puncte. Ţineţi minte că a existat acel acord cu SUA în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz lichefiat. Am vorbit cu liderii din Algeria, din Egipt, s-a semnat un memorandum pentru creşterea aprovizionării cu Azerbaidjanul şi am lucrat foarte mult pentru a creşte sursele de energie verde, pentru că aceasta este energia viitorului şieste energia de care avem nevoie. În afară de faptul că este o energie curată, este o energie pe care o obţinem pe plan local şi ne face independenţi”, a spus preşedintele CE.

    Ursula von der Leyen a mai spus că de la începutul acestui an au fost adăugaţi 20 de gigawaţi la nivelurile de energie, iar dacă s-ar face o paralelă cu nivelul de gaz, se va vedea că Europa a reuşit să înlocuiască o parte din combustibilii fosili.

    Nici în ceea ce priveşte economisirea energiei, Europa nu o ia de la zero, potrivit Ursulei von der Leyen, pentru că există posibilitatea ca Rusia să întrerupă total gazul.

    „Statele fac deja foarte multe în acest sens. Avem 11 state membre care au lansat avertismente în legătură cu consumul de gaze, iar al 12-lea stat membru este la nivel de alertă. Ştim că trebuie să ne pregătim pentru mai multe. Pregătirea nu este suficientă. Trebuie să adresăm şi se întâmplă pentru prima dată acest lucru, să adresăm problema securităţii energetice la nivel european. Trebuie să fim proactivi şi să ne pregătim pentru o potenţială întrerupere totală a aprovizionării cu gaz rusesc. Iar acest scenariu este foarte posibil. Am văzut ce s-a întâmplat în trecut. Ştim foarte clar că Rusia calculează în mod clar, încearcă să pună presiune asupra noastră prin reducerea de gaze. Este un scenariu posibil să ne aşteptăm la o întrerupere totală a gazului rusesc, ceea ce ar afecta întreaga UE. O criză a gazelor pe piaţa unică a UE va afecta fiecare stat membru UE”, a mai spus preşedintele CE.

    CE propune, astfel, ca Europa să treacă de această iarnă luând în considerare varianta că aprovizionarea cu gaze ruseşti se întrerupe cu totul.

    „Trebuie să ne umplem depozitele cât mai repede şi ca să facem asta trebuie să reducem consumul de gaze. Ştiu că este mult de cerut pentru toate statele europene, dar este un pas necesat pentru a ne proteja. Astăzi propunem un instrument de urgenţă pe baza art. 122, cu două obiective. Unul este ca fiecare stat membru să îşi reducă consumul de gaze, iar la doilea obiectiv este să punem la dispoziţie o plasă de sigurnaţă pentru toate statele membre. În cazul în care există această reducere a gazului, vom lansa o alertă la nivelul UE: cerem statelor membre să reducă cu 15% consumul de gaze”, a mai spus von der Keyen.