BusinessMagazin

Tag: Constanta

  • Şcolile şi liceele din 16 judeţe ale ţării şi din Capitală sunt închise, miercuri, din cauza zăpezii

    Unităţile de învăţământ din Bucureşti şi din alte 16 judeţe din sudul, estul, centrul şi nordul României sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă, iar Ministerul Educaţiei anunţă că şi în următoarele două zile, cursurile vor fi suspendate în nouă judeţe şi în Bucureşti.

    Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că toate şcolile şi liceele din judeţele Braşov, Brăila, Giurgiu, Maramureş, Teleorman, Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Constanţa, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Argeş şi din Municipiul Bucureşti sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă.

    Ministerul a anunţat, de asemenea, că joi vor fi suspendate cursurile în judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi în Municipiul Bucureşti, iar vineri unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi din Municipiul Bucureşti vor rămâne închise.

    În Capitală, cele mai multe dintre universităţi au suspendat cursurile săptămâna aceasta din cauza gerului şi ninsorii. Sunt, însă, facultăţi unde activitatea didactică nu a fost întreruptă, ministrul Educaţiei precizând că fiecare unitate de învăţământ superior are autonomie şi poate decide dacă îi cheamă sau nu pe studenţi la ore.

  • IGPR: Trei autostrăzi, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene, închise din cauza viscolului

    Trei autostrăzi, respectiv A2 Bucureşti – Constanţa, A3 Bucureşti – Ploieşti, A4 Ovidiu – Agigea, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene sunt, la ora transmiterii ştirii, închise din cauza ninsorii şi a viscolului, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

    Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a anunţat că, drept urmare a ninsorii şi viscolului din ultimele ore, circulaţia rutieră este închisă pe trei autostrăzi, pe 44 de tronsoane de pe 25 de drumuri naţionale şi pe 103 drumuri judeţene (104 tronsoane).

    Pe alte cinci drumuri naţionale a fost impusă restricţie pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone.

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, în judeţul Constanţa sunt închise DN 22 tronsonul Ovidiu-Mihai Viteazu; DN 3 tronsonul Murfatlar – Ostrov; DN 3C tronsonul Constanţa – Ovidiu;
    DN 38 tronsonul Agigea – Negru Vodă (punct de trecere a frontierei către Republica Bulgaria); DN 2A tronsonul Hârşova – Mihail Kogalniceanu; DN 22A tronsonul Hârşova – limita jud. TL;

    În judeţul Tulcea, nu se circulă pe DN 22 tronsonul Baia – limita jud. CT şi tronsonul Smârdan – Garvăn; DN 22A tronsonul Cataloi – limita jud. CT, DN 22D tronsonul Măcin – Horia; DN 22E Garvăn – IC Brătianu; DN 22F tronsonul Izvoarele – Nalbant.

    În judeţul Călăraşu, sunt închise DN 3 tronsonul limita jud. IF – Chiciu; DN 3A tronsonul Lehliu Gară – limita jud. IL; DN 3B tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 21 tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 31 tronsonul Olteniţa – Cuza Vodă, iar în judeţul Ialomiţa sunt închise DN 1D limita jud. PH – Urziceni; DN 3A tronsonul limita jud. CL – Feteşti. DN 3B tronsonul limita jud. CL – Gura Ialomiţei; DN 21 tronsonul limita jud. BR – limita jud. CL. DN 21A tronsonul limita jud. BR – Ţăndărei; DN 2A tronsonul Malu – limita jud. CT. DN 2C tronsonul Tovărăşia – Slobozia.

    În judeţul Brăila, sunt închise DN 21 tronsonul Brăila – limita jud. BZ; DN 21A Bărăganul – limita jud. IL; DN 22 tronsonul Brăila – Grădiştea; DN 2B tronsonul limita jud. BZ – Brăila, tronsonul Brăila – Şendreni. (E87), DN 23 tronsonul Brăila – limita jud. VN, iar în judeţul Galaţi nu se circulă pe DN 24D tronsonul Tuluceşti – limita jud. VS.

    În judeţul Buzău, sunt închise DN 2B tronsonul Buzău – limita jud. BR; DN 2C tronsonul Costeşti – Padina şi DN 22 tronsonul Râmnicu Sărat – limita jud. BR, iar în Vrancea nu se circulă pe DN 23 tronsonul Năneşti – Măicăneşti – limita jud. BR; DN 23A tronsonul Gologanu – Ciorăşti; DN 23B tronsonul Măicăneşti – Ciorăşti şi DN 2N tronsonul Bogza – Dumbrăveni.

    Totodată, în judeţul Ilfov nu se circulă pe DN 3 tronsonul DNCB – limita jud. CL, iar în judeţul Giurgiu este închis DN 41 tronsonul Băneasa – limita jud. CL.

    În judeţul Prahova, este închis DN 1D tronsonul Albeşti Paleologu – limita jud. IL.

  • Peste 180 de localităţi din patru judeţe, fără energie electrică

    Potrivit informării E-Distribuţie Muntenia, în judeţul Constanţa 95 de localităţi nu au energie electrică, total sau parţial, în Tulcea 11 localităţi, în Călăraşi 64 iar în Ialomiţa 18, echipele companiei fiind în teren pentru remedierea problemelor.

    “În judeţul Constanţa au rămas nealimentate o linie de înaltă tensiune, 50 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 4 linii de medie tensiune parţial şi 1580 posturi de transformare, fiind afectate total sau parţial 95 localităţi. (…) În municipiul Constanţa se înregistrează deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, transmite Enel printr-un comunicat de presă.

    Localităţile afectate sunt: Dulgheru, Saraiu, Lumina, Ovidiu, Carvanu Mic, Carvanu Mare, Goruni, Guiciuc, Garlita, Galita, Lipnita, Baneasa, Dobromir, Tufani, Curcani, Petrosani, Cerchezu, Magura, Olteni, Furnica, Dumbraveni, Viroaga, Negru Voda, Plopeni, Credinta, Conacu, Independenta, Galesu, Poarta Alba, Poiana, Saligny, Mihail Kogalniceanu, Nazarcea, Castelu, Saraiu, Sitorman, Albesti, , Eforie Nord, Tuzla, Biruinta, Amzacea, Techirghiol, Ostrov, Almalau, Bugeac, Lipnita, Canlia, Izvoare, Satu Nou, Coslugea, Razoare, Tudor Vladimirescu, Faurei, Lespezi, Padureni, Cetatea, Dobromir, Valeni, Carpinis, Negresti, Casicea, Scarisoreanu, Mereni, Topraisar, Pelinu, Tataru, Comana, Orzaru, Darabani, Valcele, Coroana, Cotu Vaii, Poiana, Potarnichea, Valu lui Traian, Valea Seaca, Baraganu, Palazu Mic, Gura Dobrogei, Targusor, Casianu, Cheia, Gradina, Ramnic, Ramnicul de Jos, Ramnicul de Sus, Cogealac, Tariverde, Corbu de Sus, Corbu de Jos, Nuntasi, Fantanele, Palazu Mare, Tataru, Albesti, Neptun.

    “În judeţul Tulcea au rămas nealimentate 2 linii de înaltă tensiune, 5 linii electrice aeriene de medie tensiune total şi 4 parţial , precum şi 94 posturi de transformare, fiind afectate 11 localităţi (Ceamurlia de Jos, Lunca, Baia, Murghiol, Cerbu, Rahmanu, Haidaru, Casimcea, Dunavatul de Jos, Dunavatul de Sus, Beidaud). În municipiul Tulcea se înregistrează deranjamente individuale şi
    colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, se mai arată în comunicatul de presă.

    În judeţul Călăraşi au rămas nealimentate total 25 linii electrice aeriene de medie tensiune, iar 8 parţial, 535 posturi de transformare, fiind afectate 64 localităţi. Localităţie afectate sunt: Săruleşti Gară, Mitreni, Valea Roşie, Curcani, Sălcioara, Radovanu, Valea Popii, Dorobanţu, Vărăşti, Boşneagu, Ulmu, Zimbru, Făurei, Chirnogi, Dragălina, Drajna, Bogata, Ciocaneşti, Smârdan, Andolina, Ulmeni, Spanţov, Cetatea Veche, Stancea, Chiselet, UM Bărăganu – blocuri, Ştefan cel Mare, Perişoru, Cuza Vodă, Ceacu, Călăraşii Vechi, Grădiştea, Radu Negru, Ştefan Vodă, Jegălia, Galdau, Unirea, Oltina, Rasa, Independenta, Visini, Potcoava, Drajna, Perisoru, Tudor Vladimirescu, Modelu, Alexandru Odobescu, N. Balcescu, Galatui, Valea Argovei, Silistea, Vladiceasca, Danesti, Frasinet, Luptatori, Curatesti, Tariceni, Valea Capitanului, Valea Presnei, Clatesti, Chirnogi, Cascioarele, Iezeru). În municipiul Călăraşi se înregistrează deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine, informează compania.

    “În judeţul Ialomiţa au rămas nealimentate 8 linii electrice aeriene de medie tensiune, iar 8 parţial, 272 posturi de transformare, fiind afectate 18 localităţi ( Cazanesti , Gheorghe Doja, Paltinis, Amara, Stelnica, Facaieni, Bordusani, Fetesti, Tandarei, Slobozia Noua, Cegani, Maltezi, Fratilesti, Suditi, Grivita, Milosesti, Nicolesti, Tovarasia). În municipiul Slobozia se înregistrează
    deranjamente individuale şi colective datorate condiţiilor meteo pentru remedierea cărora se intervine”, se arată în comunicatul de presă.

    În judeţul Ilfov a rămas nealimentată parţial 1 linie electrică aeriană de medie tensiune şi 8 posturi de transformare, fiind afectată parţial localitatea Petrăchioaia. În judeţul Giurgiu a rămas nealimentată 1 linie electrică aeriană de înaltă tensiune şi parţial 10 linii electrice aeriene de medie tensiune şi 45 posturi de transformare, fiind afectate localităţile Greaca, Schitu, Stăneşti, Chiriacu şi Adunaţii Copăceni. În Bucureşti există deranjamente punctuale pentru soluţionarea cărora intervin echipele E-Distribuţie Muntenia.

  • Cod ROŞU de viscol prelungit în şapte judeţe

    UPDATE 12:48 Mai mulţi navetişti din Buzău, împiedicaţi să ajungă acasă din cauza drumurilor închise

    Mai mulţi navetişti care se întorceau acasă după o noapte de muncă, din Buzău în localitatea Poşta Câlnău, au fost opriţi din drum din cauza ninsorilor, muncitorii devenind recalcitranţi, însă autorităţile nu au cedat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Prefectul judeţului Buzău, Aurelia Mitrea, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că navetiştii doreau să ajungă acasă, după muncă, de la Buzău în localitatea Poşta Câlnău.

    Autorităţile nu au permis autocarului în care se aflau muncitorii să treacă întrucât DN2 E85 este închis circulaţiei, din cauza viscolului.

    “Aproximativ 20 de persoane veneau de la muncă şi se duceau spre casă. Nu le-am lăsat să treacă, toţi au fost opriţi pe DN2 E85 de forţele de ordine în localitatea Mărăcineni”, a spus Aurelia Mitrea.

    Navetiştii au insistat să îşi poată continua drumul, spunând că au de parcurs o distanţă mică până acasă, însă autorităţile nu au cedat.

    “Trebuie să fim fermi. Era urgie. Viscolul era foarte puternic. Vizibilitatea era zero. La 200 de metri distanţă dacă se întâmpla ceva cine răspundea? Ne-au spus să-i lăsăm să treacă, să ne facem că nu-i vedem. Nu i-am lăsat”, a afirmat prefectul.

    Autorităţile le-au propus muncitorilor să fie găzduiţi în Primăria din Mărăcineni până când drumul va fi deblocat, însă aceştia au refuzat şi s-au întors în autogara din Buzău.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air a transportat anul trecut 5,5 milioane de pasageri din România

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat că a încheiat anul 2016 cu un număr record de pasageri şi o extindere masivă a reţelei de transport. Pe parcursul ultimelor 12 luni WIZZ a adăugat 9 aeronave flotei, a crescut oferta cu 17 noi destinaţii şi a extins reţeaua în constantă creştere cu mai mult de 100 de rute noi.

    Compania  a transportat 23 de milioane de pasageri în 2016, în creştere cu 19% faţă de anul anterior. La finalul anului, Wizz Air conecta 134 de destinaţii din 40 de ţări, cu un total de 519 rute la vânzare. Numărul total de membri ai echipei depăşeşte acum 3.000.

    Flota Wizz Air constă în 74 de aeronave Airbus A320 şi Airbus A321, care operează de la 25 de baze din 13 ţări din Europa Centrală şi de Est. Două baze adiţionale, deja anunţate, la Chişinău, şi la Varna, în Bulgaria, îşi vor începe operaţiunile în martie şi iulie 2017.

    Din România, Wizz Air a transportat anul trecut peste 5,5 milioane de pasageri pe rutele sale, în creştere cu 23% faţă de anul anterior. Pe parcursul lui 2016 a deschis două noi baze, la Iaşi şi la Sibiu, şi a adăugat două noi aeroporturi, Satu Mare şi Suceava, reţelei din România, care este acum compusă din zece aeroporturi. Pentru 2017 Wizz Air a anunţat deja adăugarea de noi aeronave bazelor din Cluj-Napoca şi Craiova, precum şi iniţierea a 15 rute noi către 9 ţări din România. Anul acesta Wizz Air va avea 22 de aeronave la bazele din România, inclusiv 5 aparate de zbor ultraeficiente Airbus A321 cu 230 de locuri, şi va ajunge la 750 de angajaţi. Reţeaua de zbor Wizz din România este alcătuită în prezent din 133 de rute, inclusiv o cursă internă între Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    “2016 a fost un an excepţional pentru Wizz Air. Ne-am menţinut poziţia solidă de lider şi cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, şi, în acelaşi timp, excelenţa noastră în servicii şi siguranţă a fost recunoscută prin distincţii globale remarcabile. Modelul nostru eficient, ultra low-cost, ne va permite să ne continuăm creşterea importantă şi să extindem constant reţeaua pentru a răspunde cât mai bine nevoilor pasagerilor. Vom continua să oferim cele mai mici tarife posibil împreună cu o experienţă desăvârşită, pentru a le asigura plusvaloare tuturor clienţilor noştri”, spune József Váradi, chief executive officer Wizz Air.   

  • Ce avere are Sevil Shhaideh, propunerea PSD-ALDE pentru funcţia de premier

    Sevil Shhaideh este propunerea de premier pe care PSD-ALDE a înaintat-o miercuri preşedintelui Klaus Iohannis la consultările de la Palatul Cotroceni, conform anunţului făcut de preşedintele PSD Liviu Dragnea.

    Sevil Shhaideh are 51 de ani, iar în 1987 a absolvit Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995 şi 2001, ea a obţinut specializările: expert în administraţie publică şi manager ONG la organizaţia internaţională USAID din Statele Unite ale Americii, iar în 2003 a primit titlul de auditor în urma unui curs susţinut la TUV Institution, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

    În perioada 1987-1991, ea a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa. Ulterior, din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Simultan, ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, între principalele activităţi şi responsabilităţi numărându-se elaborare de amendamente legislative cu privire la actele normative care reglementează administraţia publică locală. De asemenea, din anul 2000, ea este preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică.

    În 2012, imediat după desemnarea lui Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sevil Shhaideh a fost numită în funcţia de secretar de stat la acelaşi minister.

    Premierul propus are mai multe proprietăţi în Siria şi aproximativ 600.000 de lei în conturi

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză TOTALĂ pe scena politică: Cine este şi ce avere are femeia pe care PSD vrea să o pună premier

    În România, după o victorie zdrobitoare a PSD în alegerile din decembrie, obţinând peste 45% dintre voturi, propunerea preşedintelui PSD Liviu Dragnea pentru premier a venit ca o surpriză totală.

    În perioada 1987-1991, ea a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa. 

    Totuşi, ce s-a întâmplat după reprezintă un şoc pe scena politică. Vedeţei mai jos cine este cu adevărat propunerea pentru premier. 

    Surpriză TOTALĂ pe scena politică: Cine este femeia pe care PSD vrea să o pună premier 

  • Sevil Shhaideh este NOUL PREMIER propus de PSD

    Sevil Shhaideh este propunerea de premier PSD pe care Liviu Dragnea i-a făcut-o astăzi preşedintelui Klaus Iohannis, la consultările de la Cotroceni. Sevil Shhaideh este o apropiată a lui Liviu Dragnea. După o şedinţă fulger a conducerii PSD, Liviu Dragnea a mers la negocierile cu şeful statului, cu mandatul colegilor săi ca „să-şi exercite autoritatea”. “Voi face propunerea doar preşedintelui”, a precizat de altfel liderul social-democrat, scrie Gândul.info

    Sevil Shhaideh  a fost timp de aproape 20 de ani director de servicii în Consiliul Judeţean Constanţa, iar din 2012, după numirea lui Liviu Dragnea la conducerea MDRAP, a fost secretar de stat în acest minister.

    Sevil Shhaideh are 50 de ani, iar în 1987 a absolvit Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995 şi 2001, ea a obţinut specializările: expert în administraţie publică şi manager ONG la organizaţia internaţională USAID din Statele Unite ale Americii, iar în 2003 a primit titlul de auditor în urma unui curs susţinut la TUV Institution, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

    În perioada 1987-1991, ea a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa. Ulterior, din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Simultan, ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, între principalele activităţi şi responsabilităţi numărându-se elaborare de amendamente legislative cu privire la actele normative care reglementează administraţia publică locală. De asemenea, din anul 2000, ea este preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică.

    În 2012, imediat după desemnarea lui Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sevil Shhaideh a fost numită în funcţia de secretar de stat la acelaşi minister.

    Sevil Shhaideh s-a căsătorit în 2011, iar presa a scris că naşi de cununie au fost Liviu Dragnea şi şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În Ploieşti, preţul unui brad este între 50 de lei şi 250 de lei, iar comercianţii spun că vor mai lăsa din preţ în zilele următoare, în timp ce în Constanţa preţurile la brazi ajung la cel mult 200 de lei.

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În Ploieşti, preţul unui brad este între 50 de lei şi 250 de lei, iar comercianţii spun că vor mai lăsa din preţ în zilele următoare, în timp ce în Constanţa preţurile la brazi ajung la cel mult 200 de lei.

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro