BusinessMagazin

Tag: consiliu

  • CTP a fost AMENDAT după ce a spus că Dăncilă are părul ca o maimuţă. Vezi ce sumă trebuie să plătească

    Consiliul pentru Combaterea Discriminării a decis, miercuri, amendarea jurnalistului Cristian Tudor Popescu cu 1.000 de lei pentru că a asociat-o pe Viorica Dăncilă, într-o emisiune la Digi24, cu un pavian cu mantie. Moderatorul, Cosmin Prelipceanu, va primi aceeaşi amendă din cauza lipsei de reacţie
     
    “Asocierea creată de către domnul Cristian Tudor Popescu, la emisiunea Jurnalul de seară din data de 16.01.2018, pe postul de televiziune Digi 24, între doamna Viorica Dăncilă şi pavianul cu mantie, reprezintă hărţuire şi încalcă dreptul la demnitate, conform art. 2, alin. 5 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comportamentul moderatorului emisiunii, Cosmin Prelipceanu, precum şi lipsa de reacţie a acestuia, reprezintă discriminare conform art. 2 alin 4 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Faptele celor 2 jurnalişti exced libertăţii de exprimare în conformitate cu legislaţia din România şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, transmite Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), printr-un comunicat de presă.

    Colegiul director a decis, în unanimitate, aplicarea unei amenzi de câte 1.000 de lei pentru fiecare reclamat.

    De asemenea, potrivit sursei citate,”reclamaţii vor prezenta rezumatul hotărârii în speţă în cadrul aceleiaşi emisiuni, cu începere de la ora 21.00″.

  • Cât mai cresc dobânzile

    2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.

    Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.

    ”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“

    Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
    Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“

    Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“

    |n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.

    ”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“

    Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.

    ”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“

    Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“

    Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

    ”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“

    Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.

    ”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între  bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.

    ”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“

    Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.

     

  • Care vor fi clădirile spectaculoase ale anului 2018

    Printre clădirile cele mai spectaculoase care ar trebui inaugurate în acest an se numără un palat de justiţie de sticlă la Paris compus din patru volume suprapuse ce descresc în dimensiune de la bază spre vârf, lăsând loc unor grădini pe acoperiş ce însumează circa un hectar de spaţiu verde, un zgârie-nori cu siluetă subţire ca de creion la New York, 111 West 57th Street, a cărui zvelteţe este dictată de o clădire istorică din apropiere pe care trebuie să o pună în valoare, şi un proiect mixt nerezidenţial la Sankt Petersburg, Lakhta Center, care ar trebui să devină cea mai înaltă clădire din Europa.

    Recordul de înălţime al anului, aproape 528 de metri, îl va deţine însă China Zun Tower din Beijing, dacă va fi terminat la timp. O altă clădire spectaculoasă urmează să fie inaugurată în luna mai la Gizeh, în vecinătatea piramidelor din Egipt, care va găzdui un muzeu dedicat Egiptului antic. în Australia, la Sydney, ar trebui să se încheie anul acesta lucrările la Darling Exchange, o clădire multifuncţională în care vor funcţiona, printre altele, o bibliotecă publică şi un restaurant pe acoperiş.

    Darling Exchange aminteşte, în viziunea celor care au proiectat-o, de un stup de albine, fiind îmbrăcată de sus până jos în inele de lemn. în oraşul Portland din statul american Oregon se află în construcţie o clădire multietajată din lemn, Framework, care se doreşte a fi cea mai înaltă de acest tip din SUA şi se încadrează într-o tendinţă mondială de a acorda mai multă atenţie acestui material în domeniul construcţiilor cu regim mare de înălţime.

  • Siegfried Mureşan, propunerea PMP pentru premier: “Viorica Dăncilă a avut nevoie de 8 ani de mandat pentru primul raport în Parlamentul European”

    “Deşi este unul dintre cei mai vechi europarlamentari români, fiind membră a Parlamentului European din ianuarie 2009, Viorica Dăncilă s-a remarcat mai degrabă printr-o activitate slabă şi prestaţii publice la limita ridicolului. Are un singur raport încheiat ca raportor general în Parlamentul European, care datează de acum 2 luni, din octombrie 2017, adică după mai bine de 8 ani de la începerea activităţii sale în PE. Noua propunere de prim-ministru este, totodată, la coada clasamentului în ceea ce priveşte prezenţa la sesiunile de vot ale Parlamentului. Cu o prezenţă de doar 73,28% din totalul sesiunilor, europarlamentarul teleormănean se situează pe locul 28 din cei 32 de europarlamentari români, respectiv, pe locul 700 din totalul de 751 de europarlamentari, conform site-ului de specialitate VoteWatch.eu”, mai spune Mureşan, care a ocupat anul trecut funcţia de raportor pentru bugetul Uniunii Europene.

    Declaraţia sa continuă:

    “În spaţiul public european s-a evidenţiat mai mult prin prestaţiile sale la limita ridicolului. Când nu era ocupată să apere «Ordonanţa penalilor» în Parlamentul European, făcea gafe majore vorbind despre Iran şi Pakistan ca fiind state membre ale Uniunii Europene şi uimea jurnaliştii de la Politico.eu prin modul în care evita răspunsurile la nişte simple întrebări, spre exemplu, să numească o carte care a inspirat-o. Un astfel de profil de prim-ministru este, probabil, perfect pentru PSD şi pentru preşedintele său infractor, dar este dăunător României.

    Un prim-ministru care completează lipsa de competenţă cu servilismul faţă de propriul partid nu este ce are nevoie România. Ţara noastră are nevoie de un prim-ministru care să guverneze cu gândul la cetăţeni, şi nu la interese de partid; să repare ce s-a stricat într-un an de guvernare PSD – ALDE, să reducă deficitul bugetar, să ia măsurile necesare pentru a stabiliza economia şi, mai mult, să absoarbă fondurile europene şi să facă investiţii în infrastructură pentru a atrage investitori care să creeze noi locuri de muncă mai bine plătite. Să ia acele măsuri care cresc bunăstarea oamenilor. România are, totodată, nevoie de un prim-ministru capabil să organizeze cu succes Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene de la începutul anului viitor. Nu trebuie să cadă nimeni în capcana că, dacă a fost 9 ani europarlamentar, Viorica Dăncilă are capacitatea de a coordona cu succes o preşedinţie de Consiliu. Doar un europarlamentar bun, cu rezultate, poate organiza o preşedinţie bună, nu şi un europarlamentar slab. Cu Viorica Dăncilă prim-ministru, România se adânceşte şi mai mult în criza politică şi economică declanşate de PSD – ALDE.”.

  • Anchetă extinsă în dosarul Tel Drum. Sechestru pe toate bunurile

    În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, procurorii spun că Tel Drum “a fost implicată în mod direct în activitatea grupului iniţiat în cursul anului 2001 de suspectul Liviu Nicolae Dragnea (la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman), în sensul în care, în jurul societăţii Tel Drum SA au fost construite schemele frauduloase de obţinere a fondurilor publice”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Tusk: Marea Britanie este binevenită să rămână în Uniunea Europeană

    ”Dacă Guvernul Marii Britanii îşi va păstra poziţia de a părăsi UE, Brexit va deveni o realitate, cu toate consecinţele sale negative, în luna martie a anului următor. Asta doar dacă nu va exista vreo schimbare în inima prietenilor britanici”, a declarat Tusk.

    Întrebat despre o declaraţie cu privire la reversibilitatea referendumului din 2016 pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE, Tusk că într-o democraţie nicio decizie nu este definitivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford va investi 11 miliarde de dolari în electrificarea liniei de automobile

    Suma va fi investită până în 2022, a declarat Bill Ford, preşedintele consiliului de administraţie, la Salonul Auto de la Detroit.

    Valoarea prognozată iniţial a investiţiilor în această direcţie era de 4,5 miliarde, creşterea datorându-se deciziei de a lansa 16 modele complet electrice până la finalul lui 2022, scriu cei de la Reuters.

    Ford plănuieşte să dezvolte în următorii 4 ani peste 40 de modele în varianta electrică, dintre care 24 vor fi modele plug-in hibride.

    “Luăm cele mai populare modele ale noastre şi le electrificăm”, a spus Ford în cadrul unei conferinţe de presă. “Dacă vrem să avem succes în acest proces, trebuie să folosim maşini care au deja succes în rândul publicului.”

    General Motors, Toyota şi Volkswagen au prezentat deja planurile de electrificare a liniei auto, reacţionând la presiunile venite de la autorităţile din China, Europa şi Statele Unite cu privire la reducerea emisiilor poluante.

  • Donald Tusk susţine că Polonia rămâne în UE doar pentru fondurile europene: Dacă nu vom mai fi un contribuabil net, jocul ar putea să fie încheiat de către ei

    Fost prim-ministru polonez şi un adversar al partidului de guvernământ de la Varşovia, Tusk a luat poziţie după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a apărat reformele controversate din justiţie în cadrul unei întrevederi la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    “Pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), avantajul de a fi în UE se reduce la balanţa de plăţi, ignorând total alte beneficii precum piaţa comună, ordinea juridică, securitatea garantată etc. Dacă nu vom mai fi un contribuabil net, jocul ar putea să fie încheiat de către ei. Aşadar, îmi pot imagina cu uşurinţă o situaţie în care, dacă Polonia se va regăsi într-o zi printre contribuabili, guvernul polonez va decide că este timpul să-i întrebe pe cetăţeni dacă mai vor Polonia în UE. Apoi vor lucra din greu pentru a ajunge la concluzia că este necesar să-şi ia adio de la calitatea de membru”, a spus Tusk.

    Preşedintele Consiliului European a mai precizat că data de 20 decembrie a fost “o zi tristă pentru toată lumea”, când Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sevil Shhaideh, fostul vicepremier al României, a fost implicată în alegerea noului CEO de la Petrom, o scoţiancă angajată de gigantul petrolier BP

    Shhaideh a fost numită în Cosiliul de Supraveghere al Petrom în octombrie, anul trecut, după ce a plecat din guvernul Tudose.
     
    În acelaşi timp, conform datelor publicate pe site-ul Petrom, Sevil Shhaideh este membru în Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare al companiei.
     
    „Principalul rol al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare este de a fi implicat în planul de succesiune a Directoratului, având responsabilitate deplină asupra procesului de selecţie a candidaţilor pentru numirea în Directorat. De asemenea, Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare are dreptul de a face recomandări cu privire la propunerea de candidaţi pentru numirea în Consiliul de Supraveghere”, se arată pe site-ul Petrom.
     
    În Comitetul de Nominalizare responsabil pentru succesiune preşedinte este Rainer Seele, CEO-ul OMV. Ceilalţi mebri sunt Manfred Leitner (Vicepreşedinte), Sevil Shhaideh (membru) şi Joseph Bernhard Mark Mobius, Franklin Templeton (membru).
     

  • Mariana Gheorghe a demisionat de la conducerea OMV Petrom. Christina Verchere o înlocuieşte

    „În şedinţa de astăzi, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom SA a numit-o pe Christina Verchere în funcţia de preşedinte al Directoratului şi Director General Executiv (CEO) al OMV Petrom SA. Înainte de şedinţa Consililului de Supraveghere de astăzi, Mariana Gheorghe a renunţat la mandatul de Preşedinte al directoratului şi CEO al OMV Petrom SA. Renunţarea va deveni efectivă la momentul în care succesoarea va prelua funcţia, cel mai târziu pe 20 mai 2018”, se arată într-un copmunicat transmis Bursei de Valori de către OMV Petrom.

    „În conformitate cu Actul Constitutiv al OMV Petrom SA, numirea a fost făcută pentru perioada rămasă din mandatul Marianei Gheorghe, până în data de 16 aprilie 2019. Christina Verchere a acceptat numirea şi va prelua poziţia, în funcţie de disponibilitate, cel mai târziu începând cu 21 mai 2018”, se mai arată în comunicat.

    Christina Verchere este absolventă a Universităţii din Aberdeen şi a lucrat în ultimii 4 ani ca preşedinte regional al British Petroleum. Anterior, a fost preşedinte şi CEO la BP Canada Energy Group.