BusinessMagazin

Tag: concedieri

  • Cargill renunţă la vânzarea de inputuri. Câţi oameni vor fi concediaţi

    Decizia a fost luată în urma unei analize cuprinzătoare a operaţiunilor din domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase în Europa Centrală şi de Est. Mai departe, compania îşi va concentra atenţia asupra achiziţionării, promovării şi comercializării cerealelor şi seminţelor oleaginoase în aceste pieţe.

    Aceste schimbări vor avea efect asupra unor roluri şi angajaţi care sunt dedicaţi, în prezent, acestor activităţi şi este de aşteptat ca aproximativ 180 de persoane din ţările unde se desfăşoară operaţiuni cu input-uri agricole să fie potenţial impactate. Numărul final din fiecare ţară va fi discutat cu reprezentanţii angajaţilor, un proces de consultare fiind deja demarat în statele impactate, se arată în comunicatul de presă transmis.

    Cargill este unul dintre cei mai importanţi achizitori şi comercianţi de cereale şi seminţe oleaginoase din lume.

    Regiunea Mării Negre rămâne un obiectiv central pentru Cargill, care susţine că va continua să îşi consolideze investiţiile şi operaţiunile existente, inclusiv reţeaua de terminale din porturi şi fabrici de procesare a seminţelor oleaginoase din regiune.

    Cargill va demara imediat restrângerea activităţilor de input-uri agricole. În cadrul altor operaţiuni din întreaga lume, Cargill furnizează o varietate de servicii fermierilor, incluzând input-uri agricole. Aceste afaceri nu sunt impactate de anunţul de astăzi.

    Cargill activează în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, mai mult de 600 de angajaţi în 19 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

  • Bloomberg are o problemă cu Bloomberg

    Timp de 12 ani Michael Bloomberg a guvernat cel mai important oraş al lumii. După aceea, nicio funcţie nu părea imposibilă pentru el: preşedinte al Băncii Mondiale, secretar general al ONU, secretar de stat al Statelor Unite. S-a vorbit chiar că ar putea candida la preşedinţia SUA.

    Multimiliardar şi mogul media, un exemplu între politicieni, Bloomberg a fost alăturat unor personalităţi precum Bill Gates şi Bill Clinton. Până în decembrie 2013, singura întrebare părea să fie ce funcţie va alege.
    Bloomberg a aşteptat ca cineva să îl cheme şi să îi ofere un post, a spus un fost director care îl cunoaşte personal pe fostul primar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Miliardarul, în vârstă de 73 de ani, a experimentat aceeaşi dezamăgire prin care a trecut orice manager sau politician aflat permanent în lumina reflectoarelor, şapte zile din şapte, 18 ore pe zi. Odată cu încheierea mandatului, dispare şi magia, iar ceea ce rămâne este un puternic sentiment de deşertăciune.

    Timp de câteva luni s-a ocupat de activităţi filantropice, sponsorizând dezvoltarea unui sistem de iluminare bazat pe energie solară pentru africani, prin intermediul fundaţiei sale, el donând milioane de dolari. Dar nu a fost suficient pentru un om obişnuit să fie la conducere.

    Aşa că Michael Bloomberg a făcut ceea ce refuzase să facă până atunci. După un an de inactivitate, a revenit la conducerea imperiului său financiar şi media. „Când nimic altceva nu a funcţionat, a cerut cheile pentru a reveni în postul de conducere“, a spus fostul director.
    Din dorinţa de a fi la conducere şi din îngrijorare pentru munca sa de o viaţă, multimiliardarul a coordonat o restructurare unică în istoria concernului de 9 miliarde de dolari. Bloomberg a înlocuit aproape toţi membrii conducerii de vârf ai diviziei media şi a concediat peste 80 de editori. Departamente întregi au fost analizate cu atenţie, într-o companie cu profituri estimate la 3 miliarde de dolari şi pentru care până atunci nu a existat cuvântul „economie“.

    VIITORUL JURNALISMULUI, ÎNCOTRO?

    Schimbarea radicală de curs a ridicat semne de întrebare legate de un model de afaceri care, cel puţin în Statele Unite, a fost considerat în mare măsură drept viitorul jurnalismului. A fost un model în care jurnalismul de calitate, de tipul celui care susţine democraţia, a fost finanţat de alte activităţi de afaceri. Între alţi susţinători ai acestui model se află Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care a preluat prestigiosul Washington Post. Dar cazul Bloomberg a arătat că o astfel de construcţie funcţionează atâta timp cât doreşte patriarhul său.

    Bloomberg nu este o companie tradiţională de media cum sunt New York Times sau Financial Times. Jurnaliştii de la Bloomberg au avut întotdeauna roluri subordonate. Ceea ce a îmbogăţit compania a fost un dispozitiv de tipul unui computer Commodore 64 din 1982, care în zilele noastre s-a transformat într-o tastatură neagră cu butoane colorate. Este vorba despre Terminalul Bloomberg, un sistem informatic pentru bancherii de pe Wall Street şi din centrul financiar londonez.

    Terminalele oferă date precum preţurile obligaţiunilor guvernamentale şi ale materiilor prime; cunoaşte poziţia, încărcăturile şi viteza containerelor navale şi oferă informaţii despre averile directorilor de companii, inclusiv iahturile şi avioanele private ale acestora. Peste 60 de miliarde de date informative din pieţele globale sunt procesate zilnic de aceste terminale, iar accesul la date costă un utilizator peste 20.000 de dolari. În prezent, există circa 325.000 de abonaţi la aceste servicii.

    Terminalul este creaţia şi munca de o viaţă a lui Michael Bloomberg. După ce compania Salomon Brothers, de pe Wall Street, l-a concediat în 1981, Michael Bloomberg, pe atunci în vârstă de 39 de ani, a folosit compensaţiile primite, în valoare de 10 milioane de dolari, pentru a fonda propria sa companie. Sistemul terminalului a făcut ca Bloomberg să ajungă al 14-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 35,5 miliarde de dolari.

     

  • Lucruri mai puţin ştiute despre vedete.Stephen King a fost refuzat de 600 de ori, iar Elvis concediat după primul concert

    O veche expresie spune că un şut în fund este întotdeauna un pas înainte; numeroase vedete au dovedit acest lucru. Iata câteva experienţe mai puţin fericite ale unor personaje cunoscute în toată lumea.

    Stephen King a fost atât de dezamăgit de prima sa nuvelă, Carrie, încât a aruncat-o la gunoi. Prima sa poveste a fost respinsă de 600 de ori înainte să fie publicată.

    Denny, managerul de la Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis după un singur concert, spunându-i că nu are niciun viitor în muzică.

    Primul contract semnat de Marilyn Monroe cu Columbia Pictures a expirat pentru că producătorii nu o considerau suficient de frumoasă sau talentată pentru a fi actriţă.

    După prima probă de film a lui Fred Astaire, juriul a scris “nu poate să cânte. Nu poate să joace. Uşor chel. Poate dansa puţin”.

    Vincent van Gogh a vândut un singur tablouu în timpul vieţii, şi acela unui prieten.

    Walt Disney a fost concediat de editorul unui ziar pe motiv că “nu are imaginaţie şi nici idei bune”.

    Albert Einstein a învăţat să vorbească la patru ani şi să citească la şapte ani. Profesorii lui l-au numit “încet şi cu handicap mental”.
     

  • CONCEDIERI masive la Deutsche Bank. Cea mai mare bancă din Germania va trimite acasă 26.000 de angajaţi

    Cea mai mare bancă din Germania va desfiinţa aproximativ 9.000 de posturi, iar alţi angajaţi vor pleca din bancă în cadrul vânzărilor de active, a precizat joi instituţia financiară.

    Cryan, care în luna iulie a preluat funcţia de director general de la Anshu Jain, trebuie să restrângă cheltuielile, să îmbunătăţească rezervele de capital şi să inverseze declinul acţiunilor care a făcut ca Deutsche Bank să aibă cea mai slabă capitalizare de piaţă în rândul băncilor cu operaţiuni globale.

    Deutsche Bank va renunţa la operaţiunile din 10 ţări, va reduce numărul clienţilor pentru serviciile de investiţii şi va restrânge operaţiunile pe pieţele financiare cu 50%.

    Concedierile vor avea loc în condiţiile în care Deutsche Bank a raportat joi pierderi de 6 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, în conformitate cu avertismentele legate de profitabilitate făcute recent.

    În trimestrul al treilea, banca a reevaluat în scădere valoarea diviziei de investment banking şi alte active, pe fondul restructurării activităţilor şi a reglementărilor mai stricte.

    Acţiunile Deutsche Bank au inversat joi creşterea iniţială, trecând pe o scădere de 0,8%.

  • Hewlett-Packard va desfiinţa până la 30.000 de locuri de muncă

    Noile concedieri, echivalente cu reducerea forţei de muncă cu 10%, vor afecta în mare parte angajaţii diviziei de echipamente hardware destinate companiilor şi operaţiunile de service, care de la 1 noiembrie vor deveni Hewlett Packard Enterprise (HPE).

    La 31 octombrie 2014, Hewlett-Packard avea peste 300.000 de angajaţi, acestea fiind cele mai recente date disponibile.

    Compania a precizat că reducerea numărului de angajaţi va avea loc la nivel mondial.

    Cealaltă companie formată în urma scindării, HP Inc, va reuni producţia de computere şi imprimante, care a fost afectată de scăderea vânzărilor de PC-uri.

    “Am muncit considerabil în ultimii ani pentru reducerea costurilor şi simplificarea proceselor, iar aceste măsuri finale vor elimina necesitatea unor alte restructurări”, a declarat directorul general al Hewlett-Packard, Meg Whitman, într-un comunicat.

    Concedierile, care au rolul reducerii cheltuielilor cu 2,7 miliarde de dolari pe an, vor genera costuri excepţionale de 2,7 miliarde de dolari, începând din trimestrul patru.

    În trimestrul fiscal încheiat la 31 iulie, veniturile HP ale diviziei de PC-uri şi imprimante, cea mai mare a companiei, au scăzut cu 11,5%.

    HPE va înregistra în 2016 venituri de peste 50 de miliarde de dolari, anticipează grupul.

     

  • Bloomberg News va concedia 80 de jurnalişti

    Compania Bloomberg, cu sediul central în New York, are aproximativ 2.400 de jurnalişti în cele 150 de redacţii ale sale de la nivel internaţional şi, în general, în ultimii ani, a înregistrat creşteri ale veniturilor sale, comparativ cu alte grupuri de media.

    Cu toate acestea, compania va renunţa în această săptămână la 3% dintre angajaţii săi din zona editorială. Concedierile vor afecta atât redacţia centrală a Bloomberg News, cât şi birourile sale din lume, potrivit unor persoane familiarizate cu acest proces de restructurare.

    Circa zece posturi vor fi restructurate în redacţia din Washington a Bloomberg, care are aproximativ 200 de angajaţi, în timp ce mai mulţi jurnalişti vor fi concediaţi din redacţia centrală din New York a companiei şi din birourile de la nivel internaţional ale acestui grup de media.

    Reprezentanţii companiei Bloomberg au refuzat să comenteze informaţiile privind procesul de restructurare.

    Reducerile de personal vin după ce miliardarul Michael Bloomberg s-a întors, în urmă cu aproximativ un an (după trei mandate de primar al oraşului New York), la conducerea companiei Bloomberg LP, un grup care include divizii de software, de analiză de informaţii financiare şi de ştiri, pe care l-a fondat în 1981. Această companie este o sursă enormă de venituri pentru Michael Bloomberg, care are o avere estimată de publicaţia financiară Forbes la 36,9 miliarde de dolari.

    La câteva luni după întoarcerea sa în funcţia de chief executive officer (CEO) al grupului Bloomberg, Michael Bloomberg l-a angajat pe John Micklethwait (fost editor al publicaţiei The Economist), ca redactor-şef al operaţiunilor de ştiri ale Bloomberg. Acesta l-a înlocuit pe cofondatorul Bloomberg News Matthew Winkler.

    Bloomberg s-a specializat în distribuirea ştirilor despre business, economie şi tehnologie prin intermediul unor terminaluri, care sunt instalate în sediile unor companii din întreaga lume ce oferă servicii financiare. Grupul Bloomberg deţine site-ul Bloomberg.com, televiziunea de business Bloomberg TV şi publică newsletter-uri şi reviste, inclusiv Bloomberg Businessweek.

     

  • Royal Dutch Shell va desfiinţa 6.500 de locuri de muncă, pentru reducerea costurilor

    Grupul, care va prelua BG Group pentru 70 de miliarde de dolari, a anunţat că va continua un program de vânzare de active început în 2014, care va ajunge până în 2018 la 50 de miliarde de dolari. Astfel, în perioada 2016-2018 Shell intenţionează să vândă active de 30 de miliarde de dolari, relatează Reuters.

    “Trebuie să rezistăm într-o lume în care preţul petrolului va rămâne la un nivel scăzut pentru o perioadă”, a declarat directorul general Ben van Beurden.

    Shell a mai anunţat, pentru a doua oară în acest an, că va reduce investiţiile în 2015, la 30 de miliarde de dolari, nivelul aflat cu 20% sub nivelul din 2014.

    Marile companii petroliere au redus cheltuielile din 2015 cu 10%-15% faţă de anul trecut, pentru a face faţă scăderii cotaţiilor petrolului la jumătate, la sub 55 dolari pe baril, în cazul ţiţeiului Brent, de referinţă la bursa din Londra.

    Companiile concurente BP şi Total au anunţat la rândul lor, în această săptămână, reduceri ale cheltuielilor.

    Conducerea Shell speră să finalizeze preluarea BG la începutul anului 2016 şi aşteaptă acordul autorităţilor de reglementare din UE, China şi Australia, după ce l-a obţinut în SUA şi Coreea de Sud.

    Shell a obţîinut în trimestrul al doilea un profit net de 3,835 miliarde de dolari, în scădere de la 6,13 miliarde de dolari în urmă cu un an şi 3,25 miliarde de dolari în primul trimestru.

     

  • Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia

    Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.

    Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.

    Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.

    Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.
     

  • Un gigant economic anunţă concedieri masive. Câţi angajaţi vor pleca din companie

    Un gigant economic a anunţat că va face concedieri masive în următoarea perioadă.

    Cu toate că un număr mare de angajaţi vor pleca în curând din companie, aceasta nu ar fi singura etapă de restructurări, urmând o nouă rundă de concedieri.

    VEZI AICI CE GIGANT ECONOMIC VA FACE CONCEDIERI MASIVE

  • Microsoft pregăteşte concedieri masive pentru reducerea costurilor

    Potrivit unor surse citate de New York Times, concedierile vor afecta angajaţii diviziei hardware şi alte părţi ale companiei, inclusiv divizia producătoare de smartphone-uri cumpărată de Microsoft anul trecut de la compania finlandeză Nokia.

    Reprezentanţii Microsoft nu au putut fi contactaţi pentru comentarii.

    În iulie anul trecut, Microsoft a lansat una dintre cele mai ample restructurări a angajaţilor din istoria industriei IT, desfiinţarea a 18.000 de posturi, reprezentând 14% din totalul forţei de muncă, pentru concentrarea pe serviciile cloud şi pe aplicaţiile destinate dispozitivelor mobile.

    În luna iunie, Microsoft a anunţat că Stephen Elop, fostul şef al producătorului de telefoane Nokia, şi trei alţi directori pleacă din companie.

    Microsoft urmează să lanseze Windows 10 pe 29 iulie, prinul sistem de operare compatibil cu PC-uri, tablete şi telefoane.