BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Comisia Europeană, avertisment pentru România: Noua lege a pensiilor afectează negativ sectorul

    „ Ordonanţele de urgenţă din anul 2018 şi din anul 2019 în care am văzut schimbări în care băncile vor fi impozitate. Acest tip de “du-te vino” din mediul legislativ şi administrativ nu este îmbucărător. Nu e un element pozitiv. La pensii vedem OUG din 2018 cu o serie de prevederi care au afectat negativ sectorul. Au putut determina anumite devieri. Vedem schimbări ale situaţiei privind cerinţele de capital pentru aceste fonduri de pensii. Comisia Europeană a încurajat mereu evoluţia şi dezvoltarea Pilonului II al sectorului de pensii pentru că ajută diversificarea beneficiilor de pensii. Aceste modificări au dus la creşterea datoriei publice”, a declarat Isabel Grilo, în cadrul evenimentului „Semestrul European: Lansarea recomandărilor specifice de ţară pentru România”.

    Oficialul european a adăugat că noua Lege a pensiilor „a introdus o serie de modificări în sistem şi credem că acestea creează un pericol privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, primul pilon, din cauza unei creşteri necontrolate a cheltuielilor, dacă simultan nu vor creşte şi veniturile în sistemul de pensii”.

    De asemenea, Isabel Grilo a susţinut că evoluţiile legislative ale României din sectorul bancar „au mărit nesiguranţa în funcţionarea acestui sector şi a altor sectoare, precum fondurile de pensii, energia sau telecomunicaţiile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial Comisia Europeană: România a deviat de la ţinta menţinerii unui deficit de 3%

    „Vedem echilibrul structural, valorile istorice şi cele prognozate şi recomandate. Până în 2018, este echilbrul structural. Obiectivul pe termen mediu ar trebui să fie ceea ce România a stabilit, o valoare care a fost atinsă în 2014-2015, dar de atunci a deviat de la ţintă, coborând mult sub această ţintă, a deficitului de 1%. Potrivit prognozelor Comisiei, fără anumite acţiuni politice care sunt exprimate în Legea bugetului ea va coborî şi mai mult, deci deficitul s-ar mări. Ceea ce ar cere Comisia Europeană în privinţa deficitului structural este o ajustare pentru 2019 şi 2020, atunci România s-ar întoarce la 3% deficit”, a declarat Isabel Grilo, şef de unitate a Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare din cadrul Comisiei Europene.

    Oficialul european susţine că salariile au crescut mult prea repede în sectorul public. „Acest lucru nu este o problemă, problema este modul în care se reflectă productivitatea României în comparaţie cu salariile crescute. Productivitatea României nu a stagnat, însă evoluţia salarială este mult prea mare în raport cu aceasta”, a adăugat Isabel Grilo.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană, declaraţie tranşantă despre Brexit: Alegerea unui nou premier britanic nu va schimba termenii acordului

    Întrebat despre afirmaţia lui Boris Johnson, favoritul pentru a deveni succesorul lui Theresa May, de a reţine miliardele de pasive datorate de Marea Britanie bugetului Uniunii Europene, purtătorul de cuvânt a declarat: “Toată lumea ştie ce este pe masă. Ceea ce se află pe masă a fost aprobat de toate statele membre, iar alegerea unui nou prim-ministru nu va schimba parametrii.”

    Consiliul European a decis amânarea ieşirii Marii Britanii din UE până pe 31 octombrie 2019. Camera Comunelor a respins de trei ori Acordul negociat de Guvernul Theresa May cu Uniunea Europeană. În cazul în care Acordul ar fi aprobat, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar urma să se producă imediat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a declanşat trei proceduri de infringement împotriva României

    Comisia Europeană a decis să iniţieze proceduri de infringement împotriva Croaţiei, Ciprului, Germaniei, Greciei, Italiei, Portugaliei, României, Sloveniei şi Suediei în ceea ce priveşte obligaţia acestora de a pune în aplicare integral legislaţia europeană privind reciclarea navelor, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    “Regulamentul UE are ca scop o reciclare a navelor mai ecologică şi mai sigură. Principalul obiectiv al regulamentului este de a garanta că navele aflate sub autoritatea UE (care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE) sunt reciclate într-un mod sigur şi durabil. Este esenţial ca statele membre să îndeplinească obligaţiile esenţiale care le revin în ceea ce priveşte desemnarea autorităţilor competente, a administraţiilor şi a persoanelor de contact, precum şi instituirea unor dispoziţii de drept intern referitoare la implementarea acestor norme ale UE şi a sancţiunilor aplicabile”, explică sursa citată.

    Potrivit Comisie, toate aceste obligaţii trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018, iar statele membre erau obligate să notifice Comisiei desemnările relevante şi dispoziţiile naţionale de implementare până la aceeaşi dată.

    “Cu toate acestea, până în prezent aceste state membre nu şi-au îndeplinit obligaţiile relevante sau le-au îndeplinit doar parţial. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere tuturor acestor state membre. Statele membre în cauză au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate trimite un aviz motivat”, mai precizează sursa menţionată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Comisia Europeană despre Legea Pensiilor adoptată de PSD-ul lui Dragnea şi Dăncilă: Este susceptibilă să pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice

    Potrivit noii legi adoptată de guvernul Dăncilă, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

    Comisia Europeană explică cum valoarea punctului de pensie va creşte, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma creşterea preţurilor, ci ar fi raportat permanent la creşterile salariilor şi ale preţurilor.

    Legea va aduce cheltuieli suplimentare cu pensiile noi pentru că perioada de cotizare utiliuzată la calcularea unei pensii va fi scurtată.

    „Anumite probleme structurale care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluţionate. Vârsta medie efectivă de pensionare este apropiată de media UE, dar nu este aceeaşi pentru femei şi bărbaţi. Acest lucru, cuplat cu o perioadă de contribuţie mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil între bărbaţi şi femei”, transmite Comisia Europeană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Amenzi de peste 1 miliard de euro pentru giganţii bancari Barclays, Citigroup şi JPMorgan după ce Comisia Europeană a demonstrat că au manipulat tranzacţiile de pe piaţa valutară

    Gigantul elveţian UBS a fost exceptat şi nu a primit amenda de 285 de milioane de euro pe care autorităţile o pregăteau, deoarece elveţienii sunt cei care au alertat Comisia Europeană cu privire la existenţa a două carteluri în industria bancară.

    Industria financiară a fost lovită cu amenzi de miliarde de euro la nivel global în ultimul deceniu pentru că diferiţi actori grupaţi în carteluri au manipulat valute şi indici de referinţă.

    „Companiile şi oamenii depind de schimbul valutar al băncilor pentru a realiza tranazcţii peste hotare. Activităţile de tranzacţionare pe schimb valutar reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din lume, care valorează miliarde de euro în fiecare zi”, atrage atenţia Margrethe Vestager, Comisarul European pentru competitivitate.

    Vestager a dus în ultimii ani o luptă strânsă împotriva jucătorilor care operează prin practici anti-concurenţiale, de la industria financiară şi până la sectorul giganţilor din hi-tech.

    „Astăzi am amendat Barclays, Royal Bank of Scotland, Citigroup, JPMorgan şi MUFG Bank (Mitsubishi UFJ Financial Group), iar decizia luată în privinţa acestui cartel trimite clar mesajul că noi, Comisia Europeană, nu vom tolera un astfel de comportament în niciun sector din pieţele financiare. Comportamentul acestor bănci a subminat integritatea sectorului pe cheltuiala economiei europene şi a consumatorilor”, adaugă Vestager.

    Investigaţia a durat şase ani şi a scos la iveală faptul că anumiţi traderi de la mai multe bănci  – care sunt responsabili pentru tranzacţionarea pe schimb valutar, o formă de tranzacţionare intra-day – au făcut schimb de informaţii sensibile şi de planuri de tranzacţionare prin diferite platforme profesionale de comunicare.

  • Discuţii aprinse între candidaţii la şefia Comisiei Europene în cadrul unei dezbateri televizate

    Desemnarea şefului Comisiei Europene se face prin intermediul sistemului de tip Spitzenkandidaten (“primul candidat”), adică fiecare formaţiune paneuropene desemnează câte un candidat pentru postul de preşedinte al instituţiei europene.

    Conform proiecţiilor, Manfred Weber, este favorit să obţină funcţia, în condiţiile în care formaţiunea care îl susţine, Partidul Popular European, are cele mai mari şanse să câştige scrutinul europarlamentar programat în mai 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine va fi următorul preşedinte al Comisiei Europene: Liderii europeni au discutat la Sibiu posibilitatea ca bulgăroaica Kristalina Georgieva, director executiv al Băncii Mondiale, să preia poziţia

    Pozţia este una dintre cele trei funcţii de top scoase la bătaie în următoarele luni, pe lângă cea de guvernator al Băncii Centrale Europene şi cea de şef al Consiliului European.

    Guvernele au intrat în perioada aceasta într-o cursă pentru a propune oameni în acele poziţii, iar liderii europeni au discutat la summit-ul de la Sibiu posibilitatea ca Georgieva să urce la conducere, fiind una dintre favorite.

    Procesul va accelera după alegere europarlamentare de săptămâna viitoare iar liderii vor începe să îşi reducă lista şi să stabilească principalele variante la următorul summit din Bruxelles de pe 28 mai.

    Georgieva a ocupat poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi a fost comisarul pentru Buget în perioada 2014-2016 când a supravegheat prima reducere a bugetului multianual al UE.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comisia Europeană, după avertismentul lui Timmermans adresat României: Nu vom ezita să lansăm rapid proceduri privind încălcarea dreptului comunitar

    „Prim-vicepreşedintele Timmermans a trimis o scrisoare preşedintelui României, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, şi primului-ministru, în care prezintă problemele de interes pentru Comisia Europeană cu privire la statul de drept în România. Principale preocupări se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa justiţiei şi lupta efectivă împotriva corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale UE, şi în mod particular la amendamentele adoptate recent la Codul penal, care riscă să creeze o situaţie de de facto de impunitate pentru infracţiuni.

    Posibila legislaţie ce ar permite recursurile extraordinare ar agrava situaţia statului de drept. În cazul în care îmbunătăţirile necesare nu sunt realizate în scurt timp sau dacă vor fi luate măsuri negative suplimentare, precum promulgarea celor mai recente amendamente la codurile penale, Comisia va declanşa fără întârziere Cadrul pentru statul de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

    El a mai spus că, de asemenea, Comisia ”îşi rezervă competenţele în calitate de gardian al tratatelor nu va ezita să lanseze rapid proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, acolo unde este necesar”.

    ”Obiectivul Comisiei rămâne să ajute autorităţile române să găsească soluţii la problemele privind statul de drept. Comisia este pregătită să se angajeze într-un dialog activ şi constructiv cu autorităţile române şi să conlucreze pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a mai spus Margaritis Schinas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOCUMENT Comisia Europeană ameninţă România cu un mecanism mai dur decât MCV dacă adoptă modificările codurilor penale

    Frans Timmermans precizează, în scrisoarea transmisă autorităţilor române, că reprezentanţii Comisiei Europene au fost nevoiţi să revină în ultimele luni, la intervale frecvente, la chestiunea evoluţiilor privind statul de drept în România.

    „În fiecare dintre aceste ocazii, Comisia a subliniat că anularea progreselor înregistrate în ultimii ani a continuat. Problemele pe care le-am identificat şi recomandările emise pentru atenuarea acestor preocupări nu sunt abordate. (…) Din nefericire, evoluţiile recente din România au agravat şi mai mult problemele existente privind respectarea statului de drept. (…) Amendamentele adoptate de Parlamentul României la 24 aprilie 2019 la Codul penal român, Codul de procedură penală şi Legea specială privind corupţia adaugă la aceste preocupări. Aceste prevederi riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni, inclusiv infracţiuni de corupţie, în timp ce, aşa cum subliniază Comisia de la Veneţia, România, ca şi celelalte state, are obligaţia pozitivă de a se asigura că sistemul său penal este eficient în lupta împotriva formelor grave de infracţiuni”, se arată în scrisoarea transmisă de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, au transmis pentru MEDIAFAX surse politice.

    Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi premierului Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro