Tag: cladire

  • EXCLUSIV: Guvernul va impune firmelor impozit pe clădire calculat la valoarea pieţei, nu de inventar

     În prezent, pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri este calculat prin raportare la valoarea de inventar a imobilului respectiv, reprezentând valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului.

    Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX, relevă însă intenţia Guvernului de a schimba criteriul de raportare şi de a lua în calcul doar la valoarea de piaţă a clădirii, pentru majorarea veniturilor astfel atrase din această sursă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starbucks deschide în septembrie a zecea cafenea din România, în complexul de birouri Novo Park

     Cel mai mare lanţ de cafenele din lume a închiriat 200 de metri pătraţi în complexul de birouri Novo Park, la parterul clădirii D, având acces direct din Bulevardul Dimitrie Pompeiu, unul din principalele bulevarde din Bucureşti.

    “Atragerea Starbucks în complexul de birouri Novo Park este o reuşită importantă pentru cei peste 8.000 de angajaţi care lucrează în clădirile noastre, precum şi pentru ceilalţi angajaţi din zona Pipera”, a declarat Liviu Tudor, preşedintele Genesis Development.

    Novo Park este format din şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de aproximativ 75.000 mp închiriabili şi cuprinde 1.100 de locuri de parcare. Printre chiriaşii Novo Park se numără Hewlett-Packard (HP), Mondelez România (cunoscută anterior sub denumirea de Kraft Foods), Garanti Bank, Ringier, Sodexo, Infineon Technologies, Yokagawa, Luxoft şi UniCredit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instrumentul de tortură a salariaţilor: firmele îşi pontează angajaţii ca în timpul comunismului

    Un banal fişier electronic, completat periodic de către şefii de departamente pentru calculul salariilor în funcţie de numărul de ore lucrate, a devenit un coşmar pentru o parte dintre angajaţii care sunt nevoiţi să folosească o cartelă a timpului de fiecare dată când ies din clădire, când se duc în spaţiul pentru fumat ori la un coleg de la alt etaj.

    ÎN URMĂ CU UN AN, ANDREI, 28 DE ANI, ACUM MANAGER ÎN CADRUL UNEI COMPANII DE CERCETARE DE PIAŢĂ, A PRIMIT PENTRU PRIMA DATĂ O ATENŢIONARE, VERBALĂ, LEGATĂ DE FAPTUL CĂ NU A PETRECUT SUFICIENT DE MULT TIMP ÎN FAŢA CALCULATORULUI, ÎN CIUDA FAPTULUI CĂ ŞI-A ÎNDEPLINIT (CHIAR DEPĂŞIT) TARGETUL PE LUNA RESPECTIVĂ.

    Astfel, i s-a transmis că nu şi-a îndeplinit cele opt ore de lucru zilnice, din cauză ca a ieşit prea des să fumeze, şi i s-a recomandat politicos să remedieze această situaţie.

    ”Acum a devenit un coşmar. Pe de-o parte, ţi se recomandă să faci pauze pentru că nu e bine să stai tot timpul în faţa calculatorului şi, în plus, tot angajatorul spune că îţi reduce şi productivitatea. Pe de altă parte, tot angajatorul îţi spune că nu ai destule ore lucrate. Este oribil, iar de când am fost promovat, am ajuns în situaţia să îi cert şi eu (care sunt la rândul meu mustrat de cineva) pe oamenii din subordine pentru că nu au «pontat» destul din cauză că au stat prea mult la ţigară„, spune Andrei.

    MODUL ÎN CARE ESTE MONITORIZATĂ ACTIVITATEA ANGAJAţILOR ÎN TIMPUL PROGRAMULUI DE LUCRU A CĂPĂTAT FORME DIFERITE, DE LA COMPLETAREA UNOR FIşE LA VENIREA şI PLECAREA LA SERVICIU, CARTELE DE ACCES LA INTRAREA SAU ÎN INTERIORUL CLĂDIRII SAU SOFTURI DE MONITORIZARE A PERIOADEI ÎN CARE SUNT CONECTAţI LA SISTEMUL COMPANIEI (PENTRU PUŢINII CĂRORA LI SE MAI PERMITE SĂ LUCREZE DE ACASĂ). Justificarea este, spun angajatorii, că fişele de pontaj sunt obligatorii în cazul în care compania se confruntă cu controale de la inspectorii de muncă, acestea fiind un instrument prin care se poate demonstra că nu există, de exemplu, abuzuri ale angajatorilor în relaţia cu angajaţii (cum ar putea fi considerată, de exemplu, munca peste program neplătită suplimentar). De asemenea, fişele de pontaj sunt extrem de utile în anchetele care vizează accidentele de muncă. Însă această nevoie de monitorizare a generat în unele cazuri nevoia de noi funcţiuni în organizaţii, care acţionează ca un fel de ”poliţie„ menită să vâneze timpul de lucru pierdut al fiecărui angajat în parte.

    Colegii care fumează primesc mereu pe e-mail înştiinţări prin care li se solicită să motiveze de ce au lipsit în anumite intervale de timp, pe zile, chiar dacă este vorba de câteva minute, cât au stat la fumat. Este un fel de avertisment, la trei astfel de nerespectări de program li se spune să compenseze cu timp suplimentar de lucru. Nu li se scade salariul, dar mereu sunt puşi să justifice ce au făcut în acel interval. ”De altfel, mulţi dintre ei dau drumul la cronometru pe telefon atunci când ies la ţigară şi se asigură că, în totalul timpului petrecut la fumat, nu depăşesc acea jumătate de oră de pauză pe zi„, a explicat şi Dan, account manager într-o companie din industria serviciilor financiare. El a mai spus că angajatorul justifică aceste avertismente prin faptul că doreşte o eliminare a eventualelor nedreptăţi în tratamentul angajaţilor, în cazul în care un angajat care fumează munceşte mai puţin decât unul nefumător.

    ”Ca nefumător, nu cred că fumatul e principala problemă, pentru că şi un nefumător poate sta două ore la birou fără să facă nimic. Câtă vreme angajaţii îşi îndeplinesc obiectivele, nu ar trebui să existe astfel de bariere„, a mai spus Dan.

    NU DE ACEEAşI PĂRERE ESTE ÎNSĂ ALINA, MANAGER DE MARKETING ÎN CADRUL UNEI MULTINAţIONALE DIN DOMENIUL IT, pe care cartelele de acces, prezente în toată clădirea, o pot ajuta să demonstreze superiorului că şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu.

    ”În plus, poţi arăta ori de câte ori e cazul că ai stat peste program, iar angajatorul îţi este într-un fel dator pentru acest lucru„, a adăugat Alina.

  • O familie din Cluj vinde de 23 de ani cremă de gălbenele. Cum au ajuns la 1,6 milioane de euro

    Producătorul clujean Cosmetic Plant vizează în acest an o creştere de 10% a afacerilor, în urma investiţiilor în retehnologizare. Afacerea de familie cu o poveste de 23 de ani a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro şi 29 de angajaţi.

    POVESTEA AFACERII ÎNCEPE ÎN 1991, CÂND ILEANA MESTER, FARMACISTĂ CU PESTE 20 DE ANI DE EXPERIENţĂ ÎN COSMETOLOGIE, A ÎMPRUMUTAT 1.000 DE DOLARI DE LA O PRIETENĂ, DORINDU-şI SĂ PUNĂ ÎN PRACTICĂ PROPRIILE IDEI. „Convingerea ei era că natura poate conferi o putere suplimentară ştiinţei în crearea produselor cosmetice“, spune Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant. Susana Laszlo, fiica fondatoarei, a început să lucreze în cadrul firmei în 1995, după ce a absolvit Facultatea de Medicină „Iuliu Haţegan“ din Cluj-Napoca şi după ce a urmat rezidenţiatul şi specializarea în pediatrie în Ungaria. La întoarcerea în ţară a decis să nu practice meseria pentru care se pregătise, ci să se alăture mamei sale în dezvoltarea afacerii. „A insistat să parcurg toate etapele businessului, aşa că la început făceam de toate: etichetam, lucram în depozit, ţineam contabilitate primară“, povesteşte Susana Laszlo.

    Tot ea povesteşte că începutul nu a fost deloc uşor. Ileana Mester lucra singură, într-o încăpere de circa 40 mp, iar primul ei malaxor a fost confecţionat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufele; cremele erau create în serii mici, iar etichetele scrise de mână. „Primele creme, pe bază de gălbenele, sunt şi acum printre cele mai bine vândute produse Cosmetic Plant, ceea ce probează corectitudinea previziunilor mamei mele şi a încrederii ei în puterea miraculoasă a naturii“, afirmă Susana Laszlo.

    UN PAS IMPORTANT ÎN EVOLUţIA FIRMEI A FOST FĂCUT ÎN 1997, CÂND PRODUCţIA A FOST MUTATĂ ÎNTR-O CLĂDIRE ADECVATĂ; TOT ATUNCI AU FOST CUMPĂRATE şI PRIMELE UTILAJE PROFESIONALE. După aceea, povesteşte reprezentanta Cosmetic Plant, aproape în fiecare an au mai fost cumpărate utilaje, un malaxor, o maşină de dozat sau un utilaj de umplut tuburi; iar afacerea a început să crească treptat. În 2000, producătorul a ajuns la nouă angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 850.000 de lei.

    La zece ani de la prima mutare, Cosmetic Plant a încheiat o investiţie de 750.000 de euro pentru construcţia unui nou spaţiu pentru birouri şi producţie. „Dar cum la momentul respectiv clădirea era prea mare pentru nevoile noastre, am închiriat-o“, spune Susana Laszlo. Abia în primăvara anului trecut compania şi-a mutat fabrica, depozitul şi birourile administrative în noua clădire, cu o suprafaţă utilă de 1.700 mp. Capacitatea de producţie a ajuns la 1,5 milioane de produse pe an, „însă va creşte cu 70% în urma proiectului de retehnologizare planificat pentru toamna acestui an, şi anume achiziţia a două utilaje noi“. Investiţia, de 100.000 euro, este cofinanţată de Fondul European de Dezvoltare Regională, 30% fiind fonduri proprii.

    Afacerea a crescut, povesteşte Susana Laszlo, „în primul rând prin reinvestirea profitului. Din 2006, an de an, absolut întregul profit a fost destinat dezvoltării şi creşterii afacerii“. Firma a apelat la un singur credit de 100.000 de euro în 2006, care a fost rambursat în întregime până în 2010.

    SUNTEM O AFACERE FAMILIALĂ, CARE A PORNIT DE LA ZERO, CU O INVESTIţIE FOARTE MICĂ. Nu dispunem de bugetul unei multinaţionale şi nu avem vechimea celei mai cunoscute companii româneşti din domeniul cosmeticelor, avem însă o echipă bine închegată“, spune directoarea Cosmetic Plant, care deţine 40% din acţiuni. Acelaşi procent este deţinut de sora sa, Katalin-Erzsebet Racz, iar 20% îi revin tatălui, Tiberiu Mester, amândoi fiind consultanţi în afacere. Firma are acum 31 de angajaţi, din care 12 în producţie; „numărul angajaţilor este relativ redus, iar fluctuaţia personalului aproape inexistentă, majoritatea lucrând la noi de peste 10-15 ani“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Complex wellness de peste 20 de milioane de euro la Oradea. Cum va arăta construcţia – GALERIE FOTO

     Complexul “wellness termal” va presupune un ansamblu de şase corpuri de clădire, şapte bazine exterioare şi o serie de amenajari peisajere, sportive şi de agrement.

    Proiectul va avea o suprafaţă totală construită de 12.204 metri pătraţi şi va fi amplasat pe terenul ştrandului municipal din Oradea. Valoarea estimată a proiectului, fără TVA, se situează între 70,5 milioane de lei şi 81,1 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea incredibilă a cazinoului care trebuia să salveze un oraş de legendă

    Cazinoul Revel ar fi trebuit să reprezinte viitorul oraşului american Atlantic City. Cu toate acestea, clădirea de 57 de etaje şi un cost de 2,2 miliarde de dolari a fost un dezastru iremediabil.

    După o poveste care a durat şase ani şi care a inclus greve, proteste ale sindicatelor şi asistenţă din partea guvernului, cazinoul s-a deschis cu mare fast în mai 2012. Ar fi trebuit să revitalizeze economia oraşului şi să ofere o alternativă la stilul clasic al sălilor cu geamuri fumurii şi fumatul permis. La doar 12 luni de lansare, compania care deţine Revel a depus actele pentru cererea falimentului.

    Deschiderea cazinoului a fost una la care au participat oameni celebri din Statele Unite; chiar şi prima doamnă, Michelle Obama, a venit alături de copii. Toată lumea credea că a venit sfârşitul pentru cazinourile mai mici din Atlantic City. Unitatea avea însă două lipsuri majore: spaţiul de joc unde fumatul să fie permis, adică unul dintre punctele ce se voiau a fi pozitive, şi un bufet ieftin pentru pariori. Acestea au dus la rezultate mult sub aşteptări ale cazinoului, după primele şase luni acesta fiind cotat pe locul 11 dintr-un total de 12 unităţi.

    Toată lumea implicată în proiectul Revel şi-a asumat riscuri şi toate părţile implicate au pierdut sume considerabile. Speranţa că Revel va aduce un altfel de lux în Atlantic City s-a dovedit falsă; s-a dovedit încă o dată că tiparul de jocuri care a funcţionat timp de zeci de ani este şi singurul care funcţionează. Astfel, Atlantic City rămâne în continuare doar o amintire a locului unde cei mai bogaţi americani îşi petreceau timpul liber.

  • Incendiul din Centrul Vechi al Capitalei, produs din cauza unui scurtcircuit

     Incendiul de pe strada Gavroveni din Centrul Vechi al Capitalei a izbucnit în jurul orei 23.30, iar pompierii au fost nevoiţi să intervină cu zece autospeciale de stingere.

    Aproximativ 50 de metri pătraţi din clădire au fost afectaţi în urma incendiului, iar potrivit primelor informaţii, focul a izbucnit de la un scurtcircuit provocat de o fluctuaţie de curent, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiul din Centrul Vechi al Capitalei, produs din cauza unui scurtcircuit

     Incendiul de pe strada Gavroveni din Centrul Vechi al Capitalei a izbucnit în jurul orei 23.30, iar pompierii au fost nevoiţi să intervină cu zece autospeciale de stingere.

    Aproximativ 50 de metri pătraţi din clădire au fost afectaţi în urma incendiului, iar potrivit primelor informaţii, focul a izbucnit de la un scurtcircuit provocat de o fluctuaţie de curent, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României trebuie restaurată. Patrimoniul urmează să fie mutat

     Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a discutat cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre consolidarea şi restaurarea clădirii instituţiei muzeale şi despre găsirea unor spaţii pentru expunerea patrimoniului pe perioada lucrărilor, însă, deocamdată, nu s-a stabilit data la care vor începe şi nici cât vor dura aceastea.

    “De abia în momentul în care vom avea asigurată sursa de finanţare am putea să avem şi un grafic al desfăşurării lucrărilor”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

    Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că mutarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a României nu se va “întâmpla mâine”, ci trebuie stabilite mai multe detalii, printre care şi găsirea unor spaţii pentru păstrarea şi expunerea patrimoniului pe perioada în care clădirea din Calea Victoriei, numărul 12, va fi în consolidare şi restaurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clădirea de birouri a NEPI şi Ovidiu Şandor din Cluj, cu livrare în două săptămâni, ocupată 55%

     Compania Yardi activează în domeniul IT, producând software specializat pentru sectorul de real estate şi care deţine 30 de birouri în America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, Asia şi Australia.

    “Suntem în continuă dezvoltare, în 2014 plănuim să creştem considerabil echipa Yardi România. Ne dorim ca noul nostru sediu, găzduit de către The Office, să fie amenajat astfel încât să încurajeze comunicarea, colaborarea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor noştri”, a declarat, într-un comunicat Andrei Dragomir, director IT&Operations, Yardi România.

    Dezvoltatorii proiectului poartă discuţii avansate cu mai multe companii deja prezente în oraş sau care doresc să înceapă activitatea aici.

    “Dincolo de contractul deja semnat, purtăm negocieri avansate cu alte câteva companii cu profil IT cu o prezenţă relevantă la Cluj, dar şi cu două companii care nu sunt prezente deocamdată în oraş. Sperăm să anunţăm foarte curând noi contracte de închiriere, chiar înaintea inaugurării primei etape a complexului de birouri The Office Cluj-Napoca, la finalul lunii mai”, a declarat Lori Collin, leasing manager NEPI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro