BusinessMagazin

Tag: ciolacu

  • Ciolacu, despre listă comună a PSD cu PNL la alegeri: Nu s-a discutat niciodată de Blocul Democratic

    „Discuţiile politice sunt în fiecare zi, fiindcă sunt om politic. Eu am spus foarte clar că, din punctul meu de vedere, această coaliţie poate să funcţioneze şi după anul 2024. Nu s-a discutat niciodată de Blocul Democratic. Nu am auzit. Vă dau cuvântul meu de onoare că nu am vorbit eu, Nicolae Ciucă, Stănescu, Bode, nimeni nu a vorbit vreodată de vreun bloc democratic”, spune Marcel Ciolacu.

    Liderul social-democrat afirmă că oamenii politici „discută scenarii”.

    „Mă ocup de politică şi asta facem noi, discutăm scenarii, cum e mai bine pentru România. (…) Nu este luată nicio decizie”, adaugă Ciolacu.

    El spune că subiectul participării PNL şi PSD nu a fost discutat.

  • Informaţia momentului în România! Autorităţile au luat o decizie fără precedent

    România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiţiei dacă va va insista să-şi exercite abuziv dreptul de veto în privinţa aderării României la spaţiul Schengen, spune premierul Marcel Ciolacu.

    „Veto-ul exprimat de Austria nu ţine de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spaţiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

    Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-şi exercite abuziv dreptul de veto, România îşi va apăra interesul naţional şi va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiţiei: „Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de ţara noastră”.

    Austria a respins apelul Ursulei von der Leyen, care ceruse Vienei să-şi ridice veto-ul asupra admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, şi refuză în continuare admiterea României şi Bulgariei în Schengen.

  • Fenechiu (PNL): Un tandem Ciucă preşedinte-Ciolacu premier este posibil

    El crede că Nicolae Ciucă preşedinte-Marcel Ciolacu premier ar putea fi un tandem, „pentru că se ştie că electoratul românesc votează în general preşedinţi susţinuţi de partidele de dreapta”.

    PSD şi PNL discută despre o eventuală alianţă pentru alegerile de anul viitor, un Bloc Democratic, ca o contrapondere la formaţiunea extremistă AUR. Ar fi vorba de candidaţi comuni pentru cele patru scrutine, conform ziarului Libertatea. Informaţia privind existenţa unor asemenea discuţii a fost confirmată de liderii celor două grupări, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă.

    Liberalul Daniel Fenechiu prezintă avantajele unei alianţe PSD-PNL: „Eu cred că o asemenea construcţie politică are câteva avantaje. Primul avantaj este acela că dă o certitudine electoratului celor două partide, care chiar dacă nu toţi văd cu ochi buni această alianţă, văd în alianţă o perspectivă de stabilitate. Lucrul numărul doi este un avantaj pentru România, în sensul că toţi cei care se uită la stabilitatea guvernamentală şi mă refer aici la cei din exterior în principal, partenerii României, constată că lucrurile care se fac astăzi sunt lucruri serioase. Nu în ultimul rând, o alianţă de acest gen este de natură să elimine suspiciunile care există în ambele partide în legătură cu posibile reorientări ale celor două partide. În PNL există o suspiciune că PSD ar avea o relaţie extrem de apropiată cu AUR, pe care l-ar folosi. În PSD există o suspiciune că PNL ar urmări ca împreună cu USR şi cu Forţa Dreptei să refacă o alianţă de dreapta. Din punctul ăsta de vedere, o alianţă ar elimina toate aceste suspiciuni şi ar da garanţia faptului că cele două partide îşi doresc o guvernare stabilă şi în viitorul mandat”.

    Senatorul PNL prezintă şi unele dezavantaje ale unei alianţe PSD-PNL: „Contraargumentele ţin de faptul că nu întotdeauna doi plus trei fac cinci, că pot exista electori care să fie deranjaţi de alianţă şi să voteze cu altcineva, în cazul dreptei să voteze cu USR-ul, de exemplu, în cazul PSD-ului să voteze cu AUR-ul. Însă la acest contraargument eu vin cu argumentul că pot exista nehotărâţi care văzând că se construieşte o forţă solidă, care să ofere o perspectivă României, tocmai această alianţă să le întărească convingerea că e o alianţă de votat şi că România are nevoie de stabilitate, mai ales în contextul în care trăim”.

    Reporter: Şi ce cântăresc mai mult, avantajele sau dezavantajele?

    Daniel Fenechiu: Este o decizie de oportunitate, care are la bază cercetări sociologice, sondaje, experienţe şi relaţii umane. Din punctul ăsta de vedere, este greu să vă spun ce cântăreşte mai mult, dar înclin să cred că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele.

    Reporter: Dar existenţa în sine a unei alianţe electorale PNL-PSD nu este o garanţie a unui succes în faţa AUR. S-ar putea ca dimpotrivă, realizarea acestui Bloc Democratic să încurajeze şi mai mult electoratul extremist, naţionalist, să vină la urne, iar între timp, PNL şi PSD vor continua să facă greşeli la guvernare, care vor fi speculate de partidul lui George Simion.

    Daniel Fenechiu: Numai cine nu munceşte nu greşeşte. Din punctul ăsta de vedere, urmează o perioadă grea, o perioadă în care trebuie luate măsuri, situaţia bugetară a României nu este una foarte fericită, în contextul în care anul viitor este un an cu patru alegeri. Din acest punct de vedere, în lipsa unei înţelegeri între PNL şi PSD privind un viitor în 2024, cu siguranţă chiar şi în interiorul actualei coaliţii se va produce o canibalizare. Deci atâta vreme cât nu ne dăm unii altora garanţii că ne dorim să continuăm colaborarea şi atâta vreme cât nu întărim disciplina acestei colaborări, la modul că ce se decide să se şi respecte, vor apărea fenomene care există şi sunt în anumite zone, să zic aşa, cunoscute, arhicunoscute, în care lideri dintr-un partid îi atacă pe ceilalţi sau lideri din celălalt partid îi atacă pe ai noştri şi din punctul ăsta de vedere cred că e foarte important ca să luăm o decizie, o decizie care să fie foarte corectă pentru români. E una să le spunem românilor că am făcut această alianţă ca să asigurăm stabilitatea României, am constatat că sunt anumite probleme, atâta timp cât nu e corect înţeleasă perspectiva alianţei vă dăm o garanţie că vrem să guvernăm în continuare şi prin urmare continuăm, pe liste comune, în maniera în care continuăm şi alta este perspectiva în care nu facem aşa ceva, fiecare partid se gândeşte bă, dacă ne trage preşul celălalt, ce facem şi discută pe stânga, noi discutăm pe dreapta, se fac diverse lucruri, ne atacăm între noi şi sabotăm actul guvernării (…).

    Reporter: Dar aveţi deja experienţa guvernării alături de PSD, iar social-democraţii cam asta au făcut cu liberalii, le-au tot tras preşul de sub picioare. De ce să credeţi că s-ar putea schimba situaţia odată ce aţi face acest Bloc Democratic?

    Daniel Fenechiu: Păi, în primul rând, nu ar mai exista o miză. Atâta vreme cât ar exista această alianţă şi s-ar ajunge la candidaturi comune, a trage preşul nu ai face altceva decât să-ţi afectezi inclusiv rezultatul tău electoral.

    Reporter: Miza PSD ar putea fi să facă din PNL un partid nesemnificativ.

    Daniel Fenechiu: Păi, nu poate fi asta miza PSD-ului şi eu ştiu că nu asta este miza PSD-ului, poate fi miza unor anumiţi lideri din PSD, însă şi acei lideri ştiu că e doar un demers care nu are şanse de reuşită (…).

    Reporter: Vedeţi posibil un tandem Nicolae Ciucă la Cotroceni-Marcel Ciolacu la Guvern?

    Daniel Fenechiu: Da, este posibil. Atâta vreme cât regula politică este că preşedinţii celor două partide sunt cei care trebuie să ocupe funcţiile cele mai importante, în momentul de faţă este tandemul prefigurat.

    Reporter: În această formulă sau invers, adică domnul Ciolacu la Cotroceni şi domnul Ciucă prim-ministru?

    Daniel Fenechiu: Cred că Ciucă-Ciolacu ar fi tandemul, pentru că se ştie că electoratul românesc votează în general preşedinţi susţinuţi de partidele de dreapta şi dacă datele sociologice nu atestă altceva, cred că această paradigmă nu se va mai schimba.

  • Guvernul alocă bani din PNRR pentru achiziţionarea de microbuze electrice destinate elevilor

    „În urmă cu o lună şi jumătate, pentru prima dată în istoria Educaţiei din România, s-a alocat o sumă impresionantă prin PNRR – peste 1 miliard de euro, fără TVA – pentru dotarea a peste 5.600 de unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul dual. Astăzi, mai facem un pas în direcţia unui sistem de învăţământ modern, accesibil tuturor copiilor şi tinerilor care învaţă aici. Astăzi, tot prin PNRR, alocăm încă 250 milioane de euro, fără TVA, pentru achiziţionarea a peste 1.200 de microbuze electrice destinate transportului elevilor”, afirmă Marcel Ciolacu.

    Premierul menţionează că şi-a asumat prin programul de guvernare faptul că Educaţia este o prioritate.

    „Iar, prin fiecare pas făcut, şi dovedim acest lucru. România poate creşte doar prin Educaţie. Doar prin tineri bine pregătiţi, ţinând cont de cerinţele pieţei muncii, această ţară se poate dezvolta. Este de datoria noastră să asigurăm condiţii decente pentru a învăţa tuturor elevilor – indiferent de locul în care s-au născut, la ţară sau la oraş, într-o zonă mai mult sau mai puţin dezvoltată economic. Mai mult însă, este tot de datoria noastră să îi ajutăm şi să îi îndrumăm pentru a alege o carieră aici, în România. Doar aşa, tinerii vor prefera să rămână, vor alege să-şi construiască un viitor aici”, adaugă prim-ministrul Ciolacu.

  • Ciolacu, apel către profesori: E nevoie de implicare în clasă, nu la meditaţii

    „Cred că mă cunoaşteţi deja. Sunt omul care îşi respectă promisiunile. Am discutat cu profesorii, atunci când îşi strigau nemulţumirile în stradă. Împreună, am găsit soluţiile corecte nu doar pentru a reda demnitatea acestei profesii, dar şi pentru a recompensa la adevărata valoare munca depusă în formarea noilor generaţii. Statul, prin guvernul pe care îl conduc, a înţeles foarte bine cât de importantă este Educaţia dacă vrem să avem un viitor. Dacă vrem ca România să crească în continuare. De aceea, investiţiile masive în infrastructura şcolară şi în procesul didactic, asigurarea accesului pentru toţi elevii, extinderea sistemului de învăţământ tehnologic dual au fost prioritare pentru noi”, spune Marcel Ciolacu.

    Premierul afirmă că aşteaptă şi de la reprezentanţii sistemului de Educaţie să întoarcă tot acest efort.

    „Nu pentru mine, Marcel Ciolacu, nu pentru Guvernul pe care pentru moment în conduc, ci pentru tinerii români! Simpla prezenţa în clasă nu este suficientă. Este nevoie de implicare – în clasă, nu la meditaţii! – şi de îndrumare a tinerilor astfel încât, inclusiv din şcoală, aceştia să plece cu baze solide de cunoştinţe şi cu un sistem de valori bine definit. Nu cer niciunui profesor să facă lucruri imposibile, sunt perfect conştient şi de limitările existente încă în sistemul nostru de învăţământ. Le cer însă profesorilor să-şi facă meseria, aşa cum trebuie să o facă! Şi nu am glumit când am spus că noua lege a salarizării va cuprinde un sistem prin care salariile vor reflecta, în mod corect, nu doar respectul cuvenit meseriei, dar şi… performanţa. Profesorii care muncesc, care îşi fac corect meseria, trebuie şi vor fi răsplătiţi”, încheie Ciolacu.

  • Bode, replică pentru Ciolacu: Nu există niciun fel de discuţie secretă sau nesecretă

    „Să fie foarte clar, nu există niciun fel de discuţie secretă sau nesecretă care se poartă pe acest subiect, în acest moment”,  spune secretarul general al PNL, Lucian  Bode. Asta după ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, a spus, privitor la o alianţă PSD-PNL: „Normal că există discuţii”.

    Secretarul general al PNL a fost întrebat la Parlament dacă există negocieri între PNL şi PSD privind o posibilă alianţă la alegerile de anul viitor.

    „Am citit şi eu astăzi că există discuţii secrete, nesecrete, în legătură cu o alianţă între PNL şi PSD la alegerile de anul viitor. Să fie foarte clar, nu există niciun fel de discuţie secretă sau nesecretă care se poartă pe acest subiect, în acest moment”, a precizat Bode.

    El a mai spus că „PNL încearcă să îşi maximizeze scorul electoral de anul viitor”.

    „Din acest punct de vedere, PNL nu exclude nicio variantă de alianţă, de candidatură pentru anul 2024, începând cu alegerile europarlamentare şi încheind anul cu alegerile prezidenţiale, astfel încât proiectul nostru politic să poată să fie votat de români şi implementat în mandatul 2024-2028. Aşadar, concluzia este simplă, nu sunt discuţii în acest moment pe acest subiect, însă nu excludem, PNL nu exclude nicio variantă de alianţă sau candidatură pentru anul viitor”, a arătat Bode.

    Secretarul general al PNL a adăugat că partidul este „în plin proces de sondare a opiniei publice, în fiecare regiune în parte, în fiecare judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti”.

    „Vrem să facem măsurători cantitative şi calitative astfel încât la sfârşitul acestui an PNL să aibă pe masă toţi candidaţii, cei mai bine poziţionaţi, şi la alegerile europarlamentare, şi la alegerile locale şi la alergerile parlamentare. Deci, vrem să luăm aceste decizii în baza unor studii şi sigur, stând într-o coaliţie de guvernare cu PSD, ducând programul de guvernare la bun sfârşit, atingându-ne obiectivele, nu pot să spun că nu avem în intenţie să ne aşezăm la masă, fiecare cu datele pe care le are, şi să luăm cea mai bună decizie pentru români. Dacă românii îşi vor dori ca să avem în continuare o alianţă la guvernare PNL-PSD, care să conducă România pentru următorii patru ani, aşa vom face. Dacă nu, avem fiecare drumul nostru”, a mai spus liderul liberal.

    El a afirmat că liberalii şi social-.democraţii nu au discutat cum vor candida anul viitor.

    Premierul Marcel Ciolacu a spus marţi, după vizita de lucru la lotul 3 al Autostrăzii Focşani – Bacău (A7), întrebat dacă există discuţii cu PNL privind candidatura pe liste comune la alegerile locale sau parlamentare, că „normal că există discuţii”.

    „Facem politică. Eu cred că PSD şi PNL au adus o stabilitate în România”,a adăugat liderul PSD.

  • Ciolacu: A fost eliminat pragul de 9,4% din PIB, din PNRR, privind cheltuielile cu pensiile

    „Ştiţi foarte bine că a fost eliminat, în urma discuţiei avute şi cu doamna preşedintă a Comisiei Europene. Urmează şi noi să finalizăm legea pensiilor – fiindcă avem un parteneriat, este corect. Cum a fost trimis PNRR la Comisie este fără 9,4% din PIB. Oricum, el n-ar fi fost atins. Problema este că nu putem condamna viitorul. Până în 2030 nu se ajungea la 9,4% din PIB. PIB creşte, e normal, se raportează la un nominal mai mare. Dar de datoria mea era să negociez, să avem această discuţie cu Comisia”, spune Marcel Ciolacu.

    El spune că îşi doreşte ca legea pensiilor să fie finalizată anul acesta

    „Da. Eu îmi doresc să fie finalizată. Şi zilele trecute am avut şi cu Banca Mondială, care este consultantul Ministerului Muncii şi al Comisiei pe legea pensiilor. Sunt trei variante. Deja au început negocierile, paralel cu închiderea pensiilor speciale, să avem cât mai repede. Şi cu legea pensiilor”, încheie Ciolacu.

  • Ce spune Ciolacu, despre măsurile fiscale

    Premierul Marcel Ciolacu spune că pachetul pe măsuri fiscale pentru care îşi va asuma răspunderea în Parlament va fi pus în dezbatere publică în această săptămână. El afirmă că tichetele de masă ar putea fi plătite numerar.

    „Cred că săptămâna aceasta vor fi ridicate pe site-ul Guvernului în transparenţă. Pe urmă îşi iau avizele, trec prin şedinţă de guvern, apoi sunt înaintate Parlamentului. Procedura e o săptămână, două. Nu o să fie nimic ascuns. Am mai auzit că vrea să facă cineva o moţiune de cenzură, dar de fapt e o şmecherie pentru ca nimeni să nu ştie ce e acolo…, Fals. Vor fi şi zile pentru depunerea amendamentelor”, spune Marcel Ciolacu.

    De asemenea, există o propunere ca tichetele de masă să fie acordate în bani.

    „Companiile care emit aceste tichete au ajuns la un comision destul de mare, din punctul meu de vedere, 3% la emitere, 3% la colectare… Din informaţiile pe care le am eu… Dacă nu înţelegem că nu putem să avem profit excepţional, poate şi cu 1% impozit cu doi angajaţi, eu astfel de şmecherii nu le mai accept. Atunci voi lăsa alternativă. Nu vorbim de voucherele de vacanţă”, încheie Ciolacu.

  • Un avertisment al pieţelor financiare. Asistând la incertitudinea fiscală promovată de premierul Ciolacu, la tensiunile politice dintre PSD şi PNL, ştiţi care este prima întrebare pe care o pun acum investitorii străini şi analiştii externi: Ce se va întâmpla dacă AUR va câştiga alegerile şi dacă George Simion are şanse să devină preşedintele României.

    Vineri seară, agenţia de rating Fitch a anunţat că menţine perspectiva stabilă pentru ratingul de ţară al României (dacă scade ratingul intrăm în categoria junk pentru investiţii, ceea ce ar fi o catastrofă), iar acest lucru a fost salutat imediat de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, care susţine că anunţul Fitch reprezintă “o recunoaştere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar şi ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm şi să implementăm politici fiscale responsabile şi proiecte de infrastructură care să sprijine creşterea pe termen lung”.

    https://www.zf.ro/eveniment/reactia-marcel-bolos-ministrul-finantelor -dupa-anuntul-agentiei-22120377

     

    România este în groapă cu deficitul bugetar, iar ministrul Finanţelor crede că este o recunoaştere a eforturilor fiscale ale guvernului, în condiţiile în care nu avem un pachet fiscal clar.

    Problema este că această menţinere a ratingului, care este doar un Power Point făcut de un analist pe baza unor date trecute, nu ţine loc de 40 de miliarde de lei, adică 8 miliarde de euro, cât ar avea nevoie guvernul Ciolacu să acopere gaura bugetară suplimentară, extrapolată pe tot anul, cu care se confruntă acum România.

    Această gaură bugetară suplimentară se adaugă la deficitul bugetar de 64 de miliarde de lei, aprobat deja la începutul anului, ceea ce înseamnă o gaură totală de peste 100 de miliarde de lei.

    De când guvernul Ciucă, şi acum guvernul Ciolacu, au aflat cu stupoare, în aprilie, că avem această gaură suplimentară, economia a început să se dea peste cap din cauza zvonurilor, discuţiilor şi informaţiilor vehiculate privind majorările de taxe şi impozite care vor urma.

    De patru luni, de când a preluat guvernul, premierul Ciolacu este într-un exerciţiu continuu de declaraţii politice, în condiţiile în care companiile, investitorii, oamenii care vor fi afectaţi de modificările fiscale, încearcă să îşi facă nişte calcule ca să vadă cum stau cu bugetul lor.

    Deşi problema găurii bugetare este ştiută încă de la finalul primului trimestru, nici până acum când intrăm deja în trimestrul IV, guvernul Ciolacu nu a fost în stare să iasă cu ceva concret care să permită fiecăruia să îşi facă socotelile.

    De patru luni, guvernul, Ministerul Finanţelor, tot aparatul de stat se chinuie să găsească formula prin care să impoziteze multinaţionalele care îşi diminuează profitul în România sau să impoziteze profitul prea mare pe care îl au băncile.

    În tot acest timp, pierdut, companiile, investitorii au pus investiţiile şi angajările pe “hold”, iar bugetele au început să fie revizuite în sens negativ, luându-se în considerare posibilele majorări de taxe şi impozite.

    În timp ce toată administraţia publică stă cu ochii pe alegerile politice de la anul şi pe menţinerea în funcţie, banii din PNRR – peste 6 miliarde de euro – stau degeaba în conturile valutare de la BNR, aşteptând să fie cheltuiţi.

    Şi pentru că firmele, investitorii şi personele fizice au pus totul pe “hold”, pentru ca nu ştiu ce se întâmplă, băncile nu mai au cerere de credite sau nu mai dau credite din motive de risc, preferând să îşi ţină excesul de lichiditate, de miliarde de lei, la Banca Natională, unde primesc o dobândă de 6% pe an, fară niciun risc. Conform calculelor ZF, băncile au in conturile BNR 23 de miliarde de lei, care practic stau degeaba.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/excedentul-de-lichiditate-pe-piata-interbancara-in-august-aproape-23-22121134

     

    Pentru că nu există predictibilitate, pentru că BNR nu poate să dea semnalul scăderii dobânzilor din motive de inflaţie şi deficit bugetar, piaţa imobiliară este într-o scădere evidentă, tranzacţiile au scăzut cu 30% iar cererea de credite se reduce. Mădălina Teodorescu, vicepreşedintele BRD pe retail, spune că soldul creditelor ipotecare/ imobiliare a intrat deja pe minus, iar o îmbunătăţire a situaţiei nu prea se vede. Tranzacţiile imobiliare totale au o pondere de 7% în PIB, iar acum nu mai aduc niciun plus la creşterea economică.

    Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, piaţa de retail îşi reduce vizibil creşterea, lovind în consum.

    Industria, principala componentă a PIB-ului cu o pondere de 22%, a avut un minus de 3% în prima jumătate de an, ceea ce a redus din creşterea economică. Industria din România depinde de pieţele occidentale, în special de Germania, care la rândul ei depinde de ce se întâmplă în China, iar acolo situaţia nu este aşa bună.

    Trecerea industriei mondiale auto spre zona electrică a început să lovească şi în România, producătorul japonez Yazaki anunţând că închide fabrica de componente auto din Buzău, din cauza pierderii unui client la nivel mondial, iar la Ploieşti reduce numărul locurilor de muncă.

    https://www.zf.ro/zf-24/trendul-mondial-trecere-masinile-electrice-loveste-romania-yazaki-22118547

     

    Iar acesta este doar începutul a ceea ce va urma în industria auto mondială, care va lovi să România. Iar industria auto are o pondere de aproape 10% în PIB-ul nostru. Cu ce poţi să inlocuieşti închiderile care vor urma în industria auto având în vedere că totul este global, iar la nivel naţional nu cred că există un plan de reconversie, nici a producţiei, nici a zecilor de mii de oameni care vor fi daţi afară.

    În primul semestru, unde creşterea economică a scăzut de la 2,4%, la cât erau aşteptările, la 1,7%, economia a fost ţinută pe plus de centrele de IT şi de construcţiile publice de infrastructură, care sunt bazate pe fondurile europene.

    Să vedem cum va reacţiona industria IT&C la propunerea guvernului de a renunţa la facilităţile fiscale din acest sector, propunerea fiind ca IT-iştii care au salariul de peste 10.000 de lei brut pe lună să plătească impozitul de 10%. Deja companiile din IT au anunţat că acest impact fiscal le va pune în situaţia de a face restructurări, mai ales că şi comenzile externe au început să se reducă.

    În timp ce economia scade în fiecare zi, din motive externe – recesiunea în Europa, China – dar şi din motive interne, premierul Ciolacu anunţă ca o mare victorie că a obţinut de la Bruxelles permisiunea majorării deficitului bugetar, ceea ce Comisia Europeana oricum o dădea, singura discuţie fiind procentul de creştere a deficitului.

    Problema este că pachetul fiscal vehiculat, plin de formule matematice de impozitare a profiturilor, nu va fi de ajuns să acopere gaura bugetară, nu de anul acesta, ci de anul viitor. 

    https://www.zf.ro/eveniment/exclusiv-zf-calculeaza-ajustorul-fiscal-companii-banci-determina-22117233

     

    Tuturor le este frică de ce va urma anul viitor din punct de vedere politic, având în vedere că sunt patru rânduri de alegeri, iar AUR creşte în sondaje în fiecare zi.

    Pieţele financiare externe au început să devină nervoase uitându-se la tot acest bâlci fiscal, unde nimic nu este concret şi nimeni nu îşi poate face calcule. Investitorii au nevoie să ştie care sunt modificările de taxe şi impozite şi ce impact au aceste modificări asupra inflaţiei, dobânzilor la lei, cursului valutar şi economiei. Toată lumea a înţeles că urmează modificări fiscale, dar de patru luni toată lumea trăieşte pe zvonuri şi incertitudini.

    Investitorii străini de portofoliu au împrumutat România, în prima parte a anului, cu miliarde de euro prin achiziţia de titluri de stat în lei, influx care a susţinut scăderea dobânzilor la lei şi stabilitatea cursului valutar în euro.

    În toamna anului trecut, Ministerul Finanţelor se împrumuta cu 9% la lei, iar ROBOR era de 8,2%, iar acum Ministerul Finanţelor se împrumută cu 6,4%, iar ROBOR este de 6,4%.

    Toată această scădere a dobânzilor, plus stabilitatea cursului valutar, a venit  ca urmarea a banilor investitorilor străini de portofoliu, nu datorită realizărilor guvernului Ciucă şi Ciolacu.

    Problema este că diferenţialul de dobândă dintre România si Europa şi SUA s-a micşorat vizibil între timp, iar diferenţialul de dobândă actual nu mai acoperă riscul aşteptat de investitori.

    Deja se simte un pas înapoi din partea investitorilor străini pe piaţa titlurilor de stat, iar această incertitudine fiscală menţinută de guvernul Ciolacu începe să ne usture. După cum a spus la ZF Live, Cristian Sporiş, vicepreşedinte Raiffeisen Bank, investitorii intră ordonat, dar când ies s-ar putea să iasă dezordonat şi atunci vom avea mari probleme.

    Investitorii străini au ajuns să deţină aproape 25% din datoria publică a României, care a urcat la jumătatea acestui an la 876 de miliarde de lei, reprezentând 55% din PIB. Ca o aducere aminte, în criza din 2008/2009, România avea o datorie publică de numai 10% din PIB, iar PIB-ul era la jumătate faţă de cât este acum, deci vă daţi seama ce impact ar putea avea acum o criză ca atunci.

    Nu ştiu dacă aţi observat dar cursul valutar a urcat la 4,96 lei pentru un euro, iar BNR pare că vrea să lase cursul mai liber.

    Plus că BNR nu mai înregistrează o creştere a rezervelor valutare în valuta, ceea ce s-a întamplat în prima jumătate a anului.

    Toată această incertitudine fiscală, azi se pune o taxă – impozitarea cu 10% a câstigurilor din titluri de stat, mâine se scoate- afectează relativa stabilitate economică şi politică de care a beneficiat România în ultimii 2 ani.

    Toate aceste cârpeli fiscale – majorări de taxe şi impozite punctuale, mai mult făcute pentru a dat bine la public că guvernul taxează luxul, decât pentru a strânge bani, nu vor acoperi gaura bugetară de anul acesta şi nici cea de anul viitor când toata lumea va avea nevoie de bani într-un an electoral.

    Mai devreme sau mai târziu tot se va ajunge la creşterea TVA, care aduce cel mai repede şi cei mai mulţi bani la buget.

    Dacă acum patru luni, când intram în vară, premierul Ciolacu ar fi majorat TVA cu 3 pp de la 19% (rata reală este de 16%) la 22%, şocul ar fi fost deja absorbit în economie acum, iar pieţele financiare s-ar fi liniştit.

    Aşa, vom avea o toamnă economică si politică de foc şi vom intra în anul politic 2024 cu o coaliţie PSD-PNL care ar vrea mai degrabă să se despartă, decât să guverneze împreună, având în vedere pierderile electorale pe care le vor înregistra.

    Stiţi care este acum prima întrebare a investitorilor străini şi a analiştilor externi? Cât are AUR în sondaje şi dacă va câştiga alegerile, cine va guverna România dacă AUR ajunge la putere şi dacă George Simion are şanse să ajungă preşedintele României.

    Niciun investitor nu vrea să îşi ia riscul unui derapaj financiar (creşterea cursului valutar şi  dobânzilor la lei), derapaj economic – recesiune şi scăderea economică şi a unui derapaj politic (lipsa unui guvern stabil şi a unui preşedinte proeuropean şi pro NATO, mai ales în contextul continurii războiului din Ucraina).

     

  • Ce spune premierul Marcel Ciolacu, despre reforma fiscală

    Premierul Marcel Ciolacu anunţă că pachetul de reformă fiscală va fi finalizat „în două trei zile”: „Nimeni nu-l va trece noaptea, pe furiş. Vor fi minimum 24 de ore în care se depun amendamente. Totul va fi cât se poate de transparent”.

    „Continuăm să scriem actul normativ. Pe urmă, va fi pus în transparenţă, cum este normal.. Până la finalul lunii terminăm tot circuitul, inclusiv asumarea de răspundere. Să vedem dacă mai este nevoie de anumite ordonanţe de completare”, spune Marcel Ciolacu.

    El nu vrea să detalieze elementele din proiectul convenit în coaliţie.

    „Am aşteptat şi am vorbit despre aşa-spusa austeritate, dar eu am văzut în actul normativ că o să crească salariile şi nu e nicio austeritate. România a învăţat din fosta criză, când s-a făcut o greşeală majoră tăind salariile la români. Cu adevărat, unii care au totuşi salarii foarte mari în sistemul bugetar nu pot beneficia şi de vouchere de vacanţă la fel ca cei aproape 1,6 milioane de români care au salariul minim pe economie. Nu am văzut nimic de austeritate”, adaugă premierul.

    El precizează că primul pachet pe care îl va finaliza ministrul de Finanţe va fi cel pentru combaterea evaziunii fiscale.

    „Pe urmă va fi reforma din sistemul administrativ. Al treilea e pachetul fiscal, astfel încât România să fie sustenabilă. (…) Veţi vedea în două-trei zile tot pachetul. Nimeni nu-l va trece noaptea, pe furiş. Vor fi minimum 24 de ore în care se depun amendamente. Totul va fi cât se poate de transparent”, menţionează Ciolacu.

    El mai anunţă că propunerea este ca bugetarii cu salarii peste 8.000 de lei să nu mai primească vouchere de vacanţă.

BusinessMagazin