BusinessMagazin

Tag: China

  • Conflictul mocneşte în Est: China a lansat luni cele mai ample exerciţii militare în jurul Taiwanului cu forţe terestre, navale, aeriene şi rachete pentru a testa „patrule de luptă, blocarea porturilor şi a zonelor cheie, atacul asupra ţintelor maritime şi terestre şi preluarea superiorităţii globale”.

    China a lansat luni ample exerciţii militare în jurul Taiwanului, confirmând temerile că Beijingul va amplifica tensiunile la câteva zile după ce preşedintele taiwanez Lai Ching-te a afirmat suveranitatea ţării sale într-un discurs de Ziua Naţională, scrie FT. 

    Armata Populară de Eliberare a declarat că a trimis forţe terestre, navale, aeriene şi de rachete pentru a exersa „patrule de pregătire pentru luptă, blocarea porturilor şi a zonelor cheie, atacul asupra ţintelor maritime şi terestre şi preluarea superiorităţii globale”.

    Exerciţiile au fost „un avertisment dur la adresa actelor separatiste ale forţelor «Independenţei Taiwanului»”, a declarat Comandamentul Teatrului de Est al APL într-o declaraţie.

    SUA s-au declarat „serios îngrijorate” de aceste exerciţii şi au condamnat Beijingul pentru ameninţarea la adresa stabilităţii regionale. „Răspunsul Chinei cu provocări militare la un discurs anual de rutină este nejustificat şi riscă escaladarea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

    Lai a convocat o reuniune de securitate naţională, în timp ce biroul său a făcut apel la China să pună capăt provocărilor militare şi să nu mai ameninţe Taiwanul.

    „Există un consens larg în rândul comunităţii internaţionale cu privire la importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan şi în regiunea Indo-Pacific”, a declarat biroul lui Lai. „China ar trebui să facă faţă realităţii existenţei Republicii China (Taiwan) şi să respecte alegerea poporului taiwanez pentru un mod de viaţă democratic şi liber.”

    Exerciţiile APL urmează unui discurs al lui Lai de joia trecută, în care acesta a afirmat suveranitatea Taiwanului, dar a făcut, de asemenea, apel la China să lucreze cu el pentru pace. El a subliniat, de asemenea, revolta din 1911, care a răsturnat dominaţia imperială chineză, ca parte a istoriei Taiwanului, într-o deschidere către acei taiwanezi care îmbrăţişează o identitate chineză.

     

  • Presiunile deflaţioniste din China s-au intensificat în septembrie. Investitorii aşteaptă de la Beijing un pachet de stimulente fiscale mai agresiv pentru a combate inflaţia în creştere

    Presiunile deflaţioniste din China s-au intensificat în septembrie, preţurile de consum şi de fabrică fiind mai slabe decât se preconiza, subliniind apelurile adresate Beijingului de a oferi un pachet mai amplu de măsuri pentru relansarea economiei.

    Datele mai slabe vin în timp ce pieţele volatile din China aşteaptă informaţii mai detaliate cu privire la planurile de stimulare ale Beijingului, după o conferinţă de presă a Ministerului de Finanţe de sâmbătă, care a promis mai multe cheltuieli, dar a oferit puţine cifre noi.

    Indicele preţurilor de consum din China a crescut cu 0,4% de la an la an în septembrie, a anunţat duminică Biroul Naţional de Statistică, mai slab decât un sondaj Bloomberg al analiştilor care prognoza o creştere de 0,6% şi în scădere de la 0,6% în august.

    Indicele preţurilor de producţie a scăzut cu 2,8% de la an la an, comparativ cu previziunile analiştilor privind o scădere de 2,6%. Scăderea s-a accelerat de la 1,8 la sută în august şi a fost cea mai abruptă scădere din ultimele şase luni.

    Goldman Sachs a declarat că inflaţia de consum a fost susţinută de creşterea preţurilor la alimente, care au fost afectate de condiţiile meteorologice nefavorabile şi de cererea sezonieră înainte de sărbătoarea Săptămâna de Aur, care a început pe 1 octombrie.

    Datele slabe privind inflaţia evidenţiază modul în care economia Chinei suferă din cauza presiunilor deflaţioniste generate de o criză imobiliară profundă care a afectat cererea gospodăriilor.

    Acestea vin înaintea publicării datelor guvernamentale programate pentru această săptămână, care se aşteaptă să prezinte o imagine a unei economii cu două viteze, cu cifre comerciale puternice care vor fi compensate vineri de cifrele slabe privind produsul intern brut pentru trimestrul al treilea.

     

  • O măsură controversată: Comisia Europeană merge mai departe cu planul de impozitare a maşinilor electrice din China. „Abordarea este greşită şi nu va creşte competitivitatea industriei auto europene”

    Uniunea Europeană a votat vineri adoptarea impunerii de tarife pentru vehiculele electrice fabricate în China, scrie CNBC.

    „Astăzi, propunerea Comisiei Europene de a lua măsuri împotriva importului de maşini electrice din China a obţinut sprijinul necesar din partea statelor membre pentru a fi adopatată”, a arătat Comisia Europeană într-un comunicat.

    Propunerea, anunţată pentru prima dată în iunie, a fost gândită pentru a contrabalansa „subvenţiile masive şi incorecte” care creează „daune economice” producătorilor de maşini electrice din Europa.

    Camera de Comerţ chineză la UE a transmis că este „profund nemulţumită de adoptarea unor măsuri protecţioniste”.

    Totodată, producătorii europeni critică şi ei propunerea Comisiei. Volkswagen a comunicat că „abordarea este greşită şi nu va creşte competitivitatea industriei auto europene”.

    BMW a spus că decizia este „fatală” pentru industrie.

    Principala temere este aceea că măsurile de creştere a tarifelor de import ar putea fi adoptate şi de China, slăbind şi mai mult cota de piaţă a producătorilor europeni în China.

  • Avertisment înfricoşător dat de Emmanuel Macron: UE ar putea muri / Europa mai are doar câţiva ani la dispoziţie pentru a evita dominaţia totală a SUA şi a Chinei

    „Fostul nostru model a luat sfârşit. Reglementăm prea mult şi investim prea puţin. În următorii doi-trei ani, dacă ne urmăm agenda clasică, vom ieşi de pe piaţă”, a avertizat Macron miercuri în cadrul unei conferinţe la Berlin, conform Politico.

    „UE ar putea muri, suntem în pragul unui moment foarte important”, a adăugat el.

    Preşedintele Franţei susţine că Europa rămâne în urma Statelor Unite şi a Chinei în domenii-cheie precum schimbările climatice, inteligenţa artificială, apărarea şi securitatea.

    Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a lansat un avertisment similar într-un raport publicat în septembrie, afirmând că UE se confruntă cu o „provocare existenţială” dacă nu îşi transformă radical economia pentru a-şi spori competitivitatea.

    Macron a declarat că susţine pe deplin concluziile lui Draghi şi că Europa ar trebui să se grăbească să le pună în aplicare. „Cred că este foarte adevărat, suntem în pericol”, a spus el.

    „Ei investesc mult mai mult, sunt mult în avans”, a spus el, adăugând că, dacă ne uităm la produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, în ultimele trei decenii, SUA a livrat o creştere de 60 la sută, Europa a livrat doar 30 la sută.

    „Şi nu este sustenabil cu modelul social pe care îl avem”, a adăugat el.

    Macron a subliniat că, pentru a fi competitivă în actuala ordine mondială multipolară, UE ar trebui să aprofundeze piaţa unică şi să îşi simplifice reglementările.

    „Dacă vrem în mod clar să fim mai competitivi şi să avem locul nostru în această ordine multipolară, mai întâi avem nevoie de un şoc de simplificare”, a spus Macron.

    Vorbind despre comerţ, preşedintele francez a spus că dacă China şi SUA nu respectă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), nici UE nu ar trebui să le respecte.

    „Acum 25 de ani, am crezut că odată cu aderarea Chinei la OMC, aceasta va respecta legile. Nu este cazul”, a spus el, adăugând că, în 2022, SUA au decis, de asemenea, să nu respecte normele OMC legate de Legea privind reglementarea pescuitului.

    „Şi am o sugestie”, a spus el, ”atunci când atât SUA, cât şi China nu respectă regulile, nu ar trebui să fim singurii din cameră care doar respectă regulile. Acest lucru nu funcţionează. Nu sugerez să încercăm să devenim protecţionişti, aceasta este o lume îngrozitoare, dar măcar să fim corecţi. Cu industria noastră, cu fermierii noştri, cu oamenii noştri”, a adăugat el.

  • Ikea va testa magazine mai mici în China pentru a-i atrage pe consumatorii precauţi

    Ikea va lansa noi magazine mai mici în China, în condiţiile în care gigantul din industria mobilei cunoscut pentru magazine de dimensiuni mari experimentează cu formate de retail mai accesibile pe fondul încetinirii celei de-a doua mari economii a lumii şi înteţirii concurenţei locale, potrivit Bloomberg.

     

  • Ceva rar: China le dă celor săraci ajutoare sub formă de cash

    China a anunţat că va acorda ajutoare sub formă de cash celor care trăiesc în sărăcie extremă, un anunţ rar de susţinere directă venit la doar o zi după ce ţara a dezvăluit stimulente economice istorice, notează Bloomberg.

    Autorităţile locale trebuie să se asigure că oamenii primesc banii înainte de 1 octombrie, aniversarea înfiinţării republicii, pentru a arăta „iubirea partidului şi guvernului pentru cei nevoiaşi“.

     

  • Acţiunile europene, aproape de un nou maxim istoric după ce China a anunţat noi măsuri de stimulare a economiei. Companiile de lux, în prim-plan, cu plus 3-4% pe LMVH şi Dior

    Indicele paneuropean Stoxx 600, din care fac parte companii din economii precum Germania, Belgia, Austria, Norvegia şi Regatul Unit, se aprecia cu 0,5% în după-amiaza de marţi, 24 septembrie şi se apropia astfel de un nou maxim istoric, în vreme ce măsurile ample de stimulare a economiei chineze susţin evoluţiile acţiunilor de lux şi miniere.

    Principalele autorităţi de reglementare financiară din China au prezentat cel mai mare stimulent de la pandemie încoace, declarând că vor reduce dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, scăzând în acelaşi timp ratele ipotecare, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Companiile de lux, care se bazează masiv pe cheltuielile consumatorilor chinezi, reprezentau sectorul cu cele mai mari creşteri din Stoxx 600. De exemplu, acţiunile LVMH, Hermes, Kering, Dior şi Burberry se apreciau cu 3-4% la ora redactării ştirii.

    „Consumatorii chinezi reprezintă de departe cea mai mare piaţă pentru vânzările europene de produse de lux. Aceasta este legătura pe care o fac investitorii, care sunt de părere că stimulentele monetare se vor reflecta în puterea de cumpărare a oamenilor”, spune Ben Laidler, strateg în cadrul băncii Bradesco BBI.

    Banca centrală a Chinei a declanşat o serie de măsuri fără precedent de sprijinire a economiei, în timp ce autorităţile au făcut cea mai îndrăzneaţă mişcare de până acum pentru a atinge obiectivul de creştere economică de aproximativ 5% pentru acest an. Printre măsurile adoptate de instituţie se află reducerea cantităţii de bani pe care băncile trebuie să o păstreze în rezerve la cel mai scăzut nivel din 2020.

    Un alt factor care influenţează sentimentul general al investitorilor constă în decizia de săptămâna trecută a Rezervei Federale, prin care ratele dobânzilor din Statele Unite au fost reduse pentru prima dată în ultimii patru ani.

    În prezent, pieţele sunt împărţite în mod egal între varianta în care SUA vor opta din nou pentru o reducere de 50 de puncte de bază sau pentru una de 25 de puncte în cadrul şedinţei din luna noiembrie a băncii centrale americane, scrie Reuters.

    Laidler notează că un Fed mai agresiv ar putea declanşa un ciclu mai amplu de reducere a dobânzilor din partea Băncii Centrale Europene: „Stelele se pot alinia pentru Europa. Faptul că Fed-ul ia în considerare o nouă reducere majoră reprezintă este un semn bun”.

    Aproape toate bursele dezvoltate din vestul Europei afişau creşteri la ora publicării ştirii: FTSE 100 se aprecia cu 0,2% la Londra, în timp ce indicele german DAX urca cu 0,4%, iar CAC 40 creştea cu 1,1% la Paris. De partea cealaltă a oceanului, contractele futures pe Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq se apreciau cu 0,1%-0,2%.

    Acţiuni din Republica Populară Chineză, precum producătorul de maşini electrice Nio şi compania de comerţ virtual Alibaba, au crescut marţi cu 6-7% ca urmare a anunţării pachetului de măsuri de stimulare a celei de a doua economii a lumii.

    Banca Populară a Chinei a mai anunţat astăzi măsuri de susţinere a sectorului imobiliar şi de stimulare a pieţei de capital, aflată în scădere cu 13% în ultimii cinci ani prin prisma indicelui CSI 300, din care fac parte cele mai tranzacţionate 300 de acţiuni listate pe bursele din Shanghai şi Shenzhen.

    Deşi economiştii sunt sceptici cu privire la atingerea ţintei de creştere de 5%, sugerând că este nevoie de mai multe cheltuieli fiscale pentru a contracara încetinirea economiei, măsurile recent anunţate ar putea face parte dintr-o serie mai amplă de stimulente.

    Indicele CSI 300 a crescut astăzi cu 4,3%, ducând dinamica de anul acesta la minus 1%.

  • Invazia produselor chinezeşti în campania prezidenţială din SUA: Cum reuşesc comercianţii online din China să ocolescă tensiunile comerciale şi să afecteaze producătorii americani

    Comercianţii chinezi au invadat pieţele online pentru a vinde produse legate de alegerile prezidenţiale din SUA, în ciuda faptului că ambele tabere promovează produse fabricate local. Conform unei analize realizate de Financial Times, peste 90% dintre cele mai bine vândute steaguri şi pălării Donald Trump şi Kamala Harris pe Amazon provin de la vânzători cu adrese în China. Cu toate acestea, atât Trump, cât şi Harris afirmă pe site-urile lor oficiale că vând doar produse fabricate în SUA, scrie FT.

    Producătorii chinezi intervievaţi de FT au declarat că depind de vânzările directe către susţinătorii celor doi candidaţi, după ce comenzile din partea comercianţilor americani au scăzut pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Beijing.

    Mai mulţi comercianţi chinezi afirmă pe paginile oficiale Amazon că produsele lor sunt fabricate în SUA pentru a atrage cumpărători americani patrioţi, deşi acestea intră în SUA cu etichete „Made in China”. Această situaţie a afectat producătorii americani, care se confruntă cu costuri ridicate ale forţei de muncă şi ale materiilor prime. Mai mulţi fabricanţi americani de steaguri au raportat pierderi de vânzări în faţa produselor chinezeşti mai ieftine.

    Acest aflux de produse ieftine şi etichetarea incorectă a provenienţei lor au generat nemulţumiri în rândul producătorilor americani, care acuză concurenţa neloială. Situaţia subliniază dificultăţile cu care se confruntă SUA în eforturile de a-şi reduce dependenţa de importurile din China, pe fondul încercărilor administraţiei Biden de a închide o lacună comercială care permite importurile sub 800 de dolari fără taxe vamale.

    De ani de zile, fabricile din China au furnizat produse pentru campaniile electorale din SUA. Comercianţii din Yiwu, un oraş renumit pentru pieţele sale en-gros, susţin că au putut anticipa victoria lui Trump în 2016 pe baza comenzilor ridicate. Cu toate acestea, tensiunile dintre SUA şi China au îngreunat acest model de afaceri. Potrivit a cinci vânzători din oraşul Yiwu, comenzile pentru alegerile din 2024 au scăzut cu 20-30% faţă de 2020, deoarece cumpărătorii americani se orientează către furnizori din Vietnam şi Cambodgia.

    „Clienţii americani doresc un lanţ de aprovizionare mai diversificat, chiar dacă asta înseamnă costuri mai mari”, a declarat Jack Zhang, un vânzător de steaguri din Yiwu.

    Conform datelor oficiale ale Comisiei americane pentru comerţ internaţional, importurile americane de steaguri naţionale din China au scăzut cu peste un sfert între 2022 şi 2023, ajungând la 2 miliarde de dolari.

  • Producătorii europeni de oţel cer măsuri pentru a contracara creşterea exporturilor din China

    Producătorii europeni de oţel au făcut apel la oficialii din domeniul comerţului să abordeze problema creşterii exporturilor de oţel din China, care a dus preţurile europene sub costul de producţie.

    Producătorii şi principalul organism comercial european au declarat pentru Financial Times că este necesar un sistem nou şi cuprinzător de tarife pentru a aborda efectele de denaturare a pieţei generate de supracapacitatea globală şi pentru a proteja producătorii interni afectaţi de cererea slabă şi de costurile ridicate ale energiei.

    China, cel mai mare producător mondial de oţel, ar trebui să exporte peste 100 de milioane de tone de metal în acest an, mai mult decât în orice alt an începând cu 2016. Creşterea a provocat deja tensiuni comerciale şi a determinat mai multe ţări să introducă tarife la importuri.

    Exporturile directe ale Chinei către Europa sunt reduse de la introducerea măsurilor de salvgardare pentru anumite produse din oţel în 2018, dar industria a declarat că suferă efectele în lanţ ale importurilor mai mari din alte părţi.

    Volumul exporturilor din China a fost „uriaş”, a declarat Genuino Christino, director financiar la ArcelorMittal, cel mai mare producător din Europa. Acesta a afirmat că industria „s-a întors la criza care a fost provocată de exporturile mari din China în 2015 şi 2016”.

    Potopul de „exporturi de oţel chinezesc subvenţionat, la preţuri inferioare costurilor” ameninţă sustenabilitatea industriei siderurgice europene şi transformarea sa cu emisii reduse de carbon, a declarat producătorul german de oţel Salzgitter.

    Russell Codling, director de marketing şi dezvoltare a afacerilor în Regatul Unit pentru compania indiană Tata Steel, a declarat că actualele condiţii de piaţă reprezintă o „problemă uriaşă” pentru industrie, în special cu „o cerere scăzută”.

    „Comisia [Europeană] trebuie să ia măsuri îndrăzneţe, cum ar fi o schemă de tarifare pentru a aborda cauzele profunde ale problemei, care sunt capacităţile excedentare uriaşe din China şi din alte ţări”, a declarat Salzgitter.

    Autorităţile de reglementare ar trebui să introducă o măsură mai „globală, asemănătoare tarifelor”, pentru a ajuta producătorii europeni, care suferă efectele în lanţ ale vânzărilor chineze pe alte pieţe, a declarat Axel Eggert, directorul general al Eurofer, organismul comercial.

    Garanţiile existente în Europa şi-au pierdut eficienţa şi nu au putut absorbi volumul importurilor, a adăugat el.

    „Preţurile de export chinezeşti sunt astăzi sub costurile de producţie”, a declarat Eggert.
    Mai multe ţări au luat deja măsuri pentru a soluţiona problemele de pe piaţă, inclusiv Canada. În iulie, SUA au anunţat o taxă de 25 % pentru orice oţel provenit din Mexic care nu a fost topit şi turnat în America de Nord. Săptămâna trecută, India a declarat că se află în discuţii pentru a face faţă creşterii importurilor de oţel.

    Conform Thyssenkrupp Steel, cel mai mare producător din Germania, importurile de produse din oţel plat în UE au crescut cu 30% în primele patru luni ale anului 2020. Această tendinţă, împreună cu cererea slabă şi costurile ridicate ale energiei, „pune o presiune semnificativă” asupra industriei europene, a declarat compania. De asemenea, aceasta pune în pericol investiţiile în tranziţia ecologică a sectorului, a adăugat aceasta.

    Piaţa UE este „destul de slabă”, a declarat Bastian Synagowitz, şeful global al cercetării în domeniul oţelului la Deutsche Bank, adăugând că „importurile sunt încă în creştere”.

    Christino de la Arcelor a declarat că situaţia din Europa este „deosebit de dificilă”, dată fiind combinaţia dintre cererea slabă, costurile ridicate ale energiei şi creşterea importurilor. Acesta a subliniat faptul că continentul obişnuia să fie un exportator net de oţel. „Acum suntem un importator net”, a spus el.

    Având în vedere că măsurile de salvgardare existente în Europa urmează să expire peste doi ani, Christino a declarat că este şi mai important ca UE „să pună la punct” mecanismul propus de ajustare la frontieră pentru carbon, care va impozita produsele în funcţie de conţinutul lor de carbon. Taxa ar trebui să fie extinsă pentru a acoperi o gamă mai largă de produse, a declarat compania.

    Matthew Watkins, analist principal pentru oţel la CRU Group, a declarat că o provocare suplimentară pentru producătorii de oţel din Europa este creşterea importurilor de produse chinezeşti care conţin oţel, în special vehicule electrice, care „concurează apoi cu industria prelucrătoare europeană – cu alte cuvinte, cu sursa cererii interne europene de oţel”.

    UE desfăşoară deja peste 40 de anchete privind exporturile de bunuri chinezeşti de toate tipurile care fac obiectul unui dumping sau al unor subvenţii. În ceea ce priveşte metalele, există taxe punitive pentru produsele din oţel cu acoperire organică, folia de aluminiu şi radiatoarele, ţevile şi tuburile din fier şi oţel şi elementele de fixare, cum ar fi şuruburile.

    Comisia investighează plângerile privind exporturile chineze de tablă, şine de oţel şi fitinguri. Este în curs o anchetă privind oţelul plat laminat la cald din Egipt, India, Japonia şi Vietnam.

    Cu toate acestea, un oficial comercial al Comisiei a declarat că nu există niciun interes pentru o luptă cu China pe tema oţelului, în timp ce Bruxelles-ul încearcă să convingă statele membre să aprobe tarifele pentru vehiculele electrice chineze. Acest proces a provocat deja represalii comerciale din partea Beijingului.

    Comisia a refuzat să comenteze.

     

  • Războiul comercial se înteţeşte: Biden vrea să interzică maşinile chinezeşti pe teritoriu american. „Propunem aceste reguli înainte ca Rusia şi China să devină jucători importanţi pe piaţa americană a autovehiculelor”

    Departamentul Comerţului din SUA a propus luni interzicerea folosirea componentelor chinezeşti în maşini, restricţie care se aplică şi la software, o măsură care ar interzice maşinile chinezeşti pe piaţa americană, scrie FT.

    Propunerea reprezintă continurea eforturilor admnistraţiei americane de a interzice maşinile chinezeşti, precum şi componentele acestora. SUA a impus deja un tarif de import de 100% la maşinile electrice chinezeşti.

    Noua măsură ar interzice complet maşinile chinezeşti pe teritoriul american. „Presupunerea noastră este că maşinile chinezeşti vor fi afectate de noua regulă”, a declarat un oficial american.

    Totodată, software şi hardware-ul rusesc va fi, de asemenea, interzis.

    „Propunem aceste reguli pentru a adresa aceste noi probleme de securitate naţională înainte ca Rusia şi China să devină jucători importanţi pe piaţa americană a autovehiculelor”, a explicat Gina Raimondo, secretarul american al comerţului.

    Aceasta a dat exemplu Europa, unde maşinile electrice chinezeşti au inundat deja piaţa.