BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cinci lucruri pe care îţi cheltui banii fără să ştii. Cum ai putea să îţi creşti economiile fără să simţi că renunţi la ceva

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Kaufland: 2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. Din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti

    „Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Kaufland, parte a grupului german Schwarz, şi al doilea cel mai mare jucător din comerţul alimentar din România după cifra de afaceri din 2020 – 12,8 mld. lei – şi 148 de magazine, are 2.400 de furnizori locali, adică peste 80% din furnizorii totali, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. (…) În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an”, au spus reprezentanţii Kaufland.
    Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Aceştia au menţionat că în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%. Însă, iarna, din cauza producţiei mai mici din România, mare parte din produse sunt importate. 

    “În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp deschis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un număr foarte redus de producători locali au forţa financiară de a investi în sere încălzite, având în vederea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ridicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil”, au spus oficialii Kaufland România.

    Aceştia au subliniat că în prezent peste 70 de articole sunt româneşti din categoria legume şi fructe comercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plăcintar, gulii, hrean, păstărnac, sfeclă roşie, ţelină, salată sau spanac. ZF a scris că în magazinul Kaufland de pe Barbu Văcărescu, în data de 19 ianuarie, ţelina era din Germania şi salata verde din Italia. În ceea ce priveşte merele, acestea proveneau din România şi Polonia.

    Kaufland a oferit următoarele precizări pentru categoriile de legume prezentate în materialul ZF:

    • Conopida – este specifică sezonului din România în perioda septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depozitat peste iarnă sau în extra sezon. În afara lunilor menţionate, îl importăm.
    • Broccoli – nu există producţie suficientă în România.
    • Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.
    • Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 
    • Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.
    • Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 
    • Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 
    • Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an. Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale”, au mai spus reprezentanţii Kaufland.

     

  • Novak Djokovic va plăti jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian

    Novak Djokovic va plăti cheltuieli de judecată în valoare de jumătate de milion de dolari după ce a pierdut procesul cu statul australian. Tenismenul a fost expulzat din Australia.

    Novak Djokovic a părăsit Australia după ce Curtea Federală a naţiunii a confirmat decizia de a-i revoca permisul de intrare din cauza temerilor că prezenţa sa ar întări sentimentul anti-vaccinare. Nu era de latitudinea instanţei să decidă asupra fondului deciziei, ci doar dacă aceasta a fost ilogică sau nerezonabilă din punct de vedere legal, a declarat duminică judecătorul-şef James Allsop.

    „Respect decizia Curţii şi voi coopera cu autorităţile relevante în legătură cu plecarea mea din ţară. Acum îmi voi face ceva timp pentru a mă odihni şi pentru a mă recupera”, a spus Djokovic, citat de BBC.
    Decizia de duminică este o lovitură pentru speranţele lui Djokovic de a câştiga cel de-al 21-lea titlu record de Grand Slam la simplu.

    Mai mult decât atât, conform Telegraf, jucătorul sârb va trebui să suporte şi cheltuielile de judecată pentru procesul din Australia, suma ajungând la aproximativ 500.000 de dolari (438.000 de euro). Ca urmare a deciziei de a nu folosi o cale de atac suplimentară, echipa legală a lui Djokovic a fost de acord cu termenii impuşi.

    După 10 zile de „lupte juridice”, trei judecători au dat ceea ce pare a fi o decizie finală cu privire la prezenţa lui Novak Djokovic în ţară pentru Australian Open. Decizia ministrului australian al imigraţiei, Alex Hawke, de a anula viza lui Djokovic, este menţinută. Numărul 1 mondial la masculin se confruntă acum şi cu o posibilă interdicţie de trei ani de a intra în ţară.

  • Primii bani din PNRR au venit, dar sunt blocaţi până când guvernul Ciucă va elabora legea pentru cheltuirea lor. Adrian Câciu, ministrul finanţelor: Reprezintă o urgenţă construcţia unui cadru legal pentru a putea cheltui aceşti bani

    ♦ Comisia Europeană a virat joi, 2 decembrie, 1,8 miliarde de euro în conturile României, prima tranşă de granturi din PNRR, un plan de 29,2 mld. de lei, din care jumătate sunt împrumuturi ♦ România trebuie să vină cu legi şi proiecte pentru cheltuirea banilor.

    Prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), de 1,8 mld. de euro, a fost virată joi în conturile României. Banii însă nu pot fi cheltuiţi încă, pentru că nu există un cadru legislativ, reiese din declaraţia ministrului de finanţe Adrian Câciu.

    „Reprezintă o urgenţă construcţia unui cadru legal pentru a putea cheltui aceşti bani. Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri. Trebuie să punem rapid aceşti bani la treabă în folosul comunităţilor din întreaga ţară“, a scris, joi, ministrul Adrian Câciu pe Facebook.

    Contactaţi de ZF, atât ministrul finanţelor Adrian Câciu, cât şi ministrul investiţiilor şi proiectelor europene Dan Vîlceanu nu au răspuns solicitărilor privind detaliile legate de traseul acestor bani, care sunt cele mai avansate proiecte etc.

    României i-a fost aprobat de către Comisia Europeană o finanţare de 29,2 mld. de euro prin mecanismul european Next Generation EU, care are un buget total de 800 de mld. de euro. Din cele 29,2 mld. de euro, 14,2 mld. de euro sunt granturi, fonduri nerambursabile, iar restul sunt împrumuturi, la dobânzi mai mici decât cele din piaţă.

    „Această primă tranşă, care va fi urmată până la finalul anului şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ţinte, care nu sunt nici puţine şi nici uşoare. Fac deci un apel la toţi colegii din ministere şi instituţiile publice implicate să considere aceste ţinte ca primă prioritate în activitatea lor“, a declarat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dan Vîlceanu, potrivit unei comunicări a instituţiei.

    Detalii privind modul în care se vor folosi aceşti bani nu se găsesc însă în nicio comunicare a instituţiilor interne, iar miniştrii care vor coordona fluxul de bani nu au răspuns solicitărilor ZF până la închiderea ediţiei print.

    Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor – jaloane şi ţinte, mai transmit reprezentanţii MIPE. În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Dintre acestea, potrivit aceeaşi surse, cinci obiective sunt atinse, iar până la finalul primului trimestru din 2022 vor fi atinse 45. Printre cele cinci obiective atinse se numără legea reorganizării companiei de drumuri CNAIR, legea privind securitatea reţelelor 5G sau creşterea numărului caselor de marcat cu jurnal electronic conectate la sistemul IT.

    Banii din PNRR sunt condiţionaţi de aceste obiective.

    Pe lângă atingerea obiectivelor, guvernul trebuie să aibă capacitatea de a elabora proiecte prin care să se absoarbă banii din PNRR şi în acelaşi timp să utilizeze banii europeni rămaşi din exerciţiul financiar multianul 2014-2020, dar şi să demareze absorbţia de fonduri din exerciţiul financiar multianual 2021-2027. Fără fondurile europene din exerciţiul financiar trecut (unde rata de absorbţie este puţin peste 50% pe programele operaţionale), România ar trebui să absoarbă circa 80 de miliarde de euro în următorii 7-10 ani.

    „Voi demara, în scurt timp, o serie de informări ale administraţiilor locale astfel încât primarii să înceapă să acceseze fonduri atât din PNRR, cât şi din alte programe, astfel încât gradul de absorbţie să fie cât mai mare“, scrie ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi fost ministru de finanţe Dan Vîlceanu pe pagina sa de Facebook.

    Comisia Europeană a aprobat PNRR la finalul luni septembrie 2021, anunţul fiind făcut de Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, când a vizitat România. Ea a scris de asemenea pe o reţea de socializare joi, când a fost anunţată acordarea primei tranşe de bani către România, că „implementarea“ este cuvântul-cheie.

    Împreună vom asigura tranziţia verde şi tranziţia digitală (în România – n. red.), vom moderniza sistemul de sănătate şi vom consolida administraţia publică. Acum, cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a transmis şefa executivului european.

  • Ce se mai întâmplă cu finanţele statului: cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

    Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, deja un record şi aproape cât au fost cheltuielile cu dobânzile în anii 2010 şi 2011 cumulat, arată datele publice agregate de ZF.

    Rostogolirea datoriei vechi este greoaie. Datoria publică a ajuns la aproape 550 de mld. de lei la august 2021, cele mai recente date publicate de Finanţe, deşi suntem în decembrie. Nivelul de 45% din PIB, considerat altădată o linie roşie de economişti pentru datoria publică a unei economii cum este cea a României, a fost depăşit.

    „Cred că astăzi am depăşit 50% din PIB. Sunt foarte multe linii roşii sau linii de atenţionare. Dacă o ţii din împrumut în împrumut ajungi cu dobânzile în creştere. Cu siguranţă vedem de la an la an cheltuielile cu dobânzile în creştere din cauza creşterii datoriei publice”, spune, pentru ZF, Adrian Benţa, consultant fiscal.

    Cheltuiala statului cu dobânzile a ajuns de la 8,8 mld. de lei în 2011, la 12,9 mld. lei în 2018 şi la 14,5 mld. lei în 2020, anul în care datoria publică a sărit de la 35% din PIB la mai bine de 45% din PIB. În 2021 la 10 luni deja guvernul a plătit pe dobânzi 15,5 mld. lei, cu 11% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Potrivit deficitului bugetar programat, de peste 83 mld. lei, Finanţele se mai împrumută, în ultimele două luni din an, cu peste 35 de miliarde de lei.

    Ideal ar fi, dacă creşte datoria publică şi implicit dobânzile, să se vadă şi o creştere a cheltuielilor de investiţii din bugetul de stat, pentru că finanţarea nevoilor curente nu aduce niciun beneficiu pe termen lung, pe când investiţiile aduc creştere economică şi venituri mai mari bugetului de stat în viitor. Cheltuielile de la bugetul de stat cu investiţiile au scăzut însă. În primele 10 luni din an cheltuielile de capital, investiţiile din buget, au scăzut cu 10%, iar octombrie la octombrie au scăzut cu 30%.

    „Ca să se menţină cât de cât deficitul bugetar. Probabil că şi din cauza acestei instabilităţi politice nu s-au mai făcut plăţi”, este de părere Adrian Benţa.

    Finanţele însă, în nota care însoţeşte execuţia bugetară la 10 luni, se laudă cu o creştere a investiţiilor: „Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 mld. lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei.”

    Creşterea deficitului şi datoriei publice ar fi o creştere cât de cât sănătoasă dacă banii s-ar duce în investiţii pentru dezvoltare, este de părere Adrian Benţa. Cât timp investiţiile din bugetul de stat au scăzut puternic faţă de 2020, iar cheltuielile per ansamblu au crescut, este limpede că cei mai mulţi bani care se adaugă datoriei publice nu se duc în investiţii pentru dezvoltare.

    „Ideea este ce faci cu datoria. Dacă nu îi pui în dezvoltare şi îi duci în consum, prin consum practic exporţi bugetul, pentru că România are un deficit comercial important.”

    Din ultimii 10 ani, ca pondere în PIB statul a cheltuit cel mai mult cu investiţiile în 2011, când 22,7 mld. de lei, cheltuieli de capital, au însemnat 4,1% din PIB. În cifre absolute, cele mai mari cheltuieli cu investiţiile de la bugetul de stat au fost în 2020 – 33,2 mld. lei, adică 3,2% din PIB. În primele 10 luni din 2021, cu cheltuieli de la bugetul de stat pentru investiţii de 19,6 mld. lei (1,7%) din PIB, Finanţele se îndreaptă către un record negativ al ultimilor cinci ani la acest capitol.

     

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Prudenţii nemţi devin şi mai prudenţi cu cheltuielile din cauza inflaţiei

    Retailerii din Germania se pregătesc de Crăciun, însă consu­ma­torii nemţi, renumiţi pentru prudenţa lor financiară, dau semne că nu vor cheltui prea mult, îngrijoraţi fiind de creş­terea puternică a inflaţiei din ultima vreme. Revenirea în forţă a pan­demiei va reprezenta de ase­me­nea un factor în deciziile de a cheltui. În acest context, având în vedere că Germania este motorul de creştere al întregii Europe, îşi va schimba Banca Centrală Europeană abordarea privind inflaţia şi politica monetară?

    Inflaţia germană a urcat cu 4,6% în octombrie în termeni anuali, cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării cu trei decenii în urmă, fiind aşteptată să depăşească 5% până în decembrie, scrie Financial Times.

    Banca centrală germană a avertizat că inflaţia din cea mai mare economie a Europei se va menţine probabil cu mult peste 3% ceva vreme, iar negocierile salariale viitoare ar urma să aducă majorări semnificative, notează Reuters.

    Creşterea accentuată a preţurilor reprezintă un subiect delicat într-o ţară în care abordarea oamenilor faţă de bani poartă încă amprenta hiperinflaţiei din anii ‘20 şi ‘40, care a şters economiile majorităţii nemţilor. Subiectul devine din ce în ce mai sensibil pe fondul criticilor aduse politicilor monetare ultrarelaxate ale Băncii Centrale Europene.

    „Germania este o ţară a eco­no­miilor, iar dezbaterea privind inflaţia are legătură cu cea potrivit căreia oa­menii de acolo se simt furaţi de aceste dobânzi negative“, arată Carsten Brzeski, de la ING, potrivit Financial Times.

    „Preţurile ajung la cer, puterea noastră de cumpărare se topeşte“, avertiza Bild, cel mai vândut tabloid din Germania, recent. Acesta sugera cititorilor să investească în proprietăţi, acţiuni sau metale preţioase pentru a-şi proteja banii de „Doamna Inflaţie“, o referire la Christine Lagarde, preşedinta BCE.

    Recentele politici ale băncii centrale sunt de multă vreme criticate în Germania, cu avertismente că acestea riscă să ducă la o inflaţie scăpată de sub control. Acum că preţurile cresc dramatic, criticile respective se intensifică.

    Otmar Issing, economist german şi fost executiv al BCE, scria recent că banca „se expune unui risc ridicat“, susţinând că inflaţia va scădea anul viitor şi că va putea cumpăra în continuare obligaţiuni şi menţine dobânzile scăzute. Econo­miştii spun că o explicaţie im­portantă privind neliniştea nemţilor le­gată de inflaţie are legătură cu abor­da­rea lor conservatoare cu privire la bani.

    În plus, populaţia în curs de îmbătrânire a ţării este mai vulnerabilă faţă de efectul inflaţiei asupra economiilor şi pensiilor.

    Există însă mai mulţi factori care sugerează că inflaţia germană se va tempera anul viitor. Însă, dacă inflaţia va rămâne totuşi ridicată, dezbaterea politică germană se va intensifica probabil, avertizează Volker Wieland, consilier guvernamental.

     

  • Japonia va da drumul la stimulente de 350 miliarde de dolari în timp ce Vestul îşi restrânge cheltuielile de stat

    În timp ce riscul supraîncălzirii economiilor în urma stimulentelor masive lansate pentru combaterea impactului pandemiei creează îngrijorare în SUA şi Europa, Japonia se pregăteşte să distribuie direct 100.000 de yeni (872 dolari) gospodăriilor cu copii cu vârste de sub 18 ani ca parte a unui uriaş pachet economic, relatează Financial Times.