BusinessMagazin

Tag: cerere

  • Brandul românesc de accesorii telecom Tellur şi-a crescut vânzările cu 25%

    Brandul Tellur aparţine ABN Systems International, unul dintre cei mai mari distribuitori de accesorii telecom şi entertainment, precum şi de produse pentru activităţi de call-center din România.

    Astfel, vedeta vânzărilor în 2017 a fost setul de căşti in-ear Bluetooth Pluto pentru birou şi sport, cu sunet foarte clar şi sistem magnetic de prindere, introduse în octombrie, cu un foarte mare success de vânzări.

    Pe locul doi se clasează un produs existent în portofoliul Tellur de aproape trei ani dar care a revenit spectaculos odată cu anularea taxei de înmatriculare auto, care a impulsionat înmatricularile de autoturisme rulate în România. Este vorba de Modulatorul FM care permite conectarea unui memory stick cu muzică la player-ul automobilului prin intermediul prizei de 12V – perfect pentru automobilele cu radio-CD fără mufă USB. Cu peste 30.000 de unităţi vândute anul acesta, Modulatorul FM este în topul vânzărilor.

    „Avem peste 1.400 de produse în catalog, cu aproximativ 50% mai multe ca în 2016, cu care acoperim o cerere extrem de extinsă, de la produse foarte accesibile, precum căştile Urban, până la produse premium, cum ar fi căştile Tellur Morpheus Zeal, Sedna True Wireless series sau boxele din seria Jazz. Acesta este angajamentul nostru de distribuitor de anvergură”, explică George Barbu, director comercial ABN Systems International, unul dintre cei mai mari distribuitori de accesorii telecom şi entertainment din România – un business antreprenorial fondat în 2002.

    Pe locul trei vin husele pentru Samsung modelele J3, J5, J7 – care oglindesc promoţiile derulate de operatorii telecom în cursul anului. Pentru 2018, ABN Systems International pregăteşte câteva surprize sub brandul Tellur, cum ar fi încărcătoarele wireless dar şi alte gadgeturi prin care compania va creea noi nişe de piaţă.

    ABN Systems International este unul dintre principalii furnizori de echipamente telecom, soluţii de comunicare mobilă si accesorii, cu venituri de 17,5 milioane de euro în 2016 (respectiv 9,6 milioane euro în 2015 şi 8,5 milioane euro în 2014).

    Compania fondată în 2002 este cea mai de success afacere antreprenorială din domeniul exclusiv al distribuţiei de accesorii telecom.

  • Cerere de finanţare istorică către UE: 2 miliarde de euro pentru reabilitarea a 121 km de cale ferată, între Arad şi Simeria. Va fi gata în 2022

    Obiectul principal al cererii de finanţare este modernizarea a 141 km de cale ferată pe tronsonul Radna – Gurasada –Simeria, pentru a creşte viteza maximă la 160 km/h pentru trenurile de pasageri şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă. Proiectul va contribui la reducerea timpului de deplasare între localităţile Simeria şi Arad de la 146 minute la 74 de minute.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BMW va cheltui 7 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare în 2018

    „Aceasta este o sumă foarte mare. În termeni absoluţi semnifică aproape 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă valoarea combinată a cheltuielilor din 2011 şi 2012”, a declarat Peter într-un interviu pentru ziar, potrivit Reuters.

    „Cheltuielile vor rămâne ridicate şi în 2019”, a adăugat reprezentantul BMW.

    Peter a declarat, anterior, că anul acesta, cheltuielile de cercetare şi dezvoltare vor creşte pentru a ţine pasul cu cererea pentru emisii scăzute, maşini electrice şi tehnologie pentru conducere autonomă. Peter susţinea că cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare ar reprezenta aproape 6% din vânzări, anul acesta, de la 5,5% în 2016.

  • Un poliţist a demonstrat că nimeni nu este mai PRESUS DE LEGE după ce şi-a dat singur amendă

    Poliţistul american din Milwaukee David Clarke spune că a parcat maşina de poliţie într-un loc aglomerat, ca urmare a unei ceremonii în desfăşurare şi a fost nevoit să parcheze pe un loc destinat persoanelor cu dizabilităţi. Potrivit lui Clarke, a instruit un coleg ofiţer să mute maşina într-un alt loc, dar cererea nu a fost respectată, prin urmare şi-a scris o amendă.

    ”Regulile sunt aceleaşi pentru membrii echipajului meu ca şi pentru orice alţi şoferi; cu excepţia urgenţelor sau misiunilor oficiale”, a spus Clarke într-un comunicat de presă. Valoarea amenzii a fost de 35 de dolari americani. Clarke spune că a şi donat 200 de dolari unei organizaţii care lucrează cu persoanele cu dizabilităţi.

  • Criză acută în Europa: Franţa a rămas fără unt, iar preţurile au explodat

    „Problema are legătură cu faptul că este un război al preţurilor între retailerii francezi”, spune Thierry Roquefeuil, preşedintele federaţiei producătorilor de lapte FNPL. „Retailerii francezi refuză să crească preţurile, chiar şi cu câţiva cenţi, chiar şi în cazul untului. Producătorii de lactate remarcă că este o cerere externă la preţuri mai mari, aşa că vând în afară”, explică Roquefeuil, scrie Gândul.
     
    Preţurile globale ale untului aproape s-au triplat, ajungând la 7.000 de euro tona de la 2.500 de euro, în 2016, potrivit Agritel, o companie de consultanţă cu sediul în Paris. În Europa, preţurile au ajuns la 6.500 de euro tona, în luna septembrie, cel mai ridicat nivel de când Comisia Europeană a început să colecteze astfel de date.
     
    Ministrul Agriculturii, Stephane Travert, a declarat că speră să se ajungă curând la un acord între retaileri şi producătorii de lactate.
     
    Potrivit unui raport publicat de compania Nielsen, 30% din cererea de unt din supermarketurile din Franţa nu a fost acoperită în perioada 16-22 octombrie. În unele supermarketuri, cota s-a ridicat la 46%.
     

  • Doar în România: Monica Iacob Ridzi poate fi eliberată pentru că a absolvit în detenţie un curs cu media 10

    Potrivit motivării magistraţilor Judecătoriei Gherla remisă, marţi, corespondentului MEDIAFAX, Monica Iacob Ridzi nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă.

    ”Instanţa reţine că din procesul verbal întocmit de comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Gherla, reiese că Monica Iacob Ridzi execută o pedeapsă de 5 ani (adică 1.826 de zile). A executat până în 24 octombrie 2017 un număr de 1.367 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, ea trebuie să execute 2/ 3 din pedeapsă, adică 1.217 zile închisoare. Deţinuta nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă, a avut o comportare regulamentară şi a dat dovezi de îndreptare. A elaborat lucrarea <Securitate şi sănătate în muncă. O perspectivă legislativă evolutivă>, care are caracter ştiinţific, iar în timpul detenţiei a absolvit un curs de calificare pentru ocupaţia de <lucrător în gospodărie agroturistică> cu media 10. Pentru rezultate bune a fost recompensată de 25 de ori”, se arată în motivare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: Monica Iacob Ridzi poate fi eliberată pentru că a absolvit în detenţie un curs cu media 10

    Potrivit motivării magistraţilor Judecătoriei Gherla remisă, marţi, corespondentului MEDIAFAX, Monica Iacob Ridzi nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă.

    ”Instanţa reţine că din procesul verbal întocmit de comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Gherla, reiese că Monica Iacob Ridzi execută o pedeapsă de 5 ani (adică 1.826 de zile). A executat până în 24 octombrie 2017 un număr de 1.367 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiţionată, ea trebuie să execute 2/ 3 din pedeapsă, adică 1.217 zile închisoare. Deţinuta nu a fost sancţionată disciplinar, a muncit şi s-a achitat de sarcinile primite, astfel că a câştigat 237 de zile prin muncă, a avut o comportare regulamentară şi a dat dovezi de îndreptare. A elaborat lucrarea <Securitate şi sănătate în muncă. O perspectivă legislativă evolutivă>, care are caracter ştiinţific, iar în timpul detenţiei a absolvit un curs de calificare pentru ocupaţia de <lucrător în gospodărie agroturistică> cu media 10. Pentru rezultate bune a fost recompensată de 25 de ori”, se arată în motivare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou record pe piaţa de birouri

    Cererea nouă de spaţii de birouri vine atât din partea companiilor nou intrate pe piaţă locală, cât şi din partea companiilor care îşi extind activitatea în Bucureşti.Potrivit raportului CBRE dedicat pieţei de birouri din T3, cererea totală din perioada iulie-septembrie 2017 s-a ridicat la 75.000 mp, cele mai active zone fiind Pipera (35%), urmată de CBD (Central Business District), cu 22%, şi zonele de Centru şi Vest, ambele cu câte 17% din total. “Pentru întreg anul 2017, estimăm că vor fi finalizaţi circa 140.000 mp spaţii de birouri, aproximativ 80% din total fiind livrat deja în primele 9 luni. Peste 85.000 mp din suprafaţă finalizată este deja preinchiriata”, a declarat Răzvan Iorgu, Managing Director al CBRE România. Spre comparaţie, în primele 9 luni ale anului, 28% din totalul suprafeţelor tranzacţionate a fost reprezentat de zona Pipera, urmată de zona de Nord, cu 25%, în timp ce în CBD au fost tranzacţionate 18% din spaţii.

    Sectorul IT&C a acaparat aproximativ 78% din cererea totală de spaţii de birouri în trimestrul al treilea, urmat de sectorul serviciilor profesionale, cu 10%. Statistica la nivelul primelor nouă luni plasează în continuare sectorul IT&C pe prima poziţie, cu o pondere de 55% din total, urmată de sectorul industrial de producţie şi cel al serviciilor profesionale, cu câte 18, respectiv 13%.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă (din care sunt excluse tranzacţiile de tipul reînnoiri/renegocieri) a reprezentat 84% din cererea totală în T3 şi 69% din cererea totală a primelor 9 luni. În intervalul iulie-septembrie, din totalul suprafeţelor tranzacţionate, 93% a fost situat în clădiri clasa A şi 76% din totalul tranzacţionat în primele 9 luni. Peste 20 de tranzacţii de peste 3.000 mp în primele 9 luni: CBRE, lider de piaţă detaşat pe primele trei trimestre.

    Un număr de 23 de tranzacţii de închiriere au vizat spaţii cu suprafeţe de peste 3.000 mp în primele 9 luni ale anului, 70% din acest volum fiind tranzacţionat de către companii cu activitate în sectorul IT&C. CBRE a fost lider de piaţă în procesul de închiriere al spaţiilor de birouri din Bucureşti. În T3 2017 s-a finalizat proiectul The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners în zona podului Basarab – Orhideea, prima faza a acestuia fiind preinchiriata aproape în totalitate de IBM sau BCR. Această etapă a proiectului a vizat construcţia a peste 36,000 mp spaţii de birouri.

    În primele 9 luni ale anului, CBRE a reprezentat peste 70.000 mp atât pe piaţă de proprietari, cât şi pe piaţă de chiriaşi, ceea ce reprezintă 30% din cererea totală a companiilor care activează pe piaţă de consultanţă imobiliară. CBRE a înregistrat şi cea mai mare pondere în ceea ce priveşte reprezentarea chiriaşilor, cu o pondere de 30% din totalul tranzacţionat sau echivalentul a peste 43.000 mp. În totalitate, echipa de leasing a CBRE a intermediat 30 de tranzacţii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind de peste 1.000 mp. Tranzacţia medie, realizată de CBRE în intervalul analizat, a depăşit 2.500 mp.

    Stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 2,76 mil. mp, cu 1,27 mil. mp proiecte clasa A şi 1,49 mil. mp (clasa B). În ceea ce priveşte dispunerea proiectelor la nivelul Capitalei, 28% dintre acestea sunt concentrate în zona de nord, 25% în zona Pipera, 16% în zona centrală, 16% în CBD, în timp ce 11% se află în zona de Vest şi câte 2% în Sud şi Est.

    Interesul pentru oraşele regionale, în creştere continuă: 60% din cererea totală, reprezentată de noi intrări şi extinderi.Interesul pentru oraşele regionale din România a crescut continuu, iar datele CBRE arată că Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca sau Braşov se află pe radarul investitorilor aflaţi în căutarea extinderii activităţii locale. Cererea totală de spaţii de birouri pentru primele 9 luni ale acestui an din oraşele regionale s-a ridicat la 57.000 mp, 59% (34.000 mp) fiind reprezentată de cerere nouă, respectiv noi intrări sau extinderi, în Timişoara tranzactionandu-se peste jumătate din această cerere.

    Datele CBRE mai arată că stocul modern, reprezentat de proiectele clasa A şi B din oraşele regionale, este de aproximativ 650.000 mp la finalul T3, 35% din acesta fiind concentrat în Cluj-Napoca, 25% în Iaşi, la egalitate cu  Timişoara (tot 25%), respectiv 15% în Braşov.Până la sfârşitul anului 2020, în oraşele regionale sunt anunţate proiecte ce însumează peste 450.000 mp, stocul modern de spaţii de birouri din marile oraşe ale ţării urmând să depăşească pragul de 1,1 mil. mp.

    În Capitală, până în 2020, sunt estimate proiecte care vor totaliza încă 800.000 mp, ceea ce ar urcă stocul modern de birouri la aproximativ 4 mil. mp. Din totalul anunţat pentru construcţia de spaţii office până în 2020, un procent de 15% este deja pre-închiriat. Cea mai mică rată de neocupare pe Bucureşti se află în zona de Nord, cu 4,5%, în timp ce la nivelul Capitalei, această scade sub pragul de 10%. Rată de neocupare pentru clădirile clasa A se situează la 6,3%, la jumătate faţă de rată de neocupare a clădirilor încadrate în clasa B, cu o pondere de 12.9%. Chiria prime şi randamentul clădirilor de birouri rămân constante în T3, la 18.5 euro/mp şi 7.5%.

     

  • Comisia juridică a Camerei a respins cererea DNA de privind urmărirea penală a Rovanei Plumb

    DNA a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează şi pe vicepremierul Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi.