BusinessMagazin

Tag: castigare

  • Cum reuşeşte un copil de opt ani a ajuns să câştige în fiecare an peste 20 de milioane de euro. Munceşte însă în fiecare zi

    Un băiat în vârstă de opt ani care face recenzii jucăriilor a ajuns să câştige cele mai multe venituri din YouTube pentru al doilea an la rând, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Ryan, care deţine canalul Ryan’s World (Lumea lui Ryan) a câştigat 26 de milioane de dolari în 2019, în creştere cu patru milioane de dolari de la 22 milioane de dolari în 2018, potrivit clasamentului realizat de publicaţia internaţională Forbes. Pe locurile doi şi trei se află conturile de YouTube Dude Perfect şi Nastya, cu venituri de 20 de milioane de dolari şi respectiv 18 milioane de dolari.

    În total, cel mai bine plătiţi proprietari de canale YouTube au avut venituri de 162 de milioane de dolari.
    Canalul Dude Perfect este despre cinci prieteni care au în jur de 30 de ani şi care se filmează în timp ce se joacă cu diverse jocuri.Canalul Nastya o prezintă pe Anastasia Radzinskaya, care s-a născut în sudul Rusiei, cu paralizie cerebrală.

    În ceea ce îl priveşte pe Ryan – care locuieşte cu mama, tatăl şi surorile lui gemene în Texas – el lansează câte un nou videoclip despre jucării pentru cele 22,9 milioane de abonaţi în fiecare zi.

     

  • Suma minimă pe care o primesc lună de lună angajaţii din categoria celor scutiţi de impozitul pe venit

    „Ordonanţa 114 a avut efecte asupra companiei – nu atât prin prevederile legate de contribuţia de 2%, cât mai ales indirecte, pe de o parte din cauza impredictibilităţii pe care a generat-o, mai ales asupra clienţilor noştri, care au fost nevoiţi să îşi revizuiască planurile pe 2019 chiar în cursul anului, cât şi un efect direct, respectiv menţiunea legată de creşterea salariului minim din construcţii, inclusiv în construcţii legate de creşterea infrastructurii energetice, la 3.000 de lei. Asta ne-a costat pe noi aproximativ două milioane de lei”.

    Numărul angajaţilor Adrem Invest a ajuns anul acesta la 1.500, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. „Bugetul nostru anual de salarii în întreg grupul depăşeşte 40 de milioane de lei pe an; aceşti 2 milioane de lei nu au reprezentant un cost ieşit din comun pentru bugetul de salarii deoarece mare parte din angajaţii noştri depăşeau deja această limită, dar pentru profitabilitatea acestui an, care este de undeva 2-3%, a avut un efect”, spune Corneliu Bodea.

    Pe de altă parte, subliniază el, partea bună a acestei prevederi, se leagă de faptul că a fost însoţită de o facilitate fiscală care spune că acei angajaţi care au ca obiect de activitate în procent de peste 80% din activitate construcţiile, infrastructura ş.a.m.d.p (potrivit codului CAEN aferent), nu plătesc impozitul pe venit, cât şi o mare parte din contribuţiile sociale, ceea ce a dus la creşterea salariilor tuturor angajaţilor companiei cu peste 30%.

    „Eu cred că a fost o măsură bună deoarece principala problemă pe care o aveam în industrie era lipsa de personal, cauzată, în primul rând, de plecările în străinătate, iar apoi, de lipsa de atractivitate a domeniului pentru cei care termină şcoli şi ulterior merg la facultate. Nu exista o atractivitate pentru aceste meserii extrem de dificile – în construcţii, construcţii de infrastructură. Înainte primeau 3.000 de lei net şi nu era suficient, un astfel de angajat câştigă acum aproape 1.000 de euro pe lună net.”

    Corneliu Bodea mai spune că pentru a acorda această facilitate, grupul Adrem Invest a trecut printr-o reorganizare: „A trebuit să divizăm o parte din activitate (citirea contoarelor), pe care am mutat-o în altă companie, a trebuit, desigur, să  mărim şi salariile cititorilor de contoare, chiar dacă nu beneficiază de această facilitate”.

    Legat de posibilitatea abrogării deciziei de mărire a salariilor angajaţilor din construcţii, ca urmare a discuţiilor curente despre OUG 14, Corneliu Bodea este de părere că acest lucru nu se va întâmpla: „Există multe discuţii legate de modificare OUG 114, dar pot să vă spun cu siguranţă că nu va fi abrogată această măsură – nu cred că un guvern va lua o astfel de măsură, cu atât mai mult, cu cât o consider pozitivă, avem o problemă extrem de gravă cu forţa de muncă în acest domeniu”.

    Veniturile Adrem Invest, grupul specializat în aplicaţii industriale controlat de fraţii Corneliu şi Adrian Bodea, s-au menţinut în 2019 la acelaşi nivel ca anul anterior, la aproximativ 40 de milioane de euro, iar profitabilitatea s-a plasat în jurul a 2-3%, potrivit lui Corneliu Bodea,  CEO şi cofondator al companiei. Cea mai mare parte din venituri a fost generată de compania axată pe servicii pentru reţelele de utilităţi Adrem Invest (între 20 şi 25 mil. euro) şi de cea axată pe soluţii pentru infrastructura energtică Adrem Engineering (circa 15-16 mil. euro) în timp ce valoarea veniturilor generate de Adrem Link, axată pe soluţii de eficienţă energetică, optimizare operaţională şi automatizare şi control, a fost de circa 2 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, Corneliu Bodea menţionează un buget de investiţii al grupului Adrem Invest pentru ultimii cinci ani de 20 de milioane de euro: „Mare parte din această valoare s-a referit la centrala de cogenerare pe biomasă din Suceava, dar, în acelaşi timp, am direcţionat peste 2,5 milioane de euro în utilaje, în activitatea de mentenanţă, cât şi circa 1 milion de euro în soluţii informatice, de management al muncii, pentru electricienii noştri care lucrează în teritoriu sau de project management. A fost un program de investiţii foarte ambiţios, nu avem în intenţie să îl menţinem la acelaşi nivel – trebuie să fim mai precauţi în investiţii, dar ne propunem să rămânem la minimum 1,5 milioane de euro în fiecare an, investiţii pe care le vom face mai ales în direcţia digitalizării activităţii”.

     

     

     

     

     


     

  • Acest oraş este considerat “capitala mondială a oamenilor urâţi”. Cum şi-a câştigat acest renume

    Un mic sat italian, Piobbico, este cunoscut drept “capitala mondială a oamenilor urâţi”, generând un fenomen care s-a extins pe mai multe continente.
     
    Încă din 1879, în localitatea cu 2.000 de locuitori există Club dei Brutti – Clubul Urâţeniei, o asociaţie construită în jurul ideii că “o persoană este ceea ce este şi ceea ce pare după aspectul fizic”, scriu cei de la BBC.
     
    De-a lungul anilor, ceea ce a început ca o utopie s-a transformat într-o mişcare globală. În prezent, Asociaţia Mondială a Oamenilor Urâţi numără peste 30.000 de membri şi are 25 de filiale.
     
     
    Fondat iniţial ca un serviciu matrimonial pentru femeile singure din localitate, Club dei Brutti a evoluat într-un soi de misiune de a reaminti societăţii că frumuseţea interioară e mai importantă decât prezenţa fizică. Mai mult, în 2007, în piaţa centrală din Piobbico a fost ridicată o statuie dedicată oamenilor urâţi din sat.
     
    Nu este însă uşor să devii membru al asociaţiei; seniorii jurizează şi notează candidaţii în funcţie de gradul de urâţenie cu valori între “nespecificat” şi “extraordinar de urât”.
     
    Anual, în prima sâmbătă din septembrie, oameni din jurul lumii se adună în Piobbico pentru a lua parte la “Festivalul Urâţeniei”.

  • De la om la om

    Au apărut astfel aplicaţii şi site-uri care le permit utilizatoarelor să-şi pună la dispoziţia altora garderoba şi să câştige ceva bani din asta, cum ar fi Tulerie, RINS, Wardrobe ori Hurr Collective, la mare căutare aflându-se hainele şi accesoriile de lux. 

  • Cât câştigă în fiecare minut cea mai bogată familie din lume. Pentru ei, timpul chiar înseamnă bani

    70.000 de dolari pe minut, patru milioane de dolari pe oră, 100 de milioane de dolari pe zi: pare incredibil, dar acestea sunt sumele pe care le câştigă cea mai bogată familie a planetei zi de zi.

    Averea familiei Walton, care să în spatele dezvoltării Walmart este în creştere constantă. De altfel, până la punctul în care aţi terminat să citiţi acest paragraf, probabil că a mai crescut cu 23.000 de dolari, potrivit bloomberg.com. Averea familiei Walton a crescut cu 39 de miliarde de dolari, până la 191 miliarde de dolari, de la momentul din iunie 2018, când a ajuns în vârful clasamentului celor mai bogate familii ale lumii.

    Walmart, lanţul de magazine fondat în 1945 de Sam Walton, numără astăzi aproape 12.000 de magazine la nivel global şi generează anual venituri de peste 500 de miliarde de dolari.

    Ben Walton, nepotul de 44 de ani al lui Sam Walton, deţine Zoma Capital, un vehicul financiar care investeşte în sectoarele energiei şi apei. Steuart şi Tom, veri ai lui Ben, au achiziţionat brandul britanic de biciclete Rapha contra sumei de 225 de milioane de dolari.

    Tom deţine şi Ropeswing Group, companie ce operează un lanţ de restaurante care se adresează milenialilor.

    Toate aceste iniţiative investiţionale îi bucură pe consilierii financiari ai familiei Walton, care consideră că diversificarea portofoliului investiţional reprezintă singura metodă prin care averea celei mai bogate familii din lume poate fi asigurată.

    Cu toate acestea, acţiunile deţinute în alte afaceri decât Walmart reprezintă în prezent doar o mică parte din averea totală a familiei. Este totuşi un lucru pozitiv că noile generaţii vin cu idei proprii de afaceri, scriu cei de la Bloomberg, în condiţiile în care aproximativ 3,4 mii de miliarde de dolari urmează să fie transferate către moştenitorii în următoarele două decenii.

     

  • Să nu fie noi!

    Remarcată mai ales printre tineri, scrie Bloomberg, tendinţa este mai degrabă motivată de dorinţa de a găsi ceva care nu e disponibil în magazinele obişnuite, ceva vintage, şi totodată de a contribui la reducerea poluării şi nu se confundă cu gestul, considerat încă nu tocmai frumos, de a da mai departe un cadou primit care nu le-a plăcut.
    În Statele Unite, cel puţin, diverse firme profită de această schimbare de atitudine a consumatorilor. Printre ele, consignaţia de lux RealReal Inc, care s-a listat la bursă în iunie, ori retailerul de articole vestimentare şi accesorii second-hand ThredUp. Chiar şi reţeaua de magazine de lux Neiman Marcus şi-a lansat propria companie, Fashionphile, care comercializează produse second-hand, în special genţi şi accesorii de lux, în timp ce retaileri ca Macy’s şi J.C. Penney Co. au încheiat parteneriate cu ThredUp.
    Cei care au răbdare să caute prin oferta acestui de tip de magazine pot găsi, de pildă, la RealReal, un exemplar dintr-o ediţie limitată a bine cunoscutei genţi Birkin, model Sellier de culoare neagră şi cu elementele metalice din paladiu, care costă 30.000 de dolari. Se caută articole clasice de lux, printre care ceasuri Cartier sau Rolex, poşete şi genţi de la Louis Vuitton, Chanel şi Hermes, toate însă cât mai puţin uzate, pentru a putea fi făcute cadou. 

  • Poveştile tinerilor din România care au desoperit o modalitate de a câştiga bani fără să fie nevoie să meargă la serviciu sau să fie angajaţii cuiva

    Spre deosebire de corporatiştii parcă traşi la indigo pe care îi întâlneşti la vremea prânzului în preajma mallului Promenada, îmbrăcaţi smart casual şi cu badge-ul atârnat negreşit la gât, freelancerii alcătuiesc un altfel de peisaj. Pe cât de diferite sunt domeniile în care lucrează, pe atât de diferite sunt şi poveştile, ţinutele, agendele şi pasiunile celor ce au ales să „agaţe în cui” legitimaţia de birou pentru a se dedica full time hobbyurilor transformate în meserie.

    Potrivit datelor Eurostat, România ocupă un loc fruntaş în topul ţărilor europene cu cea mai mare rată a persoanelor care lucrează pe cont propriu, respectiv 17% din populaţia ocupată, fiind depăşită doar de Grecia (30%), Italia (22%) şi Polonia (18%).

    Mulţi dintre cei care au ales să lucreze ca freelanceri, după ce au primit „votul publicului”, devenind suficient de cunoscuţi în industria în care activează, au decis să îmbine şi meseria de antreprenor cu cea de liber- profesionist, pornind mici businessuri conexe, mai ales că cele două, în unele cazuri, sunt relativ înrudite. Iar când vine vorba de diversitate, freelancingul nu are limite.

    Pentru a afla mai multe despre cum o duc freelancerii români, cât câştigă, cu ce se ocupă şi ce i-a determinat – cel puţin pe unii – să renunţe definitiv la statutul de angajat, am intervievat câteva persoane din diferite domenii, de la care am aflat, printre altele, că uneori confortul unui salariu constant care îţi intră regulat pe card la data fixă e poate mai mare decât cel oferit de un regim de lucru flexibil, pe cont propriu, în care totuşi eşti direct responsabil de veniturile lunare pe care le obţii, dar că satisfacţia unei libertăţi de exprimare neîngrădite, de pildă, compensează din plin acest compromis. Cu ce provocări vine, aşadar, statutul de freelancer în România?

    Cititi aici povestile oamenilor

     

     

     

     

     

  • Care sunt cele trei lucruri pe care majoritatea oamenilor risipesc 70% din banii castigaţi. Reducerea acestor costuri te-ar putea ajuta să te trăieşti liniştit la pensie

    Pensionarea pare un lucru atât de îndepărtat, încât foarte mulţi dintre noi nici nu ne gândim la asta. Este greu de convins un tânăr să se gândească la pensie. Are tot timpul de pe lume să se gândească la economii, la pensie, la cum va arăta situaţia lui materială şi familială. Totuşi, în acelaşi timp, este important să decidă cât mai repede situaţia sa.

    Să economiseşti timp de 40 de ani de carieră pentru a-ţi menţine stilul de viaţă după pensionare este o provocare. Unii reuşesc chiar mai devreme să-şi asigure o pensionare plăcută. Grant Sabatier, tânăr de 30 de ani devenit milionar prin forţe proprii, care conduce site-ul Millennial Money, arată că americanii cheltuiesc în medie 70% din bani pe locuinţă, transport şi mâncare, potrivit Business Insider.

    “Dacă reuşeşti să cheltuieşti mai puţin în aceste trei direcţii atunci poţi economisii mai mulţi bani” spune el. Soluţiie lui: să te muţi într-un apartament mai mic, să renunţi la maşină pentru drumul spre birou, să găteşti în loc să iei cina în oraş. “Ai putea să-ţi creşti economiile cu peste 25% astfel”.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Câţi bani face TikTok? Compania din spatele aplicaţiei a câştigat 7 miliarde de dolari în doar şase luni

    Byte Dance, proprietarul platformei de video-sharing TikTok, a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    ByteDance a depăşit Baidu şi a devenit al doilea cel mai mare jucător în piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, echivalentul a 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3.

    Firma de consultanţă R3 a descris evoluţia drept „o creştere extraordinară”.

    În acelaşi timp, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari.

    Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.

    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinez al TikTok – Douyin şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

     

     

     

     

     

  • Satu Mare a câştigat un proiect de 950.000 de lei pentru montarea a zece puncte de reîncărcare rapidă a vehiculelor electrice

    Primăria Municipiului Satu Mare a câştigat un proiect de 950.000 de lei (200.000 de euro) de la Administraţia Fondului pentru Mediu prin care vor fi montate în oraş cinci staţii cu zece puncte de reîncărcare rapidă a vehiculelor electrice. Dosarul de finanţare a fost depus în luna ianuarie a acestui an, în cadrul programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi. Cele cinci staţii vor fi amplasate pe străzile Bujorului, Lucian Blaga, Decebal, B-dul Traian şi în Piaţa Romană. Satu Mare se află printre cele 10 municipii ale căror proiecte au fost declarate eligibile de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.