BusinessMagazin

Tag: casa

  • Povestea omului care a transformat o afacere începută cu două birouri, două calculatoare şi un credit de nevoi personale într-o afacere de aproape 10 milioane de euro

    Într-o lume dominată de discuţii despre securitatea cibernetică sau riscuri de încălcare a confidenţialităţii, un segment de piaţă a rămas la fel de important ca acum zece sau douăzeci de ani: cel al sistemelor de securitate pentru casă sau birou. Sorin Felea, care conduce cel mai mare magazin online de pe această piaţă, povesteşte cum a evoluat securitatea de-a lungul anilor şi care sunt perspectivele de dezvoltare a acesteia în continuare.

    Proiectul A2T (denumit, iniţial, Atu TECH) a fost demarat în 2011 de doi prieteni, Sorin Felea şi Marius Duşe, iar magazinul online a fost lansat în martie 2012. „Atunci am cumpărat două birouri, două scaune, două calculatoare, câteva rafturi şi am dat drumul activităţii. Am pornit cu bani obţinuţi din credite de nevoi personale, cu un stoc foarte mic de marfă, cu lichidităţi modice, dar cu mari speranţe de reuşită”, îşi aminteşte Sorin Felea. „Am demarat Atu TECH din dorinţa de a porni o afacere în care noi să ne controlăm destinele, iar comerţul online era la vremea aceea la început şi părea a fi o investiţie benefică, prin prisma experienţei noastre.

    Anterior, am lucrat în diferite companii multinaţionale sau locale care activau în domenii precum comerţ, financiar-bancar sau telecom, atât pe posturi de management, cât şi de execuţie.” El spune că îşi dorea un domeniu nou, în care putea încerca strategii noi, iar sistemele de securitate erau pe atunci foarte nişate, dar cererea era tot mai mare. În doar doi ani au reuşit să devină cel mai mare magazin online în domeniul sistemelor de securitate, poziţie pe care o ocupă şi în prezent. În 2018, A2T a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 21% faţă de 2017, până la 31 de milioane de lei. Potrivit estimărilor companiei şi a evoluţiei din primul semestru, la finalul acestui an cifra de afaceri se va situa în jurul valorii 43 de milioane de lei.

    În ceea ce priveşte profitul net, acesta a fost de 2,3 milioane de lei. „Este un lucru asumat că marjele de profit sunt în scădere de la an la an, pe o piaţă în continuă creştere, dar tot mai dinamică şi aglomerată, unde lupta cea mai grea se dă, evident, pe preţuri”, notează Felea.
    La întrebarea „care a fost cea mai mare provocare cu care v-aţi confruntat?”, antreprenorul răspunde fără să stea pe gânduri: „Oamenii. Deşi le oferim colegilor salarii bune, concedii, bonusuri (asigurări medicale, pensii private, team buildinguri etc), în general o atmosfera plăcută, «de familie», resimţim tot mai puternic criza acută de personal. Nu e uşor să găseşti oameni relativ bine pregătiţi şi serioşi, să faci angajări şi, mai ales, nu e uşor să-i păstrezi în echipă. Cred că aceasta este problema numărul unu pe care toţi antreprenorii români o au în faţă la această oră şi pe care o vor rezolva cu tot mai multă dificultate.”  În prezent, echipa A2T numără 40 de persoane.

    Conform unui sondaj de opinie pe care compania l-a comandat în luna iulie a acestui an, doar 17,87% din români au acasă un sistem de securitate. În acelaşi timp, peste 35% dintre românii care deţin un sistem de securitate acasă l-au instalat acum mai bine de cinci ani. Luând în considerare ritmul accelerat al avansului tehnologic din domeniu, sistemele de securitate cu o vechime mai mare de cinci ani sunt soluţii învechite şi prezintă riscuri asumate de proprietari, explică directorul A2T, în măsura în care modelele vechi nu pot oferi un nivel ridicat de protecţie, au o incidenţă crescută la defecţiuni în comparaţie cu cele noi, iar calitatea scăzută a imaginilor, în cazul unui sistem de supraveghere video, spre exemplu, nu poate oferi informaţii relevante pentru identificarea infractorilor.

    „Putem trage nişte concluzii importante de aici şi anume că nu suntem obişnuiţi cu astfel de sisteme şi nici nu înţelegem pe deplin importanţa acestora. Din păcate, doar atunci când ne loveşte ghinionul ne gândim la cum putem preveni pe viitor situaţii neplăcute şi în astfel de cazuri, clienţii apelează la noi pentru sisteme de supraveghere video sau de alarmă, automatizări de porţi sau videointerfoane.” O altă concluzie ce poate fi trasă din acest studiu, explică Sorin Felea, este că piaţa sistemelor de securitate în România are un potenţial foarte mare de creştere „şi implicit Atu TECH, care este de câţiva ani cel mai mare retailer online pe această nişă conform cifrei de afaceri”.

    În prezent, instalarea unui sistem de securitate este mult mai accesibilă în comparaţie cu acum 5 – 7 ani, adaugă directorul A2T. În ceea ce priveşte costul unui sistem de securitate, acesta poate să pornească de la 400 de lei (sistem de alarmă complet, cu conexiune Wi-Fi şi apelare pe telefonul mobil), iar un sistem de supraveghere complet poate porni de la 750 de lei (un kit complet de supraveghere video care cuprinde 4 camere, DVR, sursă de alimentare, mufele şi cablurile necesare şi un hard disk, cu posibilitate de vizualizare a imaginilor de pe telefonul mobil). „Dacă mergem mai departe, preţul unui videointerfon pentru casă începe de la 600 de lei, iar o automatizare de poartă poate varia de la 950 de lei la 2.000 de lei, în funcţie de dimensiunea porţii, trafic etc. Preţul sistemelor de securitate variază, evident, în funcţie de caracteristicile tehnice şi de nevoile clientului. Portofoliul nostru de produse cuprinde echipamente cu caracteristici diverse, potrivite pentru toate bugetele, cu garanţii între 2 şi 3 ani”, spune Felea.

    Cum au evoluat sistemele de securitate de la lansarea businessului şi până în prezent? În diverse moduri, explică Felea, dar cel mai evident au evoluat în zona de rezoluţie video. „Acum 7 ani, echipamentele erau în mare parte analogice şi aveau o rezoluţie exprimată în linii TV. Acum standardul este Full HD (1.080 p), adică 2 megapixeli, dar comercializăm sisteme de supraveghere chiar şi de 8 sau de 12 megapixeli (adică sisteme 4K sau 6K). Odată cu creşterea în rezoluţie a crescut şi dimensiunea fişierelor, astfel a fost nevoie de un codec mai bun de compresie. De asemenea, acum toate DVR-urile pe care le comercializăm au aplicaţie de mobil dedicată pentru vizualizarea imaginilor live sau înregistrate direct pe telefonul mobil.”  Din punct de vedere al costurilor, sistemele de alarmă au devenit mult mai accesibile în 2019. „Aici lucrurile au evoluat mult în zona de wireless şi în uşurinţa instalării. Au intrat pe piaţă sisteme de alarmă care nu sunt profesionale, dar vin cu diverse beneficii precum: comunicare wireless între toate accesoriile, transmisie de alarmă IP, transmisie de alarmă GSM şi funcţii de smart home. Aceste sisteme de alarmă sunt de tip do it yourself şi pot fi instalate foarte uşor de către oricine. Dezavantajul lor este că nu pot transmite un semnal de alarmă către un dispecerat şi se spune că au o rată mai mare de alarme false (din informaţiile noastre nu este neapărat adevărat, dar în orice caz nu se încadrează în standardele sistemelor de alarmă profesionale).”
    Alarmele profesionale cablate au un cost scăzut al produselor, dar un cost mai mare de instalare, spune directorul A2T. Acestea nu pot fi instalate de către oricine, fiind nevoie să cunoşti diferite tipuri de programare a alarmelor şi să ai alte accesorii care îţi permit configurarea lor. Pe de altă parte, alarmele profesionale au evoluat în zona de wireless, dar sunt mult mai scumpe. A2T comercializează produse şi către sectorul B2B, către firme de instalări care achiziţionează sistemele de securitate şi le recomercializează către consumatorul final doar împreună cu serviciul de instalare.
    În momentul de faţă, spune Sorin Felea, compania îşi îndreaptă atenţia către consolidarea businessului şi atingerea potenţialului maxim pe canalele de vânzare existente, fără a exclude însă posibilitatea de a deschide magazine fizice: „Mai ales dacă piaţa se îndreaptă spre omnichannel, atunci vom face şi noi acest pas la momentul oportun.” Principalul obiectiv este însă extinderea afacerii în afara graniţei. „Anul acesta vom fi prezenţi în pieţele din Bulgaria, Ungaria şi Polonia, printr-o platformă de marketplace. Ne dorim ca în 2-3 ani să putem livra în mai multe ţări din Europa, să ne mărim echipa şi să fim o poveste de succes şi o sursă de inspiraţie pentru mulţi antreprenori aflaţi la început de drum”, concluzionează el.

  • Afaceri de la zero. Diana şi Dan Goanţă au transformat cu 60.000 euro o casă veche din Bucureşti într-un spaţiu pentru evenimente şi co-working

    „Lucrativ este o casă de meserii libere, o casă negustorească veche, de 101 ani, din Bucureşti, pe care am renovat-o.“

    Diana şi Dan Goanţă sunt freelanceri, iar găsirea unui spaţiu pentru a-şi desfăşura activitatea a fost o mare pro­vo­care pentru ei, Diana lu­crând doi ani de acasă, iar Dan prin diferite spa­ţii de birouri. Aşa le-a venit ideea să ame­najeze un loc al lor, pe care să-l împărtă­şească şi cu alţi angajaţi moderni, cu program de lucru flexibil.

    Au luat Bucureştiul la pas, iar pe bulevardul Pache Protopopescu au găsit o casă veche, pe care au renovat-o şi care găz­duieşte în prezent evenimente precum confe­rinţe, workshopuri, lansări de produse sau întâl­niri interne ale unor companii.

    „Lucrativ este o casă de meserii libere, o casă negustorească veche, de 101 ani, din Bucureşti, pe care am renovat-o şi acum o închiriem pentru evenimente de tot felul, în principiu de business, dar o folosim şi ca spaţiu de co-working. (…) Amenajarea spaţiului ne-a costat 60.000 de euro“, poves­teşte Diana Goanţă, fondatoare a Lucrativ.

    Denumirea „Lucrativ“ a fost aleasă sugestiv, pentru a duce cu gândul la spaţiul de muncă, la birou, dar şi la faptul că în acel spaţiu poţi începe un business profitabil şi, totodată, poţi să organizezi evenimente pentru businessul tău acolo.

    „Ideea unui astfel de spaţiu ne-a venit de câţiva ani. Noi ne plimbăm mult prin Bucureşti şi ne gândeam ce frumos ar fi să găsim o casă pe care să o folosim pentru ce ne dorim. Îi cunoşteam indirect pe proprie­tari, ei închiriau casa, pentru că anterior a fost un internet cafe acolo, şi astfel am preluat spa­ţiul şi apoi l-am amenajat. Am co­la­borat cu o firmă de design interior şi am încercat să păstrăm foarte multe elemente originale ale casei, precum ferestrele, glas­vandu­rile, o sobă, detaliile de pe pereţi şi de pe tavan“, a mai spus Diana Goanţă.

    Renovarea casei, aflată în preaj­ma Foişorului de Foc, pe bu­levar­dul Pache Proto­popes­cu, s-a terminat în luna iulie şi a găzduit primul om şi primul eveniment începând din luna august.

    „Momentan avem doar un freelan­cer, un arhitect, dar avem foarte multe eve­nimente.“

    Antreprenoarea spune că în ultima vreme, cel puţin în Capitală, au apărut foarte multe spaţii de co-working, iar piaţa este în dezvoltare, pentru că schimbările de pe piaţa muncii impun acest lucru. Spre exemplu, din ce în ce mai multe persoane au un program de lucru flexibil, fie că sunt freelanceri sau antre­pre­nori ori angajaţii din com­panii, care pot lucra o zi sau două pe săptămână de acasă.

    „Ne dorim să creăm o comunitate care să lucreze de la noi şi să îşi organizeze eveni­men­tele aici. Ne dorim să fie un spa­ţiu de muncă şi de distracţie. Casa are 120 mp, iar acum avem evenimente de tipul conferinţe, workshopuri, prezentări, lan­sări de pro­du­se sau întâlniri interne ale unor companii.“

    Preţul practicat pentru în­chi­rierea spaţiu­lui variază în func­ţie de numărul de ore, nu­mă­rul de persoane, tipul de servicii de cate­ring, mărimea spa­ţiului închiriat sau mo­men­tul zilei în care a fost închiriat. „O oră poa­te costa 60 de euro, 70 de euro sau 100 de euro.“

    În zona de co-working, un abo­na­ment care include o zi de lucru pe săptămână din spaţiul Lucrativ costă 55 de euro, iar un program part-time zilnic implică un cost lunar de 100 de euro, potrivit informaţiilor afişate pe site-ul Lucrativ.

    Potrivit antreprenoarei, evenimentele de business sunt organizate, în general, în timpul săptămânii, iar workshopurile în weekend. Ea spune că, deşi se ocupă de marketing online, până acum nu a făcut deloc promo­va­re spaţiului, iar clienţii au venit prin reco­mandări, pentru că vestea despre ei s-a dus mai departe din gură în gură.

    Pentru persoanele care au un program flexibil, închirierea spaţiului este flexibilă. Practic, o persoană poate alege un abo­na­ment de o zi, de două zile sau de jumătate de săptămână, adică vine în casă doar o parte din zi. De altfel, accesul e pe bază de cod indi­vi­dual şi poate intra în spaţiu la orice oră, în funcţie productivitatea sa. Spaţiul are 12 locuri de co-working.

    „În viitor văd casa plină de oameni şi fo­lo­sită în foarte multe moduri. Cred că vor veni în ea oamenii care au joburi în marke­ting, IT, arhitectură sau diferite alte arii. Casa e copilul nostru şi vrem să-l creştem până ajunge la un maxim. Iubim Bucureştiul şi văd mulţi antreprenori care investesc în el. Este un oraş pe care îl iubeşti şi îl urăşti în acelaşi timp, nu poţi doar să îl iubeşti sau doar să îl urăşti. Este foarte special, are o energie foarte bună.“

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Autobuzul biscuiţilor

    Găsită într-un dulap de bucătărie din casa unui cuplu de pensionari din Nottingham care se pregăteau să se mute, cutia, uitată pe un raft vreme de 25 de ani, a fost dusă la o evaluare la un eveniment special dedicat antichităţilor. Acolo s-a aflat că aceasta, produsă în anii ’20 de compania Huntley and Palmers şi având forma unui autobuz supraetajat londonez, s-ar putea vinde la licitaţie cu suma de 1.500 de lire sterline, mai ales că mai are şi ambalajul de carton în care se vindea la vremea ei.

    Mai mult, autobuzul în miniatură este dotat şi cu un mecanism cu cheiţă ca să se poată mişca, acesta, consideră experţii, putând fi reparat. Cutii similare de biscuiţi s-au vândut la licitaţii şi cu sume de câteva zeci de mii de dolari.  

  • Ca pe vremea lui Jane

    Americanca Suzanne Boden primeşte periodic la reşedinţa sa în stil georgian din Hyde Park, Vermont, persoane cu vârste cuprinse în 7 şi 80 de ani, care uită de tehnologia modernă pentru un weekend şi se costumează ca pe vremea lui Jane Austen, iau lecţii de scris cu pana şi de dans, beau ceai, cos punguţe pentru mănuşi, se plimbă cu trăsura şi trag cu arcul. 

  • Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti

    ​Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, un proiect iniţiat de Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, ce urma a fi un lanţ de magazine cu produse româneşti, nu este susţinut de noul ministru de resort, Adrian Oros, deoarece „nu este serios şi nu are impact economic şi social”. Până în prezent au fost deschise două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti.

    „Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti

  • Surorile care proiectează luxul

    „A contat foarte mult în parcursul reuşitei noastre faptul că suntem surori şi suntem foarte compatibile şi complementare. Majoritatea proiectelor implică viziunea amândurora, chiar şi atunci când responsabilităţile sunt divizate”, descrie Elena Oancea unul dintre motivele pentru care crede că a avut succes businessul Lemon Interior Design, dezvoltat alături de sora sa, Cristina Căpitanu.
    Înfiinţat în 2004, acesta s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobby­urile unor clădiri rezidenţiale cunos­cute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. „Pentru noi anul în curs a fost şi este unul foarte important, deoarece coincide cu extinderea companiei noastre şi pe segmentul amenajărilor interioare office. În 2018 am avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei, cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului”, descrie Elena Oancea cele mai recente rezultate. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro. 

    Drumul spre design începe, uneori, în retail
    Povestea afacerii de design şi amenajări interioare a celor două surori nu are nicio legătură cu planurile lor iniţiale. Niciuna dintre ele nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu, ţinând cont de faptul că Cristina Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. În timpul facultăţii şi după facultate, Cristina Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM. Şi-a dorit însă o schimbare, iar în căutarea a ceva care să fie pe placul amândurora, cele două surori au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior. Au început cu retailul, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se vindeau astfel de produse şi care purta, de altfel, numele pe care afacerea lor îl are şi în prezent – Lemon Interior Design.
    Cristina Căpitanu îşi aminteşte că la momentul preluării afacerea funcţiona prin intermediul unor showroomuri, cu stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată. Au funcţionat în retail până în 2013, deschizând şi închizând magazine, până când au identificat un potenţial în zona proiectelor de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţi.
    „Clienţii din showroom au început să ne ceară sfatul şi în privinţa amenajăriii spaţiului, a modului în care trebuie puse împreună anumite decoraţiuni sau piese de mobilier şi încet, încet s-a conturat o nouă direcţie atât în evoluţia noastră profesională, cât şi a businessului. Aşa se face că trecerea către designul de interior devenise cumva o necesitate”, povesteşte Cristina Căpitanu.
    Treptat, au descoperit că le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, în detrimentul administrării magazinelor cu stocuri şi angajaţi. Au decis astfel să se dedice întru totul afacerii de amenajări interioare: „Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. În timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe segmentul amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design“, spune Cristina Căpitanu. Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, ultimul închis fiind în centrul comercial Băneasa.
    Buticul de design a început să funcţioneze prin furnizarea unui concept de design şi a unei amenajări complete, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. „Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor de pe segmentul rezidenţial.

    Luxul de acasă, acum şi la birou
    De la rezidenţial spre office nu a fost decât un pas: printre cele mai recente realizări ale Lemon Interior Design se numără lansarea diviziei office, în urmă cu câteva luni, despre care Cristina Căpitanu spune că „este o continuare firească a activităţii noastre în domeniul designului interior rezidenţial”. De altfel, clienţii din zona de locuinţe au venit cu primele propuneri pentru proiecte office. „Cei cărora le-am amenajat casele au fost atât de încântaţi, încât şi-au dorit să le decorăm şi birourile.” Dezvoltarea acestei divizii a fost realizată în parteneriat cu Ionuţ Dumitrescu, cofondator al One Office, divizia de birouri a dezvoltatorului One United Properties. Fondatoarele Lemon Interior Design spun că au deja în desfăşurare mai multe proiecte de amenajare a unor spaţii de birouri, printre care One North Gate sau One Victoriei Center, dar şi câteva spaţii din clădirea Globalworth Plaza. „Nu este însă vorba despre amenajări standard, cu care suntem obişnuiţi când vine vorba de birouri, ci de nişte spaţii-concept, de o nouă abordare, în care biroul îşi transcende funcţionalitatea tipică şi devine un spaţiu cu personalitate, în care designul, elementele cu impact vizual şi normele estetice se împletesc cu rigorile specifice unui mediu de lucru”, descrie Cristina Căpitanu caracteristicile noii linii de business.
    De asemenea, adaugă ea, şi provocările în acest domeniu sunt de altă natură decât cele din zona de rezidenţial, scopul final fiind acela de a găsi un numitor comun între nevoile unei comunităţi, respectarea unor norme legale, funcţionalitate, reguli de ergonomie şi, nu în ultimul rând, design.  „În toate amenajările pe care le semnăm ieşim din zona standard, cu care suntem obişnuiţi; chiar şi atunci când vine vorba de birouri, acestea sunt gândite ca spaţii-concept, definite de o nouă abordare, în care biroul îşi transcende funcţionalitatea tipică şi devine un spaţiu cu personalitate, în care designul, elementele cu impact vizual şi normele estetice se împletesc cu rigorile specifice unui mediu de lucru”, spune Cristina Căpitanu.

    În căutarea fericirii – şi prin design
    „Interesul pentru fine living, pentru designul interior, pentru amenajarea spaţiilor de lucru de către profesionişti a crescut considerabil în ultimii ani şi la noi. Putem spune că în prezent cererea este una foarte mare, la fel şi exigenţa atunci când vine vorba de serviciile de amenajare interioară”, descrie Elena Oancea evoluţia pieţei locale a amenajărilor interioare. Potrivit ei,  stilul de viaţă actual şi ritmul cotidian dinamic au născut şi o nevoie firească de wellbeing (stare de bine – n.r.), de frumos şi relaxare atunci când trecem pragul casei. „Evoluţia pieţei a fost una organică, dar accelerată, iar interesul tot mai mare al clienţilor pentru design interior a atras implicarea designerilor şi a profesioniştilor din domeniu în tot mai multe proiecte”, spune Elena Oancea.
    Ea adaugă că clienţii lor au gusturi şi dorinţe rafinate, înţeleg perfect conceptul de design interior şi ceea ce implică el, de aceea au şi standarde înalte atunci când se adresează unui profesio­nist. „Ceea ce le şi motivează în final alegerea”, observă Oancea. Potrivit ei, şi trendurile urmăresc liniile şi standardele internaţionale – marile târguri de profil sunt cele care dau tonul tendinţelor în materie de design; acestea se regăsesc şi la noi, cu adaptări date de stilul de viaţă autohton. Totuşi, anumite principii de bază se păstrează, cum ar fi „amestecurile de texturi şi materiale menite să asigure un stil eclectic – organic, cu accente elegante; piatra naturală combinată cu finisaje cu aspect brut, în contrast cu elemente rafinate, cum ar fi catifeaua, accentele metalice”, observă Cristina Căpitanu.  Când vine vorba despre bugetul dedicat amenajării unei locuinţe, acesta variază în funcţie de suprafaţă, de nivelul de finisare la care preluează proiectul, dar şi de exigenţele şi nevoile personale ale clienţilor. Sumele pot varia astfel între 50.000 de euro şi câteva sute de mii de euro.
    În ceea ce priveşte spaţiile de birouri, trendurile se îndreaptă, potrivit Elenei Oancea, înspre anularea graniţelor, către a aduce atmosfera caracteristică zonei rezidenţiale, atmosfera relaxată şi elementele de design în spaţiile de birouri. „Wellbeingul devine o componentă principală în proiectarea acestor zone. Confortul, detaliile estetice, integrarea elementelor naturale, toate sunt un «must» pentru un spaţiu de lucru viu, sănătos şi, evident, mai productiv”, explică cofondatoarea Lemon Interior Design. 

    Smart house, smart design
    Există proiecte în care provocările cresc cu atât mai mult cu cât societatea evoluează constant şi se pune accent pe conceptele de green house şi tehnologie smart house. În astfel de situaţii,  procesul de implementare a conceptului de design devine mai complex. „Suntem din ce în ce mai implicate şi pe partea de proiectare (piscine în interiorul apartamentului, instalaţii, sisteme de iluminat etc.) Pe partea office intervin multe rigori legate de normele legale şi de siguranţă aflate în vigoare, care trebuie îmbinate armonios în conceptul pe care îl vom implementa în spaţiul respectiv”, descrie Cristina Căpitanu complexitatea proiectelor în care sunt implicaţi. 
    În prezent, 14 persoane lucrează în echipa Lemon Interior Design, însă cele două surori sunt în căutare de noi angajaţi constant. „Angajăm permanent, chiar dacă în acel moment nu avem nevoie. Asta pentru că atunci când simţim că cineva are potenţial şi apare oportunitatea angajării lui, e important să-i dăm o şansă, un om bun şi potrivit va aduce mereu valoare echipei. Aşadar, nu stăm pe gânduri. Ne plac persoanele dedicate, orientate spre rezultat şi dispuse să se perfecţioneze continuu, să lucreze bine în echipă. Caracterul unei persoane contează, de asemenea, foarte mult pentru integrarea în echipa Lemon”, descrie Elena Oancea calităţile pe care le caută la un angajat. În ceea ce priveşte modul în care se împart responsabilităţile între cele două surori în afacerea de familie, ea spune: „Ne consultăm în luarea deciziilor majore şi asupra detaliilor care definesc amprenta Lemon în conceptul fiecărui proiect. Avem abilităţi diferite şi ne completăm în implementarea şi finalizarea conceptelor create împreună”. 
    Fondatoarele Lemon Interior Design spun că au încercat întotdeauna să păstreze o amprentă proprie în proiectele la care lucrează, iar dacă ar fi să definească stilul care le place şi care le reprezintă, atunci acesta este cel contemporan. Chiar dacă sunt în permanenţă în contact cu lumea designului interior şi cu trendurile din domeniu şi opţiunile lor sunt nelimitate, păstrează mereu direcţia acestuia. Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare vizează atât creşterea diviziei office, cât şi continuarea seriei de proiecte în afara ţării. „Am mai avut în trecut câteva proiecte realizate în străinătate, însă acum simţim că avem toate resursele pentru a intra mai mult pe această piaţă”, precizează Cristina Căpitanu. În plus, şi-au propus să dezvolte designul interior în România, printr-un hub dedicat specialiştilor din domeniu. „În afară de faptul că suntem foarte pasionate de ceea ce facem şi dincolo de aspectele legate de business, scopul nostru este de a pune umărul la dezvoltarea designului de interior în România, susţinând specialişti aflaţi la început de drum şi nu numai, printr-un concept popular în alte ţări, un hub care pune la dispoziţie un spaţiu cool de creaţie şi networking, precum şi acces la resurssele noastre, incluzând conexiunea cu furnizorii noştri.”
    Elena Oancea îşi aminteşte că, în urmă cu 13 ani, când au pornit pe drumul afacerii, oportunităţile din zona designului interior erau limitate, atât în ceea ce priveşte cerinţele pieţei, cât şi interesul pentru domeniu. Acum, deschiderea şi oportunităţile de dezvoltare sunt mult mai mari pentru cineva care îşi doreşte să începe o afacere de profil. „Credem că pasiunea, munca şi reinventarea zilnică sunt elemente cheie pentru reuşita în acest domeniu. E o meserie care se constuieşte treptat şi cu multă răbdare, experienţa dobândită prin practică fiind definitorie, motiv pentru care recomand celor aflaţi la început de drum inclusiv voluntariatul şi orice formă prin care pot dobândi mai multă experienţă şi prin care să înveţe lucruri noi”, descrie ea criteriile reuşitei în acest domeniu.

  • Localitatea care costă cât o casă

    O astfel de localitate accesibilă celor care dispun de câteva milioane de dolari este Campo, un orăşel la circa 80 de kilometri sud-est de San Diego din SUA, scos la vânzare de proprietarul său, care l-a cumpărat în urmă cu 25 de ani pentru echivalentul a 3 milioane de dolari din ziua de azi.

    Bază militară prevăzută şi cu lagăr de prizonieri în cel de Al Doilea Război Mondial, Campo păstrează aerul de epocă, multe dintre locuinţele şi magazinele sale funcţionând în foste cazarme, şi are circa 100 de locuitori, care şi-ar dori de la noul proprietar o sală de fitness, o spălătorie automată de haine şi o creşă. Preţul de vânzare va fi cuprins între 5,5 şi 6 milioane de dolari, estimează experţii imobiliari.

  • Dacă vreţi salarii mai mari, trebuie să cheltuiţi şi să vă îndatoraţi mai mult

    Braşovul este istoric un oraş industrial de genul Timişoara şi Sibiu, cu investiţii străine dar şi româneşti în producţie.
    Clujul este un oraş mult mai antreprenorial, cu multe afaceri locale în servicii, mai mult decât în producţie.
    Timiş este al doilea judeţ din România, după zona Bucureşti-Ilfov, în atragerea investiţiilor străine, cu peste 4 miliarde de euro. Braşovul a atras investiţii străine de aproape 2,5 miliarde de euro, mai mult decât Clujul, care are aproape 2 miliarde de euro. Zona Bucureşti-Ilfov are investiţii străine de peste 40 de miliarde de euro.
    Într-un oraş ca Braşovul, industrial, şi mai puţin antreprenorial, oamenii sunt obişnuiţi cu rutina fabricii, pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15, la ora 16 sunt acasă, se odihnesc o oră, după care se ocupă de treburile casei, la ora 21 sunt în pat. Aşa este şi la Timişoara.
    Poate Iulius Town, care prin întregul complex, prin clădirile de birouri, va atrage alte joburi va schimba comportamentul local din industrie spre servicii.
    Dacă nu ar fi fost turiştii şi întâlnirile de business, piaţa de restaurante din Braşov ar fi fost la limita de avarie, pentru că nu se poate susţine local.
    Într-un oraş industrial, salariile nu cresc aşa cum se întâmplă într-un oraş antreprenorial care se bazează mai mult pe servicii.
    În Bucureşti salariul mediu depăşeşte 3.500 de lei net, în Cluj este de 3.100 de lei net, în timp ce în Timiş salariul mediu net este de 2.900 de lei, în Sibiu este de 2.800 de lei, iar în Braşov de 2.700 de lei. Iaşiul a recuperat puternic şi a ajuns la 2.700 de lei net.
    Cei care lucrează în oraşe industriale, în fabrici, au mai puţine alternative decât cei din oraşele care se bazează pe servicii. Nu sunt atât de multe companii şi de obicei există o „înţelegere” în privinţa grilelor salariale.
    Deşi toată lumea invocă lipsa de personal şi şomajul extrem de scăzut, în Timiş ajungând la 2% faţă de o medie naţională de aproape 4%, salariile nu cresc atât de rapid.
    În oraşele industriale, puterea de negociere a angajaţilor este foarte redusă şi nu prea au unde să se ducă.
    Având în vedere acest lucru, la care se adaugă rutina clară zilnică, fără excese şi fără cheltuieli inutile, nu există o presiune constantă şi puternică pentru a încerca să obţină salarii mai mari.
    Cheltuielile sunt foarte clare, iar gradul de îndatorare este mai redus.
    Dacă ar fi fost în Bucureşti, unde consumul este în floare, susţinut de credite, unde banii se aruncă mult mai uşor într-o vizită la mall, comportamentul ar fi fost altfel, în sensul că ar fi existat o presiune constantă pentru a obţine un salariu mai mare, pentru a plăti ratele la bancă şi apoi chiar pentru a lua credite mai mari.
    În oraşele care se bazează mai mult pe servicii, mobilitatea este mult mai ridicată şi presiunea pe salarii creşte.
    Într-un oraş industrial ca Braşovul poţi să intri într-o fabrică şi să rămâi mult timp acolo, fără ca vechimea şi experienţa obţinută să fie recompensate foarte mult.
    La fel este peste tot în lume, în oraşele industriale sunt salarii mai mici, în timp ce în oraşele de servicii presiunea este mai mare din partea angajaţilor pentru a obţine salarii mai mari, pentru că au cheltuieli mai mari, fiind în oraşe de consum.
    Pare un paradox, dar pentru a obţine salarii mai mari, trebuie să ai şi cheltuieli mai mari şi datorii mai mari, pentru a exista o presiune de-a te mişca din loc.
    Asta nu înseamnă că este un îndemn să cheltuiţi mai mult sau să faceţi datorii mai mari. 

  • Cum au reuşit câţiva români iscusiţi să dea o nouă viaţă unor locuri uitate din Bucureşti. Acestea generează acum venituri de zeci de mii de euro

    „Suntem Dan şi Diana (Goanţă), cuplu mereu fascinat de Bucureşti şi de istoria acestui oraş. De câţiva ani, amândoi lucram ca freelanceri şi tot căutam un spaţiu de unde să ne desfăşurăm activitatea”, spun cei doi.
    După ce au muncit de acasă şi prin tot soiul de cafenele, cei doi au luat decizia de a-şi crea propriul spaţiu de lucru, pe care să-l împartă cu alţii ca ei, dar care să poată fi transformat şi într-un spaţiu de evenimente, tot pentru oameni ca ei.
    „Piaţa muncii şi joburile au evoluat foarte mult în ultimul timp şi considerăm că acesta este viitorul muncii – remote şi în spaţii de co-working. Nu mai credem în munca de la un birou de la 9 la 5, ci în munca flexibilă şi remote. De ce să nu lucrezi la 1 noaptea dacă atunci lucrezi tu cel mai bine?”, se întreabă, pe bună dreptate, Diana Goanţă.
    Cuplul mai avea o dorinţă, aceea de a lăsa o amprentă în oraşul pe care îl iubesc. Întâmplarea a făcut ca în căutările lor să le iasă în cale o casă veche de 101 ani, de pe bulevardul Pache Protopopescu. Coincidenţa a fost cu adevărat savuroasă pentru că acea casă are aceeaşi vârstă pe care o are România, iar Pache Protopopescu a fost unul dintre cei mai buni primari pe care i-a avut Bucureştiul.
    „Aşa a luat naştere Lucrativ, casă de meserii libere, adică un spaţiu boutique de evenimente şi co-working pentru toţi oamenii cu idei şi proiecte în minte. Spaţiul a fost deschis la final de iulie 2019, după o perioadă de renovare a casei, care a început la finalul lunii ianuarie 2019. Practic, suntem foarte la început pe această piaţă. Investiţia în renovare a fost de aproximativ 60.000 de euro”, spune Diana Goanţă.
    Readucerea la viaţă a acestei case nu a fost uşoară. Înainte de Lucrativ, acolo fusese un internet café, iar înainte de asta, casa fusese locuită de proprietarii săi, dar nimeni nu avusese grijă de frumuseţea imobilului.
    „Ideea din spatele renovării a fost să păstrăm cât mai multe detalii originale ale casei şi să scoatem în evidenţă unele care nu erau puse în valoare, cum este, de exemplu, bovindoul. Acesta era acoperit cu un perete şi era folosit ca spaţiu de depozitare. Ne-am bucurat că am avut cu ce să lucrăm, adică glasvandurile şi ferestrele sunt cele originale, am putut păstra o sobă originală, bovindoul, cum spuneam, detaliile de pe tavane şi parchetul din unele camere.”
    Peste piesele vechi recuperate au venit cele noi, poate cel mai uimitor element decorativ fiind un mural cu plante exotice, semnat de Wanda Hutira, art director, ilustrator şi creator de obiect.
    „Muralul este o minunăţie. Ne-am dorit ceva care să scoată casa din zona de clasic, iar Wanda a livrat excelent.” Casa Lucrativ este împărţită în patru camere, trei dintre ele sunt în stil vagon, astfel că deschizând uşile cu glasvand se creează un singur spaţiu. Două din aceste trei camere se pretează pentru co-working, camere de întâlniri sau evenimente, iar a treia este mai degrabă un lounge.
    „Cea de-a patra cameră este gândită ca o cameră de luat masa, de întâlniri sau de lucru, aici având un standing desk. Spaţiul a fost gândit cât mai modular tocmai pentru a se preta atât pentru evenimente, cât şi pentru co-working. Toate birourile se pot strânge uşor şi depozita, astfel încât să putem crea spaţiu liber foarte uşor, necesar pentru evenimente.”
    Cu o astfel de structură, proprietarii Lucrativ spun că acum casa poate deveni gazda perfectă pentru evenimente creative cum ar fi conferinţe, lansări de produse, dezbateri, galerii, evenimente de business, corporate, workshopuri, brainstorminguri, prezentări interne, cocktail party-uri etc.
    Spaţiile industriale abandonate au primit şi ele un suflu nou, cele norocoase, cel puţin, un astfel de exemplu fiind spaţiul de evenimente Conglomerat.
    „Spaţiul Conglomerat este un proiect colaborativ care a apărut în august 2018, în urma asocierii a trei proiecte de antreprenoriat, un showroom de haine vintage (Electra Store), un magazin de mobilă retro (Heartwood) şi un studio foto (Alexandru Roşieanu Studio). Fiecare dintre noi trei (Roxana Bllinder, Anna Chiţan şi Alexandru Roşieanu) căuta un spaţiu adecvat pentru ceea ce făcea, iar când a apărut această hală decăzută dintr-o fostă fabrică de textile, nu am văzut doar potenţialul găzduirii proiectelor noastre. La fel de importantă a fost transformarea fabuloasă a unui spaţiu complet neglijat, dar impresionant ca suprafaţă şi dispunere, într-un spaţiu multivalent care să poată găzdui evenimente şi alte activităţi creative”, spune Roxana Bllinder.
    Investiţia nu a fost mică, mai ales pentru puterile unor mici antreprenori, şi s-a ridicat la 50.000 de euro în spaţiul de pe strada Popa Nan din Bucureşti.
    „Spaţiul era doar atât, un spaţiu gol, oarecum părăsit, neglijat, care, în anii care au trecut de când imprimeria de textile care odată a funcţionat aici a fost desfiinţată, a fost lăsat la voia întâmplării. A fost nevoie să schimbăm tâmplărie, să îl dotăm cu electricitate, apă, încălzire centrală, grupuri sanitare, să curăţăm şi să reparăm sute de metri de pereţi şi, nu în ultimul rând, să-l igienizăm, o acţiune ce a necesitat un efort mai mare decât ne-am închipuit iniţial.”
    În final însă, a rezultat un spaţiu cu tot felul de texturi, cu ferestre industriale care aduc la interior, cel puţin în zilele de vară, o lumină naturală senzaţională. „Ne-am dorit să schimbăm percepţia despre spaţiile de evenimente urbane. În general, evenimentele neconvenţionale sunt în afara oraşelor mari, la ţară, la mare, într-un hambar. Noi ne-am dorit să nu fie nevoie să pleci din oraş ca să ai o experienţă boemă, atipică, cool.”
    Spaţiul are o suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt practic o cutie albă (studioul foto). Evenimentele cu scaune permise în acest spaţiu sunt cele cu până la 199 de persoane. Pentru alt gen de evenimente, spaţiul poate să găzduiască până la 300 de persoane.
    „O să vă spunem ce evenimente au avut loc la noi, pentru că este elocventă diversitatea lor pentru versatilitatea acestui spaţiu. Am găzduit un concert de muzică trap, o piesă de teatru, o petrecere aniversară privată, filmări pentru secvente din filme de Hollywood, filmări de reclame, seminarii de make-up, lansări de produse ale unor branduri importante, o cină WeDine, petrecere de logodnă, şedinţe foto pentru haine, bebeluşi, mirese, reviste etc.”
    Société Gourmet este un alt exemplu de iniţiativă transformatoare, de data aceasta tot a unei case vechi de un secol. „Povestea Société Gourmet a început în anul 2009 cu dorinţa de a putea crea şi oferi în România experienţe pe care le-am gustat la momentul acela doar în străinătate. Visam la cursuri de gătit pentru pasionaţi, la ateliere de ciocolaterie, experienţe interactive, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, sau echipe de colegi de la birou”, spune Raluca Hagivreta-Ichim, fondator, proprietar şi manager al Société Gourmet.
    Proiectul s-a dezvoltat însă de-a lungul anilor în toate direcţiile stabilite iniţial, dar la acestea s-au adăugat şi altele, complet noi.
    „Începutul a durat patru ani în care toate evenimentele erau susţinute în bucătării şi spaţii închiriate pentru fiecare eveniment. Aveam un birou permanent în care ne ţineam toate ustensilele şi de acolo plecam să implementăm fiecare experienţă. Investiţia mea iniţială a fost în aceste echipamente, apoi în primul spaţiu pe care l-am avut, iar în 2013 am investit în locaţia actuala: Société Gourmet Event House. Investiţia a fost de aproximativ 50.000 de euro.”
    Société Gourmet Event House nu este un restaurant, deşi bucătăria deschisă este sufletul casei, iar grădina de vară este perfectă pentru petreceri în aer liber, mai rare în Bucureşti.
    „De la mici nunţi şi botezuri la team building şi cine de afaceri şi până la petreceri pentru copii, am învăţat în cei 10 ani de experienţă să pot jongla foarte uşor atât cu spaţiul, cât şi cu celelalte servicii pe care le oferim.”
    Raluca Hagivreta-Ichim spune că dacă în 2009 noutatea Société Gourmet a fost modul în care oamenii erau aduşi împreună, casa Société Gourmet este acum spaţiul care îi aduce pe oameni împreună.
    „Nu poţi închiria exclusiv un restaurant, iar dacă cumva poţi, este un spaţiu formal, previzibil. Şi nu poţi închiria casa superbă a unei persoane pentru evenimentul tău, iar dacă cumva poţi, cu siguranţă nu este utilată pentru mai mult de 10 invitaţi. Clienţii noştri sunt acei oameni care caută un loc intim, în care să fie numai ei şi ai lor dragi, o casă cu grădină care pare casa cuiva, dar care să le poată oferi spaţiul şi confortul, serviciile, mâncarea şi băutura pe care le-ar putea primi la un restaurant foarte bun – aceştia suntem noi.”
    Designul casei gravitează în jurul meselor mari din grinzi de stejar recuperate din Transilvania şi al insulelor de bucătărie imense din acelaşi stejar vechi combinat cu inox. Bucătăria deschisă este sufletul casei, pentru că aici se ţin cursurile de gătit sau activităţile de team building (team cooking).
    Casa şi grădina Société Gourmet pot găzdui până la 80 de persoane, în interior spaţiul fiind de 34 de persoane aşezate la masă, iar grădinile pot acomoda 66 de persoane.
    Mai în toate cazurile, investiţiile prezentate au dat rod pentru că au intuit corect nevoia de personalizare, de atenţie la detaliu, care până la urmă defineşte un eveniment reuşit.
    Şi mai este un lucru pe care aceste proiecte l-au intuit corect, şi anume nevoia de autenticitate foarte puternică în tot acest zgomot cotidian.

  • (P) Vivre: Românii achiziţionează toamna aceasta cu 30% mai multe piese de mobilier online faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

    Vânzările online pentru categoria de mobilă au crescut cu 30% toamna aceasta faţă de valoarea înregistrată anul precedent, conform Vivre, principalul retailer online de mobilier şi decoraţiuni din România şi Europa Centrală şi de Est. Din totalul produselor care au ajuns în casele românilor anul acesta, 40% au fost articole de mobilier, 20% textile, 10% decoraţiuni de interior, 8% corpuri de iluminat, 10% articole lifestyle, 12% accesorii pentru bucătărie şi baie. Pornind de la deschiderea consumatorilor de a comanda online, dublată de interesul în creştere pentru designul interior, Vivre lansează pe 22 octombrie campania “The Great Sale” cu reduceri de până la 70% la mii de produse.

    Dacă acum câţiva ani consumatorii români erau reticenţi la achiziţionarea mobilierului online şi cumpărau în special decoraţiuni, în prezent cererea pentru piese mari de mobilier este în creştere. Numărul de comenzi online a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor retailer-ului online de home & deco. Dintre cele 9 pieţe în care compania activează, România generează aproximativ 30% din totalul vânzărilor Vivre.

    “În această toamnă, valoarea medie a coşul de cumpărături a ajuns la o valoare de 105 euro. Printre cele mai populare categorii se numără mobilierul, textilele şi corpurile de iluminat. Pentru sezonul de vârf am negociat condiţii speciale cu furnizori din ţări precum Spania, Anglia, Portugalia, Germania, şi am îmbunătăţit pricing-ul la produsele care au performat cel mai bine”, a declarat Andrei Stănescu, Chief Commercial Officer Vivre.

    Între 22 şi 28 octombrie va fi disponibilă pe Vivre.ro campania “The Great Sale” cu reduceri de până la 70% la mii de produse, precum: canapele extensibile de la 1059 lei, scaune de bucătărie de la 109 lei, covoare de la 49 lei, lenjerii de pat din bumbac de la 109 lei, cosmetice de la 79 lei, dar şi seturi de bijuterii de la 159 lei. Campania va fi disponibilă simultan în toate cele 9 ţări în care Vivre este prezent: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia.
     
    Vivre este principalul retailer online din industria home & deco din România, operând vânzări în 9 ţări din centrul şi estul Europei: România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Croaţia, Polonia şi Grecia. Fondat în România în 2012, Vivre are o ofertă permanentă de peste 200.000 de produse de mobilier, decoraţiuni, textile şi accesorii colectate de la producători din toată lumea, şi un istoric de peste 3.5 milioane de comenzi livrate cu succes.
     
    Promisiunea pe care Vivre o respectă încă de la lansare este aceea de a pune la dispoziţia clienţilor destinaţia online unde aceştia pot găsi mobilă şi accesorii potrivite personalităţii lor, platforma funcţionând ca un curator de home decor.  “Home, lovely home” înseamnă să iubeşti timpul petrecut acasă.