Tag: capacitate

  • Noi DEZVĂLUIRI despre spionajul american: NSA poate înregistra toate apelurile telefonice efectuate într-o ţară

     Washington Post scrie, în baza unor documente furnizate de fostul consultant al NSA refugiat în Rusia, dar şi a unor informaţii primite din surse anonime, că programul, denumit MYSTIC, a fost lansat în 2009 şi a ajuns la capacitate maximă în 2011, având drept ţintă o anumită ţară, neidentificată.

    Cotidianul american a precizat că, la solicitarea autorităţilor americane, nu dezvăluie o serie de detalii care ar permite identificarea ţării în care acest sistem este în prezent utilizat. Şase ţări ar putea fi vizate de acest sistem.

    Unul din instrumentele programului permite “recuperarea înregistrărilor care nu păreau a fi de interes în momentul apelului iniţial”, explică documente oficiale citate de cotidian.

    Proiectul iniţial al programului prevedea înregistrarea “tuturor conversaţiilor” dintr-o ţară şi păstrarea lor timp de o lună, precizează documentele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi DEZVĂLUIRI despre spionajul american: NSA poate înregistra toate apelurile telefonice efectuate într-o ţară

     Washington Post scrie, în baza unor documente furnizate de fostul consultant al NSA refugiat în Rusia, dar şi a unor informaţii primite din surse anonime, că programul, denumit MYSTIC, a fost lansat în 2009 şi a ajuns la capacitate maximă în 2011, având drept ţintă o anumită ţară, neidentificată.

    Cotidianul american a precizat că, la solicitarea autorităţilor americane, nu dezvăluie o serie de detalii care ar permite identificarea ţării în care acest sistem este în prezent utilizat. Şase ţări ar putea fi vizate de acest sistem.

    Unul din instrumentele programului permite “recuperarea înregistrărilor care nu păreau a fi de interes în momentul apelului iniţial”, explică documente oficiale citate de cotidian.

    Proiectul iniţial al programului prevedea înregistrarea “tuturor conversaţiilor” dintr-o ţară şi păstrarea lor timp de o lună, precizează documentele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România şi Bulgaria ar putea participa la construcţia unui terminal de gaz lichefiat în Grecia

     “DEPA nu are capacitatea de a finanţa singură proiectul, acesta va fi multinaţional. În prezent negociem cu companii din Bulgaria şi România privind implicarea acestora în proiect”, a declarat directorul operaţional adjunct al DEPA, Spiros Paleoyiannis, citat de portalul elen GrReporter.

    Terminalul de regazeificare ar urma să ajungă pe termen mediu la o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an.

    Livrările de gaze naturale către România şi Bulgaria s-ar putea face prin intermediul gazoductelor de interconectare a reţelelor naţionale ale statelor membre UE, a căror construcţie este susţinută cu fonduri europene.

    “Evenimentele din Ucraina au demonstrat cât de necesar este un coridor vertical în Europa Centrală şi de Est. Va fi o reţea de interconectori care va fi alimentată de terminalul pentru gaz natural lichefiat existent la Revithousa, de un terminal plutitor, precum şi din conducta TAP”, a declarat secretarul general al Ministerului de Afaceri Externe de la Atena, Panagiotis Michalos, la Forumul pentru Energie de la Atena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul care a salvat compania găsită în pragul falimentului şi sufocată de datorii

    CONTEXTUL: Producătorul de cărămizi Cemacon s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul supraîndatorării, din cauza creditului contractat pentru dezvoltarea afacerii de fostul acţionariat şi management. Datoria pe care o avea compania depăşea de 5 ori cifra de afaceri, explică Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. În aceste condiţii, se impunea restructurarea companiei, menită să readucă pe profit compania.

    DECIZIA: În 2010 a fost luată decizia restructurării companiei, care a presupus o abordare aplicată pentru prima dată în România, restructurarea out of court. Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.

    EFECTELE: Pachetul de credite n valoare de peste 26 de milioane de euro a fost restructurat, iar compania a intrat pe un trend crescător al rezultatelor financiare. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri, cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013.



    NEVOIA RESTRUCTURĂRII CREDITULUI BCR A DEVENIT EVIDENTĂ LA SCURT TIMP DUPĂ EVALUAREA SITUAŢIEI FINANCIARE A COMPANIEI ÎN 2010. „Negocierea propriu-zisă a început însă în prima parte a anului 2011. Restructurarea creditului BCR a reprezentat unul dintre elementele esenţiale pentru restructurarea Cemacon”, spune Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al Cemacon.

    Procesul de restructurare a început practic în urmă cu patru ani, unul dintre paşi fiind schimbarea echipei de management, iar Stoleru a preluat conducerea companiei. El îşi aminteşte că în 2010 producătorul de cărămizi avea un credit de patru ori mai mare decât cifra de afaceri, care trebuia rambursat în cinci ani şi pentru că nu putea fi acoperit în condiţiile de atunci era un exemplu clar de supraîndatorare. Totodată, vânzările erau în scădere, portofoliul de produse era învechit, iar capacitatea de producţie nu era optimizată pentru cererea din acel moment şi pentru volumul vânzărilor.

    „Reorganizarea operaţională a implicat o întoarcere la 180 de grade a companiei”, afirmă Stoleru. Tot el adaugă că schimbarea radicală a cursului companiei se vede cu ochiul liber în rezultatele companiei, care a avut cea mai mare creştere din industrie în ultimii trei ani. Noua echipă de management a abordat noi pieţe, a lansat un nou portofoliu de produse, a dezvoltat şi consolidat reţeaua de distribuitori şi a finalizat un proces amplu de rebranding.

    Dovadă şi rezultatele companiei, care din 2010 a înregistrat plusuri anuale ale vânzărilor, iar anul trecut cifra de afaceri a companiei a bifat un plus de 38% faţă de 2012, depăşind 48 de milioane de lei. Tot anul trecut, pierderile totale au scăzut cu 67% faţă de 2012, iar la sfârşitul anului 2013 cota de piaţă estimată de reprezentanţii companiei depăşea 16%, faţă de 6% cât era în 2010. Raportat la 2009, cifra de afaceri a Cemacon a crescut cu 107%. În acelaşi interval, piaţa de cărămidă a scăzut cu 34%.

    REZULTATELE DE ANUL TRECUT, AFIRMĂ REPREZENTANŢII COMPANIEI, S-AU BAZAT PE CONSOLIDAREA POZIŢIEI PE PIAŢA DIN TRANSILVANIA, EXTINDEREA ARIEI DE DISTRIBUŢIE, NOUA GAMĂ DE PRODUSE EVOCERAMIC ŞI CONTRIBUŢIA CENTRELOR PROPRII DE VÂNZARE. Fabrica de la Recea, din judeţul Zalău, a funcţionat 11 luni din întreg anul 2013, un record de la momentul în care a fost dată în funcţiune; capacitatea de producţie a fost utilizată în proporţie de 88%. Pentru că volumele de vânzări au depăşit producţia, stocurile companiei s-au redus, iar veniturile operaţionale au permis autofinanţarea, explică Stoleru.

    În contextul diminuării stocurilor, profitul operaţional, EBITDA, se situează la 9,3 milioane lei, cu o rată de 19%. Rezultatul financiar din 2013 rămâne însă negativ, sub influenţa costurilor cu dobânzile aferente pachetului de credite de peste 26 de milioane euro contractat de companie înainte de 2010, completate de diferenţele negative de curs valutar.

    DRUMUL N-A FOST ÎNSĂ DELOC UŞOR. „Împreună cu divizia de restructurare a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), am reuşit să evităm un traseu care ar fi putut genera într-un timp scurt starea de insolvenţă a companiei”, spune Stoleru.

    Acordul de principiu semnat de Cemacon SA, acţionarii săi majoritari şi Banca Comercială Română (BCR) prevede reaşezarea şi redimensionarea creditelor în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei. Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, spune că procesul de restructurare a presupus o strategie de schimbare a managementului combinată cu multe alte iniţiative comerciale, menite să restabilizeze compania. Restructurarea creditului, prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, reprezintă un mecanism de rezolvare a supraîndatorării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare.

    „Dacă unul dintre aceste trei elemente ar fi lipsit, restructurarea nu ar fi fost posibilă”, punctează Vizental. Concret, creditul a fost restructurat prin conversia parţială a unor datorii în acţiuni, un mecanism de rezolvare a supraînda-torării companiei, care însă poate fi eficient doar împreună cu restructurarea operaţională şi cu soluţia de finanţare. Practic, BCR a transferat 12 milioane de euro din datoria companiei către fondul de investiţii Business Capital For Romania Opportunity Fund Cooperatief UA, care o poate converti într-un număr de acţiuni cel mult egal cu 33% din capitalul social al companiei, cât deţine cel mai mare acţionar actual, KJK Fund II.”. Situaţia Cemacon a reprezentat o procedură aplicată pentru prima dată în România: restructurarea out of court combinată cu o conversie a creanţelor, explică reprezentantul CITR, care a gestionat 750 de proceduri de insolvenţă în ultimii 11 ani. „Aplicăm şi în cazul acesteia aproximativ aceiaşi paşi ca şi în cazul reorganizării în insolvenţă, doar că la un alt nivel şi fără a avea în spate prevederile unei legi care, uneori, facilitează procesul de negociere”, declară Vizental.

    ÎN URMA ACESTOR MĂSURI, „CEMACON RĂMÂNE CU O EXPUNERE SUSTENABILĂ, EŞALONATĂ PE 10 ANI, CARE POATE FI ACOPERITĂ DIN ACTIVITATEA CURENTĂ A COMPANIEI”, SPUNE STOLERU. El povesteşte că negocierea cu BCR a început în 2011 şi ar putea să se încheie spre jumătatea anului 2014. Însă semnarea acordului cu banca a fost punctul cheie, spune Stoleru.

    Iar pentru ca producătorul de cărămizi să nu ducă toată povara datoriei, va fi înfiinţată o nouă societate care va prelua vechea fabrică şi terenul pe care se află unitatea de producţie, explică Vizental. Această firmă va prelua totodată şi expunerea bancară corespunzătoare, preluând o parte din valoarea creditelor.

  • Gorgona, vinul de după celule

    Pe piaţa din Statele Unite ale Amercii, preţul pentru o sticlă de vin Gorgona poate să ajungă la 95 de dolari. Până în prezent, au fost produse circa 2.700 de sticle, iar 1.000 dintre acestea au ajuns pe rafturile americanilor.

    “Deţinuţii sunt astfel pregătiţi să lucreze şi să trăiască în contact cu natura”, explică Maria Grazia Giampiccolo, directorul închisorii. „Capacitatea închisorii este de 136 de deţinuţi, dar în prezent există 50 deţinuţi. Pentru mulţi dintre ei este încă posibil să ne imaginăm un viitor, deoarece ei ştiu că au şansa de a se reintegra în comunităţile lor cu abilităţi pentru locuri de muncă pe care le pot folosi mai târziu”, a adăugat Giampiccolo.

  • Lukoil va construi un parc fotovoltaic de 9 MW lângă rafinăria Petrotel din Ploieşti

     Lukoil a primit autorizaţia de construcţie a unităţii de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) la sfârşitul anului trecut.

    Având în vedere că pentru instalarea unui MW în panouri fotovoltaice este necesară o investiţie de circa 1,5 milioane de euro, valoarea proiectului Lukoil este estimată la aproximativ 13,5 milioane euro.

    Reprezentanţii companiei declarau, în octombrie 2013, că iau în calcul construcţia unor parcuri fotovoltaice pe câteva terenuri lângă rafinăria din Ploieşti. La acea dată, reprezentanţii Lukoil avansau posibilitatea ca parcurile fotovoltaice să aibă o capacitate instalată de până în 12 MW.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.


    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Carrefour vinde flori online în parteneriat cu floridelux.ro şi vrea colaborări pe foto şi vinuri

     “Este o etapă în care intră carrefour-online.ro, secţiunea market place, respectiv capacitatea noastră de a face parteneriate pe termen lung cu furnizori specializaţi, pentru a aduce şi dezvolta la maxim sortimentul de produse. Credem în potenţialul online al Carrefour România, în ultimele şase luni am cvadruplat numărul clienţilor carrefour-online.ro şi astăzi am ajuns la limita maximă de capacitate ca livrări la domiciliu”, a declarat Vlad Ardeleanu, director formate de crestere şi noi direcţii de dezvoltare al Carrefour România.

    Magazinul online are o gamă de 15.000 de produse disponibile la comandă, atât pe food, cât şi non-food.

    El a arătat că retailerul are patru direcţii de dezvoltare pentru carrefour-online.ro, respectiv dezvoltarea părţii de customer service, extinderea sortimentaţiei, inclusiv prin parteneriate cu furnizori specializaţi, creşterea capacităţii de livrare şi dezvoltarea site-ului.

    În ceea ce priveşte încheierea de parteneriate, Ardeleanu a precizat că serviciile furnizorului trebuie să fie iniţial certificate de un sistem dezvoltat de Carrefour.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată principalele arene ale întrecerilor din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci

     Arenele care vor găzdui întreceri sunt următoarele:

    Stadionul Olimpic Fişt – are o capacitate de 40.000 de locuri şi aici se vor desfăşura ceremonia de deschidere a JO din 7 februarie şi ceremonia de închidere din 23 februarie. După încheierea Jocurilor Olimpice, stadionul va găzdui meciuri de fotbal din cadrul Cupei Mondiale din 2018.

    Palatul de Gheaţă Balşoi – este o arenă cu o capacitate de 12.000 de locuri, cu forme rotunjite şi construită într-un stil futurist. Aici se vor desfăşura meciurile de hochei pe gheaţă, în timp ce antrenamentele vor avea loc într-o altă sală, denumită Puck, după numele discului folosit de hocheişti în timpul meciurilor, arenă ce are o capacitate de 7.000 de locuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată principalele arene ale întrecerilor din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci

     Arenele care vor găzdui întreceri sunt următoarele:

    Stadionul Olimpic Fişt – are o capacitate de 40.000 de locuri şi aici se vor desfăşura ceremonia de deschidere a JO din 7 februarie şi ceremonia de închidere din 23 februarie. După încheierea Jocurilor Olimpice, stadionul va găzdui meciuri de fotbal din cadrul Cupei Mondiale din 2018.

    Palatul de Gheaţă Balşoi – este o arenă cu o capacitate de 12.000 de locuri, cu forme rotunjite şi construită într-un stil futurist. Aici se vor desfăşura meciurile de hochei pe gheaţă, în timp ce antrenamentele vor avea loc într-o altă sală, denumită Puck, după numele discului folosit de hocheişti în timpul meciurilor, arenă ce are o capacitate de 7.000 de locuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro