BusinessMagazin

Tag: business

  • Alin Niculae, care deţine cea mai mare firmă de distribuţie de petrol cu capital românesc, Oscar Downstream, cumpără proiectul de birouri Iride Business Park din Pipera cu 45 mil. euro

    Omul de afaceri Alin Niculae, care controlează cea mai mare firmă de distribuţie de produse petroliere cu capital românesc, Oscar Downstream, cu afaceri de 1,4 mld. euro, cumpără complexul de nouă birouri Iride Business Park din nordul Bucureştiului de la compania Immofinanz, care, de doi ani, este sub controlul grupului ceh CPI.

    Pe piaţa imobiliară, Alin Niculae deţine Akcent Development, este unul dintre acţionarii Exigent Development, dezvoltă în prezent proiectul Akcent City în Bucureştii Noi şi a început recent lucrările la faza 2 a proiectului Cloud 9, de pe Şoseaua Pipera.

    Immofinanz este deţinut de CPI Property Group, unul dintre cei mai mari proprietari de real estate din Europa, cu un portofoliu de 1,5 miliarde de euro pe plan local, controlat de miliardarul Radovan Vitek. CPI Property Group a devenit în 2022 acţionar majoritar în cadrul Immofinanz.

    „Aprobarea încheierii tranzacţiei prin care Societatea (Italian – Romanian Industrial Development Enterprise – Iride SA – n. red.) vinde către Iride Development S.R.L., proprietatea IRIDE (…) şi o serie de active imobiliare ale societăţii (…), în schimbul unui preţ în cuantum de 44.700.000 euro”, potrivit unui anunţ făcut public de compania Iride Development.

    Proprietatea IRIDE înseamnă, în mod colectiv, terenul IRIDE şi clădirile de birouri. Terenul IRIDE înseamnă loturile 1 – 22, pe care se află şaptesprezece construcţii. Proiectul este cumpărat printr-o firmă nouă, Iride Development, cu acţionariat în Cipru.

    Iride Business Park este un complex de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de peste 83.000 de metri pătraţi, în diferite configuraţii. Furnizorul de servicii medicale Provita, Rohde Schwarz Topex – o companie germană care produce sisteme de comunicaţii pentru centrele de dirijare a zborurilor şi pentru turnurile de control din aeroporturi, dar şi grupul media Antena Group se numără printre chiriaşii ansamblului.

    Proiectul se află într-o zonă care a devenit extrem de interesantă în ultimii ani pentru dezvoltatori, la capătul magistralei 2 de metrou. În jurul staţiei de metrou Pipera, s-au dezvoltat mai multe proiecte office în ultimii ani, iar Hermes Business Campus, Iride Business Park, Novo Park sunt doar câteva dintre ele.

    Recent, Immofinanz a mai făcut o tranzacţie pe piaţa locală, vânzând fostul bloc Bancorex, de pe Calea Victoriei, către israelienii de la AFI Europe.

    În România, în prima jumătate a anului 2024 s-au închiriat birouri moderne cu o suprafaţă totală de 205.853 mp, cu 0,2% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai dinamică piaţă pentru închirierile de birouri a rămas şi în prima jumătate a acestui an Bucureştiul, companiile locale acoperind 84% din volumul total de spaţii tranzacţionate în ţară, urmat de Cluj-Napoca, cu o pondere de 13%, şi Timişoara, cu 2%, potrivit datelor de la consultanţii imobiliari. Cele mai multe companii care şi-au ales birouri în Bucureşti au provenit din sectorul de IT&C (29%), urmat la mică distanţă de sectorul de învăţământ privat.

    Pe fondul lipsei livrărilor de spaţii noi de birouri, gradul de neocupare a spaţiilor de acest tip a scăzut, atât în Bucureşti, la 13,4% (de la 14,9% la începutul anului), cât şi în Cluj-Napoca, la 11% (de la 13,8%).

  • Un business „tricotat” cu mult curaj

    Într-o lume dominată de tehnologie, care ne înconjoară şi ne „obligă” să o folosim zilnic, există afaceri care mizează pe deconectarea de mediul digital şi întoarcerea la munca manuală. Un astfel de exemplu este Fire Rosa, un business românesc cu fire şi bobine de tricotat, creat de Simona Diminov în anii ‘90. Fire Rosa continuă să prospere şi să crească, în paralel cu avansul tehnologic, răspunzând nevoii româncelor de a găsi un refugiu creativ departe de tehnologie.

     

    Există un interes crescut pentru tricotaj în ziua de azi din mai multe motive. Clientele şi clienţii noştri, precum şi angajaţii şi angajatele noastre ne-au oferit o perspectivă bogată asupra acestui fenomen. Multe persoane, predominant femeile care au un job de birou ce implică folosirea tehnologiei, se întorc la tricotaj pentru a găsi relaxare şi linişte. De aceea, fiind prea mare conexiunea cu tehnologia şi fiind folosite tot mai mult capacităţile intelectuale în munca de zi cu zi, tot mai multe femei vor să se refugieze într-o activitate de deconectare, care implică folosirea fizică a mâinilor, fie tricotaj, fie altceva, poate pictură. Astfel, tricotajul este văzut şi ca o formă de destresare, terapeutică”, povesteşte Simona Diminov, fondatoarea companiei Fire Rosa, într-un interviu pentru Business Magazin.

    Pe de altă parte, pentru unele femei tricotajul este un hobby care le oferă posibilitatea de a crea produse unice şi personalizate, ceea ce generează o cerere mai mare pentru fire de tricotat diverse, unele chiar inovatoare. „Am observat că interesul pentru tricotaj a crescut semnificativ începând cu pandemia. Multe persoane au căutat activităţi de relaxare şi destindere acasă, iar tricotatul a devenit o opţiune populară pentru mulţi. De asemenea, mulţi părinţi au văzut tricotatul ca pe o oportunitate de a învăţa copiii să realizeze ceva creativ şi să petreacă timp de calitate împreună.” În plus, spune antreprenoarea, participarea la diverse târguri şi expoziţii în alte ţări i-a permis să observe că interesul pentru tricotaj este o tendinţă globală. Oamenii din întreaga lume apreciază această activitate atât pentru beneficiile sale practice, cât şi pentru aspectul său terapeutic şi creativ.

    Fire Rosa, business românesc cu fire şi bobine de tricotat, a luat naştere în 1991, după ce Simona Diminov, fondatoarea companiei, a devenit şomeră în urma disponibilizărilor făcute de Portul Constanţa – locul în care lucra. „Am ajuns să fiu antreprenor într-un mod foarte simplu, aşa cum fac eu toate lucrurile. Deşi la Portul Constanţa, unde lucram, s-au făcut disponibilizări, eu am privit această veste ca pe o oportunitate de a demara un business propriu. Observând în jurul meu că este un interes pentru tricotaj, iar aici mă refer la cunoştinţe şi prietene care îşi doreau să croşeteze, dar şi la sugestia unei prietene, am simţit că va fi începutul unei mari pieţe. Fiind imediat după Revoluţie, în 1991, doar cine avea mai mult curaj începea un business. Eu am zis să încerc, am fondat Fire Rosa şi am început să import fire de tricotaj, direct de la producători, din afara României”, a povestit Simona Diminov.

    În scurt timp, antreprenoarea şi-a dat seama că este o cerere mare pe segmentul B2B (business to business – n.red.) de la magazine de profil, cât şi pe cel de consumator final; a intuit potenţialul pieţei şi a început să creioneze planuri de dezvoltare. „Era un trend pentru femeile din România să facă haine manual, la andrele, în modele cât mai diverse. Iar noi deveniserăm cel mai mare furnizor şi cel mai important brand. Am făcut şi am urmat un plan de business încă de la început, pe care l-am urmat, ceea ce ne-a ajutat să dezvoltăm această piaţă a tricotajelor, mai ales că am schimbat modul de vânzare. În timp ce alţii aduceau diverse produse la kilogram (la vrac) noi am inovat, introducând pe piaţă bobina la 75 g.”

    În 1993, Simona Diminov a decis că vrea să facă şi producţie în România. „Am luat maşini de tricotat şi tot ce era necesar şi am început să producem şosete. Funcţiona foarte bine, însă producţia de textile este un domeniu foarte consumator – prea multă muncă, ocupa efectiv totul timpul, nu mai aveam timp de familie. Am decis în 2004 să închidem această etapă şi să dezvoltăm activitatea de import de produse, mizând pe extensia de textile de casă.”

    În cei peste 30 de ani de activitate, compania a continuat să ofere clienţilor ce şi-au dorit şi a ţinut şi pasul cu noile trenduri din piaţă. În prezent, Fire Rosa deţine mai multe magazine fizice în România – spre exemplu, în Cluj, Timişoara, Braşov -, este prezentă şi în marile lanţuri de retail din ţară şi are şi site online. „De la început am fost nevoiţi să inovăm”, punctează antreprenoarea, care spune că permanent trebuie să fie la curent cu cele mai recente tendinţe şi tehnologii din domeniu şi să le aplice în mod creativ pentru a îmbunătăţi operaţiunile şi pentru a se adapta la schimbările din piaţă. Acum, focusul principal este pe dezvoltarea capacităţilor magazinului online. „Pentru că activăm într-un domeniu în care concurenţa este acerbă şi mediul de vânzări s-a mutat tot mai mult către platformele online, am fost nevoiţi să adoptăm tehnologii noi pentru a rămâne competitivi. De-a lungul timpului, ne-am axat pe optimizarea continuă a zonei noastre de vânzări online şi a sistemelor de gestionare a operaţiunilor. Ne-am dezvoltat puternic pe mai multe canale de vânzare, de la engros la mercerii şi alte magazine de profil, dar şi direct către consumator printr-un magazin fizic.” Printr-o extensie pe textile de casă, diversificând gama de produse, firma şi-a pus produsele pe rafturile lanţurile de retail odată ce au apărut în România (Auchan, Kaufland, Metro, Cora).

    În prezent, Fire Rosa este activă doar la nivel naţional, foarte puternic pe segmentul B2B şi în creştere pe segmentul B2C, însă prin intermediul site-ului compania a atras şi clienţi români plecaţi peste hotare. „Primim ocazional comenzi online de la românce din alte ţări, cum ar fi Spania, Italia şi Regatul Unit. În ce priveşte planurile de extindere, în prezent evaluăm diferite oportunităţi, inclusiv continuarea extinderii pe segmentul B2B prin intrarea în noi magazine de profil. Momentan focusul este pe dezvoltarea segmentului de vânzări online”, afirmă Simona Diminov.

    De asemenea, volumul de import pentru compania Fire Rosa a cunoscut o creştere constantă de-a lungul timpului, compania concentrându-se pe achiziţionarea şi personalizarea produselor direct la producător. Creşterea a fost alimentată de comenzi tot mai mari pentru produse de mercerie în special pe segmentul B2B de la magazine de profil, dar şi direct de la consumatorul final, pentru care a importat în principal din Turcia şi China, dar în trecut, firma a adus mărfuri şi din ţări precum Egipt, Grecia şi Polonia. „Cu toate acestea, am fost întotdeauna precauţi în ceea ce priveşte diversificarea surselor noastre de import. Avem întotdeauna furnizori alternativi în Turcia, ceea ce ne permite să ne adaptăm la diverse situaţii, cum ar fi problemele cu livrările pe mare”, spune antreprenoarea. Tot ea dă ca exemplu recentele probleme în Canalul Suez, care au demonstrat cât de important este să aibă opţiunea de a aduce marfa rutier, pentru a evita întârzierile semnificative cauzate de blocajele navale, dar şi fluctuaţiile mari de preţuri care impactează preţul produselor. „Acest nivel de flexibilitate ne ajută să putem gestiona eficient lanţul de aprovizionare şi să oferim produsele solicitate clienţilor în timp util.”

    Despre 2023, Simona Diminov spune că a fost un an atipic pentru mediul de business în general. Iar ca mai toate afacerile, şi Fire Rosa a simţit impactul unei pieţe lipsite de lichiditate financiară, lucru care a afectat şi activitatea marketplace-urilor cu care colaborează compania. „A fost un an caracterizat de schimbări frecvente în legislaţie, în special în ceea ce priveşte aspectele fiscale. Aceste mişcări legislative au făcut dificilă anticiparea şi planificarea viitoarelor acţiuni şi investiţii. În plus, ne-am confruntat şi cu provocări legate de forţa de muncă. Lipsa de susţinere şi de soluţii din partea autorităţilor a complicat gestionarea resurselor umane şi a capacităţii de angajare. Acest lucru a afectat capacitatea noastră de a răspunde cererii pieţei şi de a ne menţine competitivi”, spune anteprenoarea. Nici începutul acestui an nu a fost mai uşor, completează ea, argumentând că se simte încă presiunea economică şi incertitudinea din mediul de afaceri. „Cu toate acestea, suntem hotărâţi să ne adaptăm la aceste condiţii dificile şi să găsim soluţii creative pentru a ne menţine afacerea pe linia de plutire. Ne concentrăm pe identificarea oportunităţilor noi şi pe consolidarea relaţiilor cu clienţii pentru a depăşi aceste provocări.”

    Simona Diminov, fondatoarea Fire Rosa: „Interesul pentru tricotaj a crescut semnificativ începând cu pandemia. Multe persoane au căutat activităţi de relaxare şi destindere acasă, iar tricotatul a devenit o opţiune populară pentru mulţi. Este o modalitate excelentă de a compensa munca prelungită la calculator şi de a încuraja creativitatea. De asemenea, mulţi părinţi au văzut tricotatul ca pe o oportunitate de a învăţa copiii să realizeze ceva creativ şi să petreacă timp de calitate împreună.”

    Fire Rosa, care are zece angajaţi, a închis anul 2023 cu afaceri de aproximativ 4 milioane de lei, păstrând nivelul atins în anul anterior, a spus Simona Diminov. O mare parte a echipei este în firmă de 20 de ani. „Recrutarea este dificilă, deoarece vânzarea de fire de tricotat nu este considerată un domeniu atrăgător pentru tineri. Astfel, găsirea oamenilor calificaţi în acest domeniu este o provocare constantă.” Procesul de recrutare implică adesea căutarea activă a candidaţilor în reţelele profesionale relevante. „Această problemă de găsire şi reţinere a angajaţilor ne limitează privind extindererea, de exemplu prin deschiderea unui magazin fizic sau a unor filiale.”

    Întrebată ce ar schimba sau îmbunătăţi la industria în care activează, fondatoarea Fire Rosa spune că ar prioritiza îmbunătăţirea suportului oferit de către stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Ea consideră că o mai bună colaborare între sectorul privat şi autorităţile guvernamentale ar putea duce la îmbunătăţirea climatului de afaceri şi la stimularea creşterii economice. „În primul rând, aş dori să văd o mai mare implicare din partea autorităţilor în monitorizarea şi reglementarea vânzărilor online, în special pe platforme precum Facebook. Deşi se fac verificări, cred că ar trebui să existe un efort mai amplu şi mai sistematic pentru a asigura conformitatea cu legislaţia în domeniul fiscal şi pentru a preveni concurenţa neloială. Înţeleg preocupările şi dificultăţile întâmpinate de oamenii care îşi desfăşoară activitatea în mod legal şi plătesc taxele la stat”, afirmă Simona Diminov. În opinia sa este important ca aceste afaceri să fie protejate şi să îşi desfăşoare activitatea într-un mediu concurenţial echitabil. „În plus, aş pleda pentru creşterea transparenţei şi a accesului la informaţii relevante pentru antreprenori în ceea ce priveşte regulile şi procedurile fiscale. Astfel, întreprinzătorii ar fi mai bine informaţi şi ar putea evita neînţelegerile sau greşelile în declaraţiile lor fiscale”, adaugă antreprenoarea.

    Dacă planurile pentru anul în curs vizează încheierea de noi parteneriate cu magazine revânzătoare, dar şi extinderea gamei de produse sub marcă proprie – cu fire de tricotat şi produse de casă, cum ar fi textilele pentru casă (covoare, perne, pături, aşternuturi, prosoape), pentru următorii trei ani Simona Diminov îşi doreşte ca businessul pe care l-a fondat să facă paşi pe pieţe externe. „Pentru următorii trei ani, planificăm să consolidăm şi să extindem aceste iniţiative de investiţii şi dezvoltare. Ne dorim să explorăm oportunităţi de expansiune pe pieţele noi sau să îmbunătăţim prezenţa noastră pe pieţele existente, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. În acelaşi timp, ne vom concentra pe consolidarea relaţiilor cu clienţii şi pe menţinerea reputaţiei.”   

     

    Carte de vizită 

    1. Simona Diminov, născută în Constanţa, a studiat la Facultatea de Construcţii, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

    2. După terminarea facultăţii, primul ei job a fost la Portul Constanţa, unde a fost inginer hidrotehnist până în 1991.

    3. În 1991, a înfiinţat Fire Rosa, după ce la Portul Constanţa s-au făcut disponibilizări, a rămas fără loc de muncă şi a primit această veste ca pe o oportunitate să facă mai repede ceea ce îşi dorea, anume să fie antreprenor.

    4. În copilărie visa să devină marinar pentru că îşi dorea să călătorească şi să descopere lumea. Însă, chiar dacă drumul ei a luat calea antreprenoriatului, hobby-urile Simonei Diminov rămân călătoriile şi înotul.

  • Cine sunt bogaţii României, cu averi fabuloase, de care mulţi dintre oamenii din ţara noastră nici nu au auzit

    Au construit unele dintre celE mai mari companii româneşti. Au dezvoltat adevărate „imperii”, al căror business ajunge până la miliarde de euro anual. Au vândut afaceri pentru care au încasat zeci sau chiar sute de milioane de euro. Investesc în continuare în real-estate, agricultură, producţie sau retail. Fac banii să se mişte şi astfel ţin economia în priză. Şi totuşi, mulţi dintre ei sunt necunoscuţi publicului larg. Sunt printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali.

    Unii au lăsat dintotdeauna ca munca lor să vorbească pentru ei. Alţii au ales să se retragă treptat din prim-plan, deşi continuă să facă jocurile în culise. Există însă şi cei care au dus discreţia la rang de artă. Astfel, nu doar numele lor, ci şi businessurile pe care le-au construit cărămidă cu cărămidă în capitalism sunt ţinute departe de ochii curioşilor. Nu de puţine ori, nu există nici măcar o imagine cu aceşti antreprenori care se pot plimba agale, nestingheriţi, pe Calea Victoriei, spre exemplu, îmbrăcaţi în haine ale unor branduri de lux „tăcut” (quiet luxury – trad.), care costă mii de euro, dar care nu „strigă” numele niciunui brand. Şi nimeni nu ar şti cine sunt ei.

    Şi totuşi, cine sunt cei mai discreţi oameni de afaceri locali?

    1. Zoltan Teszari,  Telecom – Digi/ RCS&RDS

    Istoric:
    A intrat în afaceri cu o tonetă de îngheţată în Oradea, oraşul în care s-a născut, după care, la începutul anilor ’90, a intuit potenţialul uriaş al serviciilor de televiziune. A urmat construcţia treptată, prin achiziţii şi dezvoltare organică, a unui imperiu în telecom, care este prezent acum şi în alte ţări din Europa. Deşi despre afacerea pe care a creat-o – Digi – există informaţii şi date financiare, dar nu numai, despre fondatorul ei, antreprenorul Zoltan Teszari, detaliile sunt (prea) puţine.

    2. Alin Niculae, Energie – Oscar Downstream, Real estate

    Istoric:
    Alin Niculae a dezvoltat de la zero cea mai mare companie petrolieră din România care nu face parte dintr-un grup internaţional. Afacerea Oscar Downstream a apărut pe piaţă la începutul anilor 2000, fiind înfiinţată de antreprenorul care văzuse potenţial în vânzările en-gros de carburanţi pentru companii. Apoi, odată ce afacerea a crescut, el a început să parieze şi pe imobiliare, fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate din Bucureşti. 

    3. Sacha Dragic, Pariuri – Superbet, Fonduri de investiţii, Logistică

    Istoric:
    Sacha Dragic este fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de 15 ani. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 4-5 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi vizează o extindere globală, în contextul în care antreprenorul a atras în acţionariat fondul de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume. Sacha Dragic este implicat şi în alte businessuri, precum fondul de investiţii Mozaik Investments, societatea de brokeraj Investimental, dar şi în real-estate şi altele.

     

     

     

    4. Horia Ciorcilă, Banca Transilvania, Real estate, Industria hotelieră

    Istoric: Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private. Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj“. Astăzi, Ciorcilă s-a retras din prim-plan când vine vorba de Banca Transilvania, care a ajuns între timp cea mai mare bancă din România după active. El e implicat şi în alte afaceri, din domenii precum hotelărie, sport şi real-estate.

     

     

     

    5. Roxana Maftei, Retail farmaceutic – Farmacia Tei

    Istoric:
    Era anul 1992 când antreprenoarea Roxana Maftei fonda Farmacia Tei, o unitate de retail farma amplasată, după cum îi spune şi numele, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în 2022 în acţionariat pentru a da un boost expansiunii.

    Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum cinci ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acel brand atât în Capitală, cât şi dincolo de ea. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei.​

     

    6. Dan Stoicescu, Sindan Bucureşti (vândută către Actavis)

    Istoric:
    Dan Stoicescu (astăzi în vârstă de 71 de ani) este cel care în 2007 a încasat, conform datelor de la acea vreme, aproape 150 mil. euro de la grupul Actavis pentru compania farma Sindan, pe care o fondase cu 15 ani în urmă. El s-a retras atunci şi din business, şi din lumina reflectoarelor, mutându-se în Elveţia. Ce a făcut apoi? Antreprenorul declara în 2008 că el crede că viaţa poate fi prelungită prin nanotehnologie şi inteligenţă artificială, dar şi prin dietă şi printr-un stil de viaţă controlat. În 2008, Stoicescu declara pentru New York Times că „prefer să cheltui bani pe genomul meu decât pe un Bentley sau pe un avion“. Nu există informaţii despre ce face astăzi.

    7. George Brăiloiu, Crypto, Real-estate

    Istoric:
    Omul de afaceri George Brăiloiu, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, care a activat iniţial în energie, are astăzi investiţii masive în crypto şi real-estate. Conform datelor Business Magazin, el este unul dintre cei mai mari câştigători români din activitatea de cryptomonede.

    8. Octavian Creţu, Ape minerale – Romaqua

    Istoric:
    Acţionarul majoritar al Romaqua, producătorul Borsec, spunea anterior că intrarea pe piaţa apelor minerale a fost al doilea plan al său de business, după ce încercarea de a prelua de la stat producătorii de medicamente Sicomed şi Biofarm a eşuat.

    Grupul din industria băuturilor Romaqua, cu peste 2.000 de angajaţi în prezent şi afaceri de circa 1 mld. lei, se numără printre marile businessuri pornite de antreprenori români în primii ani după căderea regimului comunist, punctul de plecare fiind privatizarea companiei de stat Comchim prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts, preluarea companiei de către management şi salariaţi).

    9. Anca Vlad, Retail farmaceutic şi distribuţie – Grupul Catena – Fildas Trading

    Istoric: A vrut să fie chimistă, însă a intrat la Academia de Studii Economice (ASE) datorită unei profesoare care i-a spus că are înclinaţii înspre partea economică, spre nemulţumirea părinţilor care erau amândoi ingineri. Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuind laboraţii care plecau în concediu. Iar apoi, „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ”, conform chiar declaraţiilor sale anterioare, a lucrat ca ghid la mare.

    Astăzi, Anca Vlad este cea mai puternică antreprenoare din România prin prisma businessului pe care l-a creat, e vorba de grupul Catena-Fildas, care a raportat pentru 2022 afaceri cumulate de 2,5 miliarde de euro din farmacii şi distribuţie de medicamente. Ea s-a retras însă treptat din lumea reflectoarelor, lăsând businessul să vorbească.

     

    10. Roger Akoury, Real estate, MARe (Muzeul de Artă Recentă)

    Istoric:
    Numele omului de afaceri Roger Akoury, originar din Liban, a fost multă vreme legat de cel al grupului farma A&D Pharma, ce cuprindea, printre altele, lanţul de farmacii Sensiblu. El, alături de ceilalţi antreprenori fondatori, a vândut businessul în urmă cu câţiva ani către fondul de investiţii Penta Investments, într-una dintre cele mai mari tranzacţii locale, evaluată la 350-400 de milioane de euro. Antreprenorul a vândut şi un alt business pe care l-a cofondat, retailerul de optică medicală OPTIblu, pentru a-şi concentra atenţia în ultima perioadă pe zona de artă de care e pasionat. El e, de altfel, şi colecţionar de artă. Una dintre cele mai recente investiţii cunoscute ale sale este MARe – Muzeul de Artă Recentă, care şi-a deschis porţile la început de octombrie 2019, în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    11. Radu Dimofte, Real estate, Băneasa Shopping City, Practic SA, Retail restaurante – Sphera Franchise Group

    Istoric:
    Unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali prin prisma businessurilor create şi a poveştilor ţesute în jurul lor sunt partenerii Gabriel (Puiu) Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Unii dintre primii oameni de afaceri locali din capitalism, cei doi au construit – împreună sau separat – businessuri în domenii diverse, de la imobiliare şi malluri, la restaurante şi retail. Cei doi au pornit la drum cu importul de calculatoare, dar au continuat apoi pariind pe afaceri de mari dimensiuni, aducând local francizele Pizza Hut (1994), KFC (1997) şi Taco Bell (2017). Tot ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti.

    12. Sorin Creţeanu, Real estate – Comnord

    Istoric:
    Omul de afaceri Sorin Creţeanu e un important actor în real-estate prin firma Comnord, dar el controlează şi producătorul de materiale de construcţii Procema, un business ajuns la peste 700 mil. lei anul trecut.

    13. Robert Ludovic, Este cofondator al Amethyst. A fost acţionar-fondator la A&D Pharma şi Anima, dar a făcut exit.

    Istoric:
    Unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din industria farma şi din sectorul medical, Robert Ludovic, este fondatorul mai multor businessuri precum A&D Pharma (retail şi distribuţie farma), Amethyst (radioterapie) sau Anima (policlinici). Din cele două din urmă, el a făcut exit. Acum, pe profilul său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el apare CEO al Quartz Healthcare din Luxemburg şi fondator Amthyst.

     

    14. Emanuel Muntmark, Energie – Monsson

    Istoric:
    Emanuel Muntmark, un om de afaceri suedez extrem de discret, este supranumit regele eolienelor, după ce a fondat, dezvoltat şi vândut mai multe proiecte în domeniul energiei verzi. Acum, el controlează Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene şi solare. Recent, Monsson a cumpărat „Casa cu Lei“, una dintre clădirile istorice de referinţă din Constanţa.

    15. Ioannis Papalekas, Real estate – Globalworth (pe care a vândut-o către miliardarul ceh Radovan Vitek)

    Istoric:
    Ioannis Papalekas a fost multă vreme unul dintre cei mai puternici, dar şi discreţi investitori din imobiliarele româneşti. De orgine grec, el a activat pe plan local în România de la începutul anilor 2000, dezvoltând Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România, care s-a extins şi în Polonia. Papalekas a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la Globalworth în 2020, iar o parte din bani urma să îi investească în industria ospitalieră din Grecia şi Cipru, conform celor mai recente date.

     

    16. Gabriel Comănescu, Energie – GSP

    Istoric:
    Gabriel Comănescu este cel mai puternic antreprenor din Constanţa, controlând Grup Servicii Petroliere (GSP), singurul jucător românesc din forajul marin. El mai deţine şi alte businessuri, printre care şi hotelul Vega din Mamaia, cotat la cinci stele.

    17. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Retail DYI – Dedeman

    Istoric:
    Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri, care au investiţii şi în alte domenii precum real-estate sau piaţa de capital, s-au retras în ultimul deceniu din prim-plan.

    18. Dragoş Dobrescu, Real estate – Monolit

    Istoric:
    Omul de afaceri Dragoş Dobrescu, unul dintre cei mai discreţi investitori imobiliari din piaţa locală, controlează grupul de firme Monolit. Informaţiile publice despre el sunt extrem de puţine, fiind cunoscut iniţial despre antreprenor faptul că dezvoltă clădiri de birouri de dimensiuni mici şi medii.

     

    19. Augustin Oancea, Energie – Tinmar Energy

    Istoric:
    Augustin Oancea este cel mai puternic antreprenor din energie, controlând Tinmar Energy, o companie de furnizare de energie fondată în 2001 şi care a ajuns la afaceri de 9,2 mld. lei anul trecut.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • (P) Cum sădim eficienţa energetică în mediul de business al României?

    Tranziţia către energia verde şi sustenabilitate continuă pentru noi, la E.ON Energie România, prin extinderea portofoliului de clienţi B2B. Parteneriatul cu Agrosel, lider de piaţă în sectorul Hobby-Garden din România, demonstrează că eficienţa energetică nu mai este doar un concept teoretic, ci o realitate care prinde rădăcini într-un mediu de business sănătos şi care aduce multiple beneficii.

    Agrosel este o companie românească construită de la zero, un business de familie cu valori puternice, transmise din generaţie în generaţie. Una dintre aceste valori este protejarea mediului înconjurător, principiu care a alimentat dorinţa de a investi în soluţii de eficienţă energetică.

    „Tot ce vedem astăzi la Agrosel denotă respect şi preocupare faţă de mediu. Şi mă refer aici la dorinţa lor de a produce energie verde, de a reduce amprenta de carbon. Este uşor să construieşti şi să dezvolţi pe valori comune”, afirmă Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Parteneriatul dintre E.ON şi Agrosel a început în urmă cu 10 ani şi includea furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, iar mai apoi s-a extins la soluţii de eficienţă energetică.

    „Avem un istoric de peste 10 ani de colaborare cu E.ON. Consider că aici ne-am găsit sinergiile şi ne completăm reciproc”, afirmă Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Prima soluţie instalată a fost o centrală electrică fotovoltaică, cu o capacitate de 100 KW. Au urmat apoi încă două centrale, fiecare cu o putere instalată de 400 KW. În prezent, Agrosel are o putere totală instalată de 900 KW, împărţită între 3 centrale electrice fotovoltaice, cu un total de 2394 panouri, dar şi 4 staţii de încărcare pentru flota de maşini electrice, beneficiind astfel de soluţii integrate.

    „Parteneriatul cu E.ON ne-a oferit această abilitate. Dacă poţi să îţi calculezi costurile în mod stabil, poţi la rândul tău să oferi stabilitate în ofertare. În anul 2023 am reuşit să producem, ca prosumatori, 25% din energia electrică necesară. În 2024 vom ajunge la 45% energie verde”, a adăugat Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Care sunt rezultatele concrete ale soluţiilor de eficienţă energetică implementate de Agrosel?

    • O reducere anuală a emisiilor de carbon (CO2) de 260 de tone.

    • O reducere anuală de 9,7 tone de CO2 pentru 4 maşini încărcate 100% electric din panouri fotovoltaice, echivalentul cantităţii absorbite de 441 de copaci.

    • 45% din energia folosită de companie este energie verde proprie.

    Acest parteneriat exemplifică importanţa unei relaţii bazate pe încredere şi pe valori comune.

    „Tot ce a construit Agrosel în aceşti aproape 10 ani de parteneriat, alături de E.ON, dovedeşte încă o dată valoarea parteneriatelor pe termen lung. Îmi permit o comparaţie: soluţiile implementate aici sunt seminţele unui viitor energetic verde”, spune Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Soluţiile pentru independenţă energetică, E.ON PV Prosumer şi E.ON Drive, sunt configurabile integral pentru a răspunde nevoilor complexe de business.

    Fiecare parteneriat B2B al E.ON Energie România începe cu deschidere, transparenţă, personalizare pe nevoile de business şi soluţii la cheie, care să contribuie atât la obiectivele financiare ale partenerilor noştri, cât şi la obiectivele de mediu.

     

  • (P) Cum sădim eficienţa energetică în mediul de business al României?

    Tranziţia către energia verde şi sustenabilitate continuă pentru noi, la E.ON Energie România, prin extinderea portofoliului de clienţi B2B. Parteneriatul cu Agrosel, lider de piaţă în sectorul Hobby-Garden din România, demonstrează că eficienţa energetică nu mai este doar un concept teoretic, ci o realitate care prinde rădăcini într-un mediu de business sănătos şi care aduce multiple beneficii.

    Agrosel este o companie românească construită de la zero, un business de familie cu valori puternice, transmise din generaţie în generaţie. Una dintre aceste valori este protejarea mediului înconjurător, principiu care a alimentat dorinţa de a investi în soluţii de eficienţă energetică.

    „Tot ce vedem astăzi la Agrosel denotă respect şi preocupare faţă de mediu. Şi mă refer aici la dorinţa lor de a produce energie verde, de a reduce amprenta de carbon. Este uşor să construieşti şi să dezvolţi pe valori comune”, afirmă Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Parteneriatul dintre E.ON şi Agrosel a început în urmă cu 10 ani şi includea furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, iar mai apoi s-a extins la soluţii de eficienţă energetică.

    „Avem un istoric de peste 10 ani de colaborare cu E.ON. Consider că aici ne-am găsit sinergiile şi ne completăm reciproc”, afirmă Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Prima soluţie instalată a fost o centrală electrică fotovoltaică, cu o capacitate de 100 KW. Au urmat apoi încă două centrale, fiecare cu o putere instalată de 400 KW. În prezent, Agrosel are o putere totală instalată de 900 KW, împărţită între 3 centrale electrice fotovoltaice, cu un total de 2394 panouri, dar şi 4 staţii de încărcare pentru flota de maşini electrice, beneficiind astfel de soluţii integrate.

    „Parteneriatul cu E.ON ne-a oferit această abilitate. Dacă poţi să îţi calculezi costurile în mod stabil, poţi la rândul tău să oferi stabilitate în ofertare. În anul 2023 am reuşit să producem, ca prosumatori, 25% din energia electrică necesară. În 2024 vom ajunge la 45% energie verde”, a adăugat Alexandru Szell, Manager Agrosel.

    Care sunt rezultatele concrete ale soluţiilor de eficienţă energetică implementate de Agrosel?

    • O reducere anuală a emisiilor de carbon (CO2) de 260 de tone.

    • O reducere anuală de 9,7 tone de CO2 pentru 4 maşini încărcate 100% electric din panouri fotovoltaice, echivalentul cantităţii absorbite de 441 de copaci.

    • 45% din energia folosită de companie este energie verde proprie.

    Acest parteneriat exemplifică importanţa unei relaţii bazate pe încredere şi pe valori comune.

    „Tot ce a construit Agrosel în aceşti aproape 10 ani de parteneriat, alături de E.ON, dovedeşte încă o dată valoarea parteneriatelor pe termen lung. Îmi permit o comparaţie: soluţiile implementate aici sunt seminţele unui viitor energetic verde”, spune Sergiu Stîncel, Director Departament Vânzări E.ON Energie România.

    Soluţiile pentru independenţă energetică, E.ON PV Prosumer şi E.ON Drive, sunt configurabile integral pentru a răspunde nevoilor complexe de business.

    Fiecare parteneriat B2B al E.ON Energie România începe cu deschidere, transparenţă, personalizare pe nevoile de business şi soluţii la cheie, care să contribuie atât la obiectivele financiare ale partenerilor noştri, cât şi la obiectivele de mediu.

     

  • Povestea unei românce ce a transformat cea mai mare bucurie a copiilor vara într-o mare afacere

    Leggero dolci e gelato este numele uneia dintre cele mai savuroase escapade de vară pentru amatorii de îngheţată, iar în spatele acestei poveşti stau Laura Anton şi partenerul ei, Eugen. Au pornit dintr-o joacă, au continuat cu o dorinţă de a face gelato şi sorbetto, iar acum mica lor afacere, fondată în 2023, se pregăteşte să ia cu asalt sezonul fierbinte.

    Au început cu un spaţiu fizic, deschis pe şoseaua Vitan-Bârzeşti, deşi visul iniţial era să se ancoreze pe Calea Victoriei, kilometrul zero al gelateriilor. Şi-au dat însă seama că acolo costurile cu chiria sunt foarte mari, aşa că au ales să fie o mică gelaterie de cartier. „Leggero dolci e gelato este un mic business de familie, dar aparţine de fapt tuturor celor cu care interacţionăm, pentru că e o gelaterie făcută pentru ei, pentru clienţii, angajaţii, prietenii noştri care ne vizitează. Ei sunt de fapt parte din esenţa Leggero dolci e gelato şi e foarte simplu şi natural să fie aşa, pentru că lucrurile bune sunt apreciate şi de cei care le consumă, dar e uşor să fie îmbrăţişate şi de echipa noastră, pentru calitatea rezultatului, la care contribuie chiar ei”, povesteşte Laura Anton.

    Backgroundul ei este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ. Echipa este completată de angajatele responsabile de cofetărie artizanală şi de vânzări. „Investiţia iniţială este de peste 150.000 de euro, pentru că ne-am dorit în primul rând echipamentele cele mai performante, dedicate gelateriei şi cofetăriei artizanale. Ne-am dori să cumpărăm şi timp pentru a explora şi experimenta în acest domeniu atât de vast şi inovativ, pe o piaţă a îngheţatei artizanale care este în plină dezvoltare.”

    Anul 2023 a fost ca un „training” pentru cei doi antreprenori, care mărturisesc că s-au simţit ca nişte părinţi începători, care trebuie să facă faţă provocărilor unui business abia născut. „Poţi să ceri unui copil de câteva luni să zboare spre stele? Ar fi destul de dificil pentru el, nu? Noi vrem în continuare să-l ţinem de mână, să-l hrănim cu ceea ce are nevoie pentru a creşte sănătos. Anul 2023 a fost anul în care am început să construim echipa pe care o avem acum.” Tot în 2023, au deschis spaţiul de vânzare pentru clienţi şi au început colaborările B2B. În ultimul trimestru al anului trecut, au debutat şi pe piaţa produselor tradiţionale de sărbători, iar anul acesta au adăugat, pe lângă cozonaci, şi mucenici şi pască. Tot anul acesta, a apărut şi linia de produse de cofetărie artizanală, pentru realizarea căreia au apelat la o finanţare prin programul Femeia Antreprenor. Ce urmează?

    În primul rând, noi sortimente de gelato şi sorbetto, precum gelato de orez cu lapte şi scorţişoară, îngheţată de mentă cu stracciatella, îngheţată de susan, îngheţată de alune cu caramel şi ciocolată cu lapte, kefir cu miere şi mix de nuci coapte, cheesecake cu variegato de zmeură. În plus, se pregătesc să intre în meniu mai multe sortimente de sorbetto şi îngheţate fără zahăr, pentru că mulţi clienţi îşi doresc astfel de opţiuni.

    Îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei.

    „Vrem, de asemenea, să venim cu o ofertă mai bogată pentru clienţii noştri corporate, şi vorbim aici despre gelato bar, un concept ceva mai puţin întâlnit la evenimentele corporate, dar din ce în ce mai solicitat, odată cu maturizarea pieţei de îngheţată artizanală autohtone.” O îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei. Toate sunt produse în laboratorul din şoseaua Vitan-Bârzeşti. „Un pas important pe care îl facem anul acesta este să ne concentrăm şi pe amenajarea unui spaţiu exterior mai generos pentru prietenii noştri, un loc în care să se bucure de gusturile intense pe care le propunem, care să ofere mai multă verdeaţă şi care se vrea o oglindă pentru vecina noastră de care ne place din ce în ce mai mult, Delta Văcăreşti. Vom începe lucrările în cursul lunii iunie.” Pentru Laura şi Eugen, provocarea cea mai mare în „profesia” de antreprenori este atenţia la detalii, pentru că, spun ei, este foarte uşor să te laşi absorbit de chestiuni mărunte, dar asta te poate îndepărta de la obiectivele pe care le setezi pe termen mediu şi lung. „O altă lecţie învăţată e că atunci când alţii fac mai bine, mai repede şi mai ieftin ceea ce faci tu, e cazul să faci outsourcing.”   

    Backgroundul Lauri este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nomad Travel Concept – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Peptenaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: internaţională

    MASH – accesorii pentru animale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Istrate

    Prezenţă: online

    Bean to Cup – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Irina Vlădescu şi Vlad Ştefănescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Lacul Tei din Bucureşti

    Cifră de afaceri în 2023: 2,7 mil. lei (540.000 de euro)

    Clamour – cosmetice din ingrediente naturale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristiana Coman

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pe platformele Dichisar, Iarmaroc, eMag, Glovo

    Extensio Mob – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Ciprian Isacovici

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 360.000 de lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce afacere a pornit o studentă la ASE în timpul facultăţii, cu care face acum sute de mii de euro în ţara noastră

    Acum 15 ani, în materie de flori şi organizare de evenimente publicul bucureştean abia învăţa să-şi diversifice gusturile. Începea o schimbare de paradigmă la care a pus umărul şi Adina Filculescu, cea care, pe atunci, fonda enRose, un business specializat tocmai în a da evenimentelor o nouă strălucire, punând în valoare tot ce au florile mai frumos.

    Adina era încă studentă la ASE când a pătruns pentru prima dată în tainele acestei arte creative, cu un uriaş şi lung succes în ţări de tradiţie precum Olanda, Germania, Marea Britanie şi Franţa. „Am beneficiat de un mix norocos de spirit antreprenorial moştenit de la tatăl meu şi o latură artistică, pe care abia atunci am putut să o exprim cu adevărat. enRose a început lin, firesc, cu decoruri florale realizate pentru nunţi, botezuri şi evenimente mici corporate. A evoluat într-un nume de nişă, cu clienţi de suflet şi piese realizate la un înalt nivel creativ. De peste opt ani, avem şi un boutique online mereu up-to-date şi suntem o prezenţă nelipsită din mediul de e-commerce, deşi realizăm totul personalizat, iar din 2022 avem şi o galerie pentru evenimente culturale aparte”, sintetizează Adina Filculescu povestea enRose.

    Este aşadar absolventă de studii economice, doctorand în antreprenoriat feminin şi designer floral certificat internaţional, ceea ce a făcut cu adevărat diferenţa, spune ea. A învăţat astfel că arta florală este apreciată la cel mai înalt nivel în ţări precum Germania, unde merge aproape anual pentru un seminar desfăşurat de cel mai reputat designer floral, Gregor Lersch, şi Olanda, ţară nu numai a lalelelor, ci şi a dinastiilor de florişti. Este un domeniu uriaş, cu potenţial încă neexploatat pe deplin în state precum România. „Iniţial, am avut o investiţie de 10.000 de euro, iar ulterior am reinvestit profitul şi am ales să menţin un ritm constant de dezvoltare şi creştere, care să nu afecteze profilul businessului enRose. Pentru mine personal contează relaţiile, interacţiunea cu clienţii noştri, crearea unei estetici care să bucure.” Însă, pentru că businessul este (şi) despre cifre, enRose i-a adus şi satisfacţii financiare Adinei.

    În 2022, a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativ-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari. O parte a businessului care a luat amploare anul trecut, deşi era disponibilă încă din 2019, a fost peisagistica. „Cred că un factor decisiv a fost pandemia, iar apetitul românilor, mai ales al bucureştenilor, pentru crearea unor oaze de spaţii verzi – în grădină sau pe terase – a crescut vizibil. Inclusiv în zona de corporate se pune un accent tot mai ridicat pe plante.”

    Clienţii sunt însă şi mai diverşi – cupluri de români şi expaţi în cazul nunţilor, agenţii digitale importante şi implicit brandurile din portofoliul lor, clienţi corporate din domenii foarte diverse, bucureşteni care iubesc florile proaspete. Publicul este majoritar feminin, dar există şi un procent semnificativ al bărbaţilor care apelează la enRose. Buchetele, aranjamentele sau chiar abonamente florale pot fi comandate online, urmând a fi personalizate şi lucrate în atelierul de pe strada Gala Galaction nr. 39. enRose furnizează servicii complete de design floral pentru evenimente personale – nunţi, botezuri, aniversări pentru evenimente corporate, dar şi un pachet larg de servicii pentru organizarea de evenimente. Practic, echipa poate realiza şi implementa un eveniment de la cap la coadă.

    Preţurile nu sunt cele mai mari din Bucureşti, dar depăşesc media, atelierul poziţionându-se încă de la început în zona premium. „Cele mai mari provocări au fost legate de creşterea preţurilor în anumite perioade de timp – există o bursă de flori în Olanda, iar costul lor este afectat în mod direct de evoluţii politice din anumite ţări de import, carburanţi, transporturi, condiţii meteorologice, plus sezonalitatea florilor. De asemenea, menţinerea unei echipe stabile peste ani, implicată şi dispusă să lucreze în weekenduri, când avem multe dintre evenimente, reprezintă o altă provocare.”

    Iar acum, sezonul de nunţi este în toi. Dincolo de astfel de evenimente private însă, Adina Filculescu vrea să contribuie în continuare la înfrumuseţarea oraşului, realizând decoruri florale sau de plante pentru diferite businessuri. Unul dintre parteneri este cafeneaua Boiler x Guido de pe Calea Victoriei, unde a realizat unul dintre cele mai fotografiate decoruri în perioada Crăciunului, dar şi un altul cu ocazia primăverii. „Oamenii sunt deosebit de încântaţi să vadă clădiri restaurate, locuri concepute cu gust, grădini mici ale Capitalei readuse la viaţă”, spune fondatoarea enRose.  

    În 2022, enRose a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativă-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Merinderia – zacuscă, gemuri şi legume congelate (jud. Prahova)

    Fondatoare: Camelia Jugănaru

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 240.000 de lei (48.000 de euro)

    Prezenţă: două magazine din Bucureşti

    Crama de Piatră – cramă boutique, restaurant şi unitate de cazare (Vadu Săpat, jud. Prahova)

    Fondatori: David Sandu şi tatăl său

    Investiţii: 2,5 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2022: 350.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Prahova

    Traces of Heels – brand de pantofi

    Fondatoare: Sibi Stanciu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Dr. Bla Scrubs – producţie de uniforme medicale (Râşnov, jud. Braşov)

    Fondatoare: Denisa Botaş

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei

    Cifră de afaceri în 2022: 50.000 de lei (10.000 de euro)

    Prezenţă: online

    PapoHAPO – brand de mâncare gata preparată (jud. Braşov)

    Fondatori: Bogdan Vlădoiu şi soţia sa

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerei care a deschis un nou tip de magazin în România, care în ţări precum Olanda sau Belgia e ceva normal. Ea face acum zeci de mii de euro cu proiectul său

    În urmă cu patru ani, Cătălina Marcu păşea timid în lumea plantelor de interior şi o explora cu dorinţa de a o înţelege cât mai bine. A luat la scotocit toată ţara, apoi şi Europa şi a constatat că, dacă în state precum Olanda sau Belgia magazinele cu plante nu erau o noutate şi nici o excepţie, în România nici măcar online nu erau prea multe opţiuni. Şi, ca toate poveştile care încep de la o intrigă, aşa a debutat şi existenţa magazinului Plantropic.

    „Motivaţia a venit din dorinţa de a oferi plante de apartament care nu se găseau în momentul respectiv pe rafturile magazinelor online sau offline şi de a curatoria o listă de plante care schimbă total spaţiul din propria locuinţă sau adaugă o pată de culoare, care te face să întrebi «De unde este planta aceea?». De aici şi până la bazele unui shop online în care găseşti plante rare sau ghivece realizate în colaborare cu artişti locali a fost doar un pas”, povesteşte astăzi Cătălina Marcu. Cu un pas şi o investiţie de 5.000 de euro, aşa a fost asigurat începutul Plantropic, în mediul online.
     

    Pe parcurs, alţi bani au fost alocaţi pentru a se face trecerea la spaţiul fizic, adică magazinul care funcţionează astăzi pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la numărul 21. Plantropic a generat în 2022 o cifră de afaceri de 56.000 de euro, printre cele mai importante proiecte în care brandul a fost implicat fiind amenajarea cu plante de interior a birourilor Tesla Group şi Digital Star, prin intermediul biroului de design interior JOOCA Studio. Şi deschiderea magazinului fizic este tot o realizare a anului trecut. „Clienţii Plantropic sunt oameni pasionaţi de plante, de artă, design interior, arhitectură, în general iubitori de frumos.

    Noi le oferim plante de interior de diverse dimensiuni, culori, forme, nevoi, plante pet-friendly, ghivece ceramice.” Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia. Pe lângă activitatea pe care o are în cadrul Plantropic, Cătălina este freelancer în domeniul comunicării, ceea ce îi oferă flexibilitate şi îi permite să fie prezentă zilnic în spaţiul fizic din Bucureşti. „Putem spune că sămânţa a fost sădită încă din liceu, pentru că am urmat unul cu profil economic şi am avut o profesoară minunată de educaţie antreprenorială. Sunt licenţiată în Relaţii Economice Internaţionale, iar masterul l-am finalizat la USAMV Bucureşti în Viticultură şi Vinificaţie.

    Poate că la prima vedere aceste specializări pot părea neobişnuite pentru un owner de magazin de plante, însă ele mi-au adus perspectiva de care aveam nevoie pentru a-mi dezvolta afecerea şi a înţelege cât mai bine ce presupune un business viu, cu plante pe cât de frumoase pe atât de fragile şi perisabile.” Acum, aproape pe final de 2023, Cătălina Marcu îşi doreşte ca, prin Plantropic, să se implice în amenajarea mai multor spaţii rezidenţiale şi să marcheze patru ani de la fondarea proiectului printr-un eveniment. Nu a fost uşor să ajungă aici, dar a reuşit, iar asta merită celebrat. „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucruri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor”, spune Cătălina Marcu.   

    Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dog Resort – pensiune pentru câini (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Olivia Pamfil

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 250.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca şi Ştefăneşti, judeţul Ilfov

    Senneville – brutărie-cofetărie (Timişoara)

    Proprietar: David Alb

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 4 mil. euro

    Prezenţă: Timişoara

    The Box–Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Limonădăria Nea Tică – local specializat în limonadă (Caransebeş)

    Fondator: Alex Bugariu

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Caransebeş

    By Scent Collection Club – platformă online cu parfumuri (Bucureşti)

    Fondator: Marian Ştefan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Experţii în copiat idei de business sau cum poate antreprenoriatul de succes să fie opusul originalităţii

    În antreprenoriat nu este mereu vorba despre idei originale, ci şi despre împrumutarea celor mai bune practici şi executarea lor. Acesta este modelul aplicat de peste 20 de ani, deci de la începutul erei dot-com, de fraţii germani Samwer, cunoscuţi în rândul oamenilor de afaceri drept „regii clonării”. Cum au ajuns să obţină o astfel de poreclă şi în ce au constat iniţiativele lor de business?

    Fraţii Samwer – Oliver, Marc şi Alexander –  sunt renumiţi pentru demersurile lor antreprenoriale din timpul perioadei de boom a internetului (finele anilor 1990 – începutul anilor 2000), dar şi pentru obişnuinţa cu care au clonat de-a lungul timpului companii de succes. Călătoria lor a început în 1999, când au pus bazele Alando, o versiune germană copiată după eBay, care a fost achiziţionată de gigantul american pentru 43 de milioane de dolari în doar patru luni de la înfiinţare. Acest succes iniţial a stabilit tonul pentru strategia lor de business: identificarea companiilor cu creştere rapidă şi replicarea modelelor lor de afaceri. De-a lungul anilor, fraţii Samwer şi-au dezvoltat o reputaţie pentru tacticile lor neconvenţionale, câştigându-şi astfel porecla de „regii clonării”. Ei au replicat cu succes diverse companii proeminente, vânzând adesea aceste clone înapoi creatorilor originali sau altor cumpărători interesaţi de profituri substanţiale.

    Unul dintre proiectele lor semnificative a fost StudiVZ, o clonă a Facebook cu o interfaţă roşie în loc de albastră. Lansată în Germania, StudiVZ a câştigat rapid tracţiune în ţările vorbitoare de germană şi a fost vândută pentru 100 de milioane de dolari în 2007. În ciuda faptului că Facebook a dat în judecată StudiVZ pentru copierea platformei sale, fraţii Samwer au trecut repede la noi proiecte.

    O altă clonă notabilă a fost CityDeal, modelată după grupul de e-commerce Groupon. CityDeal a devenit lider de piaţă în Europa în mai puţin de şase luni şi a fost achiziţionată de compania americană pentru 170 de milioane de dolari la scurt timp de la înfiinţare. Modelul fraţilor Samwer de scalare rapidă şi vânzare a continuat cu Wimdu, o clonă a Airbnb. Cu toate acestea, Airbnb a refuzat să achiziţioneze compania, recunoscând că fraţii Samwer erau interesaţi în principal de clonare şi vânzarea ulterioară a firmei şi mai puţin de scalare şi creştere organică.

    De asemenea, cei trei fraţi au clonat şi companii după modelele Amazon şi Pinterest. În 2007, au fondat Rocket Internet, o companie cu sediul în Berlin axată pe susţinerea startup-urilor, prin intermediul căreia au replicat businessuri globale de succes, lansându-le însă pe pieţe locale. În pofida întrebărilor etice legate de practicile lor de afaceri, fraţii Samwer au acumulat o avere semnificativă, Forbes estimând valoarea netă a fiecărui frate la aproximativ 1,2 miliarde de dolari. De asemenea, au investit în diverse proiecte de succes, precum reţelele de socializare Facebook (acum Meta) şi Linkedln, cât şi şi dezvoltatorul de jocuri video Zynga, conform Investopedia.

    Deşi succesul fraţilor Samwer ca antreprenori este incontestabil, abordarea lor a stârnit intense dezbateri în rândul mediului de afaceri. Practica lor de a imita inovaţia mai degrabă decât de a o încuraja a fost uneori criticată pentru potenţiala suprimare a creării de noi idei.

    1. Marc, Oliver şi Alexander Samwer s-au născut în 1970, 1972, respectiv 1975 în Köln, în ceea ce era atunci Republica Federală Germană (RFG). S-au remarcat ca oameni de afaceri în timpul erei dot-com prin replicarea unor companii deja consacrate, precum eBay;

    2. La începutul anilor 2000 au creat Jamba!, un furnizor de conţinut pentru telefoane mobile, vândut în scurt timp operatorului american de telecomunicaţii Verisign pentru o sumă de aproape şapte ori mai mare decât au încasat pentru compania bazată pe eBay (43 de milioane vs. 273 de milioane de dolari);

    3. Au investit ulterior în reţelele de socializare Facebook şi LinkedIn, în versiunile germane ale Twitter (Frazr) şi YouTube (MyVideo), cât şi în alte proprietăţi tehnologice bazate pe modele americane;

    4. În condiţiile în care nu toate investiţiile s-au dovedit un succes, au decis în 2007 să pună bazele Rocket Internet, o companie prin care au urmărit să-şi faciliteze iniţiativele de replicare;

    5. Acţiunile grupului au debutat pe Bursa de Valori de la Frankfurt în octombrie 2014, urmând însă să se delisteze în 2020 şi să devină din nou companie privată. Cei trei fraţi deţin împreună 50% din capitalul social al firmei.