BusinessMagazin

Tag: buget

  • Citatul săptămânii. Adrian Bîzgan, Grup Gnosis: Ne lovim de incapacităţi administrative – nu avem buget, poate la anul o să punem pe lista de investiţii, poate o să facem o licitaţie, mai vorbim, mai vedem

    Reacţia pe care o primim este una pozitivă (din partea autorităţilor – n. red.), cel puţin la nivel informal şi declarativ, nu primim reproşuri privitor la calităţile tehnice ale soluţiilor noastre, dar ne lovim de incapacităţi administrative: nu avem buget, poate la anul o să punem pe lista de investiţii, poate o să facem o licitaţie, mai vorbim, mai vedem.

    Adrian Bîzgan este director general al Grup Gnosis, un grup de companii care oferă inclusiv soluţii de digitalizare pentru administraţia publică.

  • Guvernul a scos din sertare toate restanţele de reforme şi le-a pus pe masa PNRR. Pentru prima dată, reformele fiscale au un calendar şi un buget. Reformarea şi digitalizarea ANAF sunt asumate de guvern prin PNRR, dar şi eliminarea facilităţilor fiscale acordate unor sectoare, precum IT sau construcţii. Sunt aşteptate creşteri de taxe pe proprietate şi modificarea taxării microîntreprinderilor

    Reformarea şi digitalizarea ANAF sunt asumate de guvern prin PNRR, dar şi eliminarea facilităţilor fiscale acordate unor sectoare, precum IT sau construcţii l Sunt aşteptate creşteri de taxe pe proprietate şi modificarea taxării microîntreprinderilor.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o posibilă infuzie de 29,2 mld. de euro în următorii 5 ani în România, cuprinde de asemenea reforme în domeniul fiscal, pe care practicienii le aşteaptă şi le-au discutat în ultimii 10 ani. De data aceasta însă, reformele au şi un calendar şi un buget clar asumat, au spus speakerii evenimentului ZF/NNDKP Legal & Tax, ediţia a 6-a.

    „Guvernul şi-a scos toate restanţele din toate sertarele şi le-a pus în PNRR. Banii sunt condiţionaţi de reforme, dar într-un mod destul de abrupt. Trebuie să dovedeşti că ai făcut reformele în primii doi ani şi apoi vin banii. Sunt 67 de reforme propuse în PNRR şi aici impresia este că absolut tot ce se dorea făcut de zeci de ani în România a fost luat şi dus în PNRR, nu că ar fi rău“, a spus, în cadrul evenimentului, Marius Ionescu, partener şi coordonator al NNDKP Consultanţă Fiscală.

    Guvernul şi-a asumat să crească veniturile din taxe cu 3 puncte procentuale din PIB prin implementarea reformelor fiscale. Cea mai mare parte – 2,5 pp. – ar urma să vină din digitalizarea şi reformarea autorităţilor fiscale, însă 0,5 pp. cel mai probabil vor veni şi din creşteri de taxe, cel mai probabil de taxe pe proprietate şi modificarea taxării microîntreprinderilor, dar şi din eliminarea facilităţilor fiscale acordate unor sectoare precum IT-ul sau construcţiile.

    „După mine, cea mai importantă parte este realizarea acelui sistem de big data care va avea o influenţă covârşitoare asupra modului în care se realizează inspecţiile fiscale şi a modului în care  contribuabilul interacţionează cu ANAF. Acel big data va conduce inevitabil la alocarea unor criterii de risc. Dacă vei fi încadrat într-o zonă de risc mic,  ANAF nu ar trebui să te deranjeze, pe bună dreptate“, a spus, în cadrul evenimentului, Alina Timofti, partener şi coordonator al NNDKP Consultanţă Fiscală.

    ZF împreună cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au orga­nizat ieri cea de-a şasea ediţie a eveni­mentului Tax & Legal. Tema de anul acesta a fost „Care va fi im­pactul PNRR în econo­mie şi business; care sunt schim­bările fiscale şi legislative care vor veni?“

    Printre temele abordate de speakeri în această ediţie s-a aflat şi finanţarea sistemului medical din România prin PNRR. Liderii unora dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private din România au spus însă că reformele din sistemul medical prevăzute în PNRR nu sunt cele aşteptate şi nu se potrivesc cu realitatea din sistemul medical românesc.

    „Oare are rost să vorbim de spitale regionale, în situaţia de acum, când este o rezistenţă puternică a medicilor şi directori de spitale să se supună unui spital regional, când noi nu am reuşit un spital normal să îl deschidem, cum vrem să facem aceste spitale regionale?“, se întreabă Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria şi Wargha Medical City.

    Ovidiu Palea, fondator şi director general al centrului medical Provita, dă un exemplu din propria experienţă: Noi am făcut un spital care face 200 de operaţii pe lună cu 9 milioane (de euro „ n. red.). Sunt spitale din ţară care au investiţii de 80 de mil. şi fac 20 de operaţii pe săptămână cel mult (spitalul din Suceava „ n. red.). Este clar că statul nu este un bun administrator.“

    Mihai Marcu spune că mediul privat din sănătate nu a fost chemat la discuţiile pe PNRR şi nici nu poate accesa fonduri din acest mecanism.

    „Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene şi nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătăţii. Doar ceva, dacă avem vreo inovaţie de făcut. Privatul este pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.“

     

    Alina Timofti, partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală

    ► Obiectivul general asumat de guvern prin implementarea acestor reforme la nivel de ANAF se referă la o creştere de 3 puncte procentuale din PIB a veniturilor din taxe prin comparaţie cu anii 2019-2020. Aici nu avem date detaliate, pare că doar 2,5 pp. se intenţionează a fi realizate prin digitalizarea ANAF-ului şi 0,5 pp. se referă la nişte condiţionări care se pot traduce în potenţiale creşteri de taxe.  

    ► Nu am găsit detalierea acestor condiţionări. Ele se referă la eliminarea unor facilităţi fiscale existente în acest moment. Există destul de clar asumată o reducere a ariei de aplicabilitate a regimului fiscal favorabil aplicat microîntreprinderilor, dar niciun fel de detaliu despre modul în care se va realiza. În acest moment sunt 836.000 de microîntreprinderi care aplică acest regim fiscal favorabil.

    ► Aceste reforme de digitalizare a ANAF sunt proiecte de care noi, practicieni ai fiscalităţii, discutăm de mai bine de 10 ani. Au existat proiecte cu Banca Mondială, am văzut exact acelaşi gen de reformă. Ce mi se pare important acum este că ele sunt centralizate într-o manieră coerentă, cu termene şi bugete foarte clar stabilite. Mai este menţionată o reformă a taxelor locale.

    ► După mine cea mai importantă parte este realizarea acelui sistem de big data care va avea o influenţă covârşitoare asupra modului în care se realizează inspecţiile fiscale şi a modului în care  contribuabilul interacţionează cu ANAF. Acel big data va conduce inevitabil la alocarea unor criterii de risc. Dacă vei fi încadrat într-o zonă de risc mic,  ANAF nu ar trebui să te deranjeze, pe bună dreptate.

     

    Marius Ionescu, partener şi coordonator, NNDKP Consultanţă Fiscală

    ► Procesul de realizare a PNRR a  fost relativ netransparent, deşi pe site-ul ministerului de resort sunt afişate consultări publice largi. PNRR este netransparent în mediul public.

    ► Avem o propunere destul de ciudată în PNRR. Se propune să fie listate la bursă 280 de firme. Nu am nimic împotrivă, numai că nu ştiu de unde luăm 280 de firme să le listăm la bursă, dar se pare că guvernul are această intenţie.

    ► Aş zice că PNRR pe de-o parte înseamnă investiţii în economia viitorului. Pe de altă parte, la pachet, avem un set de măsuri pe care eu le-aş caracteriza extrem de rezonabile şi de basic în ceea ce priveşte furnizarea serviciului public şi de întrebi de ce nu s-au întâmplat până acum: locomotive, ambulanţe pentru nou-născuţi, autobuze şcolare. Guvernul şi-a scos toate restanţele din toate sertarele şi le-a pus în PNRR.

    ► Banii sunt condiţionaţi de reforme, dar într-un mod destul de abrupt. Trebuie să dovedeşti că ai făcut reformele în primii doi ani şi apoi vin banii. Sunt 67 de reforme propuse în PNRR şi aici impresia este că absolut tot ce se dorea făcut de zeci de ani în România a fost luat şi dus în PNRR, nu că ar fi rău.

    ► Din cele 29,2 miliarde de euro din PNRR, sunt 14,2 miliarde de euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. România şi Italia sunt singurele ţări care au ales să acceseze şi partea de împrumuturi. Fondurile europene atrase din 2014 încoace au fost de 50 de miliarde de euro, iar acum trebuie să atragem în 5 ani 29 de miliarde din PNRR, pe lângă fondurile europene clasice.

     

    Adina Chilim-Dumitriu, partener şi coordonator al practicii de achiziţii publice şi PPP, NNDKP

    ► Vor fi achiziţii publice nu doar în domeniul sănătăţii, ci în orice domeniu unde sunt fonduri europene pentru dezvoltarea sectoarelor respective. Sunt fonduri europene care pot fi cheltuite doar respectând norme stabilite la nivel european.

    ► Au fost nişte modificări, care au intrat în vigoare pe 30 august. S-au făcut nişte modificări în pregătirea măsurilor anunţate în PNRR. În proiectul publicat în mai erau menţionate aceste modificări, respectiv reducerea unor termene în derularea achiziţiilor publice. S-au implementat iarăşi nişte măsuri care încearcă să reducă contestaţiile.

    ► Prin PNRR sunt anunţate mai mult măsuri pentru simplificarea achiziţiilor publice, inclusiv prin digitalizare. Se doreşte interconectarea SEAP cu alţi operatori din România cum ar fi Registrul Comerţului, Agenţia Naţională de Integritate, ANAF, Ministerul Afacerilor Interne, pentru a putea reduce numărul de documente care se depun în cadrul procedurilor şi pentru a face mai rapid procesul de verificare.

    ► Din momentul în care se licitează construcţia unui spital, până se pune prima cărămidă, într-un mod optimist poate dura un an, într-un mod realist 2 sau 3 ani. Depinde de numărul de contestaţii, de ciclurile de contestare, de problemele identificate.

     

    Wargha Enayati, fondatorul Regina Maria şi Enayati Medical City

    ► Sunt câteva aspecte care mă îngrijorează. Nu îmi dau seama cum în PNRR aceste toate reforme să se realizeze în doi ani, dacă nu am reuşit în ultimele zeci de ani. În sănătate cu siguranţă nu am reuşit nicio schimbare. Într-un an s-au schimbat patru miniştri ai sănătăţii, acum probabil va fi al cincilea. Sunt profund îngrijorat.

    ► Avem acum 150 de morţi în plus numai din cauza cancerului pe zi în România, pentru că tot sistemul este paralizat. Soluţia nu va fi niciodată privatul, pentru că privatul puternic există în Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara, însă în restul ţării este foarte puţin prezent. Cu sistemul actual este foarte greu să speri că privatul este remediul. Aceste schimbări trebuie să vină profund legislativ.

    ► Asta ar trebui să fie în PNRR: obligaţia de a închide spitale ineficiente şi de a creşte baza de ambulatorii. În oraşele unde sistemul privat s-a dezvoltat nu mai avem ambulatorii accesibile pentru populaţie.

    ► Construcţia în sine a unui spital mi-a luat doi ani şi trei înainte de asta cu obţinerea autorizaţiilor. A fost cel mai mare complex medical construit după 1989 în România, cu 35.000 de metri pătraţi şi doua spitale, centru pentru vârstnici etc.

     

    Mihai Marcu, CEO şi preşedinte, MedLife

    ► Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene şi nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătăţii. Doar ceva, dacă avem vreo inovaţie de făcut. Privatul este pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.

    ► Vă pot spune că este foarte greu să construieşti un spital. Noi, când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital de către domeniul public ne crucim, pentru că pe noi ne-ar costa de vreo 3-4 ori mai ieftin.

    ► Aş avea o întrebare: dacă există o singură persoană din domeniul medical care a fost întrebată de către Ministerul Fondurilor Europene. Nu dacă a fost întrebată despre cum se folosesc banii, ci să fie întrebată ce mai face. Nu cred acest lucru.

    ► Dacă aş fi ministrul sănătăţii nu m-aş apuca să văd cum dotez 3.000 de cabinete. Am nevoie la Cluj de un spital judeţean şi învăţământul de acolo, plus Târgu-Mureş, hai să le dau un spital pe care îl merită. Trebuie să ne concentrăm să ducem pacientul către spitalul unde sunt medicii, nu să aducem medicii unde suntem pacienţii.

    ► Pe viitorul domn ministru al sănătăţii îl rog să construiască 5 spitale regionale în 3 ani. Să găsească o soluţie să facă screening pentru bolnavii de cancer.

     

    Ovidiu Palea, fondator şi director general al centrului medical Provita

    ► Noi am făcut un spital care face 200 de operaţii pe lună cu 9 milioane (de euro – n. red.). Sunt spitale din ţară care au investiţii de 80 de mil. şi fac 20 de operaţii pe săptămână cel mult. Este clar că statul nu este un bun administrator.

    ► Reforma medicală trebuie să pună la masă şi statul şi privatul într-o alianţă şi nu într-o concurenţă fără sens, şi în care să găsim soluţii pentru pacient, până la urmă. O reformă a sistemului de coplată, care să mai ia din presiunea pe sistemul public. 

    ► Ai nevoie de continuitate în reforme în  cazul PNRR. Dacă noi ne uităm la 6-7-10 ani de implementare a PNRR, o să fie zeci de guverne în aceşti ani, după cum arată lucrurile acum. Şi atunci ai nevoie de o continuitate a planului şi reformelor. Acest lucru e poate face doar dacă ai o independenţă a factorilor de decizie.

    ► Dacă nu ai o agenţie naţională care se ocupă de implementarea PNRR, depolitizată şi care se ocupă de o continuitate a deciziei, nu se va realiza mai nimic. Trebuie să fim conştienţi că nu va întâmpla nici jumătate din ce e scris acolo ca reforme. Deja nu am făcut mare lucru, iar dacă realizăm jumătate este enorm.

  • Citatul săptămânii: Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene

    Avem cel mai mare plan de redresare la nivel mondial. Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde pentru planul de Redresare şi Rezilienţă al României. Planul României ne va ajuta să îndeplinim obiectivele: 41% din acest buget susţin energia verde şi vor fi investiţii strategice, de exemplu, în transporturi, pentru căi ferate moderne.

    Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, 27 septembrie, 2021.

  • Visaţi să vă mutaţi în paradis? Iată cele mai ieftine 15 insule unde aţi putea începe o viaţă nouă

    Visaţi sa renunţati la locul de muncă şi să vă mutaţi în paradis? Ei bine, nu sunteţi singurii, iar acesta nu este nevoie să rămână doar un vis. 

    International Living a publicat anul acesta o listă de 15 insule ieftine din toată lumea unde vă puteţi retrage şi trăi cu un buget care porneşte de la 1.200 de dolari pe lună. „Ideea unei escapade pe o insulă pare să fie o fantezie de se bucură doar bogaţii. Adevărul este că există mai multe insule care au un cost al vieţii mult mai scăzut decât cel din Statele Unite, de pildă”, a declarat pentru publicaţia internaţională Forbes Jennifer Stevens, executive director al International Living. 

    Iată lista celor mai ieftine insule găsite de experţii de la International Living, luând în calcul cheltuielile lunare pentru un cuplu (pentru o singură persoană, acestea ar fi cu aproximativ o treime mai mici). 

    1.         Phu Quoc, Vietnam: este cea mai mare insulă din Vietnam, dar este totuşi şi un loc intim, cu aproximativ 100.000 de rezidenţi. Expaţilor pare să le placă aici, fiindcă mai mult de jumătate din insulă are parcuri naturale protejate şi rezervaţii, precum şi cel puţin 20 de plaje. O masă pentru două persoane la majoritatea restaurantelor de aici, care să includă fructe de mare şi băuturi, nu depăşeşte preţul de 20 de dolari. Un cuplu poate să trăiască aici cu circa 1.210 dolari/lună. 

    2.         Isla Colon, Panama: face parte din lanţul de insule Bocas Del Toro şi include spiritul  vieţii din Caraibe. Totuşi, costul vieţii aici nu depăşeşte 1.400 de dolari pe lună pentru un cuplu. 

    3.         Penang, Malaysia: această insulă s-a aflat printre preferatele expaţilor timp de mai mulţi ani. Lonely Planet a declarat chiar acest loc ca fiind una dintre destinaţiile de top ale lumii când vine vorba de mâncare. Localizarea acestei insule, în sud-estul Asiei, face uşoare călătoriile înspre Bali, Thailanda, Cambodgia. Un cuplu poate să trăiască aici chiar în lux cu un buget care să pornească de la 1.500 de dolari/lună. 

    4.         Caye Caulker, Belize: „Go slow” (Trăieşte, deplasează-te încet) reprezintă sloganul acestei insule aflate în Caraibe. Expaţii iubesc aici natura, activităţile acvatice, precum şi sursele nenumărate de inspiraţie care atrag  aici constant artişti, fotografi şi scriitori. Un cuplu poate să trăiască aici confortabil cu un buget lunar de 1.500 de dolari.

    5.         Koh, Samui, Thailanda: include nenumărate locuri destinate relaxării, fie că vorbim despre plaje, golfuri ascunse, jungle extinse şi cascade. Cuplurile de expaţi care trăiesc aici au un buget lunar de circa 1.500 de dolari/lună; cu 2.000 de dolari, se poate trăi ca un rege pe această insulă.

    6.         Creta, Grecia: este cea mai mare insulă grecească şi una dintre cele mai bune destinaţii pentru locuit din mai multe motive – plaje superbe, taverne aflate pe plajă, un vibe relaxant şi o infrastructură medicală foarte bună. Fiindcă insula este atât de mare, există numeroase opţiuni când vine vorba despre găsirea unei locuinţe, iar bugetul necesar unui cuplu care trăieşte aici ajunge la circa 1.800 de dolari/lună. 

    7.         Cozumel, Mexic: această insulă mexicană este o destinaţie cunoscută de vacanţă, dar şi un loc minunat în care te poţi retrage şi trăi o viaţă de vis. „Cozumel oferă o valoare bună pentru fiecare ban cheltuit, chiar şi când vine vorba despre locuinţe”, spun experţii International Living. Costul? Mai puţin de 1.900 de dolari/lună pentru un cuplu. 

    8.         Bali, Indonezia: Vremea este frumoasă şi tropicală aici – poate fi şi mai rece în munţi, iar chiria, extrem de ieftină. Costul chiriei pentru o vilă într-un loc precum Ubud ajunge la aproximativ 500 de dolari pe lună, iar un cuplu poate să trăiască bine în majoritatea oraşelor din Bali cu circa 1.900 de dolari/lună. 

    9.         Isla Mujeres, Mexic: nu mai este un diamant ascuns, ci o destinaţie cunoscută de călătorie unde expaţii pot să se bucure de o viaţă liniştită. O persoană singură poate să trăiască aici cu circa 1.700 de dolari/lună, iar pentru un cuplu, este suficient un buget de 2.000 de dolari.

    10.      Las Terrenas, Republica Dominicană: expaţii francezi au descoperit iniţial acest paradis tropical şi influenţa lor încă poate fi observată, în zonă fiind multe restaurante frumoase şi brutării. International Living estimează că un cuplu poate să trăiască aici cu aproximativ 2.000 de dolari/lună. 

    11.      Roatan, Honduras: iniţial, insula era destinată pasionaţilor de scufundări, acum este plină de expaţi care au ales să trăiască zilnic aici. Plaje cu nisip alb, peşteri, sate pescăreşti colorate, munţi – toate aceste alcătuiesc peisajul din unul dintre cele mai ieftine locuri din Caraibe. Un cuplu poate să trăiască aici cu un buget de 2.000 de dolari/lună.

    12.      Mallorca, Spania: veţi găsi aici un climat blând, multă istorie (se află aici chiar şi ruine romane) şi un stil de viaţă accesibil – care porneşte de la circa 2.500 de dolari/lună pentru un cuplu. 

    13.      Malta: această mică insulă are câte ceva pentru fiecare – de la oraşe vechi şi peisaje care îţi taie respiraţia, la ferme de ţară şi restaurante frumoase. Cuplurile pot trăi aici cu un buget lunar de 2.600 de dolari/lună.

    14.      Irlanda: aflată la marginea Oceanului Atletic, este o destinaţie extrem de atrăgătoare şi, se pare, una dintre cele mai ieftine destinaţii spre care se poate zbura din Europa în prezent. International Living estimează că bugetul necesar cheltuielilor lunare pentru un cuplu ajunge la 2.800 de dolari/lună.

    15.      Ambergris Caye, Belize: este cea mai mare insulă din Belize şi este înconjurată de minunate ape turcoaz. Nu este însă o insulă supra-dezvoltată. Un cuplu poate să trăiască aici cu circa 2.950 de dolari/lună, iar dacă deţin o casă aici, pot să trăiască aici chiar şi cu mai puţin de 2.000 de dolari/lună. 

     

  • Este oficial: 45.000 de lei de la stat să vă schimbaţi maşina. Cum puteţi accesa banii

    Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suplimentarea, din nou, cu 200 milioane a bugetelor destinate programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus, conform unui comunicat recent de pe site-ul AFM.

    „Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost suplimentate cu câte 200 de milioane de lei fiecare, începând cu data de 21 august pentru Programul Rabla Plus şi cu data de 28 august pentru Programul Rabla Clasic.

    Valoarea alocată Programului Rabla Plus în anul 2020 a fost de 200 de milioane de lei. Acest program s-a bucurat de un interes impresionant din partea solicitanţilor, iar în anul 2021 bugetul alocat este triplu, respectiv 600 de milioane de lei, rezultând un buget total aferent anilor 2020 şi 2021 de 800 de milioane de lei.

    De asemenea, pentru Programul Rabla Clasic, ritmul înscrierilor s-a menţinut crescut, ceea ce a condus la alocarea de noi sume. Pentru acest program, valoarea alocată în anul 2020 a fost de 405 milioane de lei, iar în anul 2021, ca urmare a acestei suplimentări, bugetul alocat este de 640 de milioane de lei, rezultând astfel o valoare totală alocată pentru acest program, cumulat în anii 2020 şi 2021 de 1,045 miliarde de lei” conform comunicatului AFM.

    Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, lansate anul acesta pe 26 aprilie 2021, s-au bucurat de un interes neaşteptat, confirmat de epuizarea într-un timp foarte scurt a bugetelor alocate persoanelor fizice, chiar dacă acestea au fost mai mari decât în anii precedenţi.

    Persoanele care casează o maşină mai veche de 8 ani beneficiază în cadrul Programului Rabla Clasic de o primă de 7.500 lei la achiziţionarea unei maşini noi. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.500 de lei, dacă emisiile generate de noul autovehicul sunt reduse, iar în cazul în care motorul este unul hibrid, se adaugă un ecobonus în valoare de 3.000 de lei. Toate aceste bonificaţii se pot cumula, astfel că prin Programul Rabla Clasic, reducerea maximă poate ajunge la 12.000 de lei.

    În cadrul Programului Rabla Plus, la achiziţionarea un autoturism 100% electric, beneficiarul primeşte un ecotichet de 45.000 de lei (~10.000 euro), la care se poate adăuga şi prima de casare, în valoare de 7.500 lei pentru casarea maşinii mai vechi de 8 ani. Dacă beneficiarul predă spre casare un autovehicul uzat şi achiziţionează un autovehicul electric hibrid plug-in, acesta poate primi maximum 27.500 lei.

    Dispoziţiile de suplimentare a sumelor alocate în anul 2021 cu câte 200 de milioane de lei a celor două programe începând cu 21 august pentru Programul Rabla Plus, respectiv începând cu 28 august pentru Programul Rabla Clasic sunt publicate pe site-ul AFM.

  • Bugetul Rabla Plus va fi suplimentat, de sâmbătă. Câţi bani sunt disponibili pentru maşini electrice sau hibrid

    Programul Rabla Plus va fi suplimentat, începând de sâmbătă, 21 august, cu 200 de milioane de lei, iar o sumă identică va fi disponibilă în plus faţă de alocările anterioare şi pentru programul Rabla Clasic, din 28 august.

    Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat pentru luna august o suplimentare totală de 400 de milioane de lei pentru programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, care au debutat, pentru anul curent, la sfâşitul lunii aprilie.

    Se acordă două tipuri de ecotichete
    Astfel, începând de sâmbătă, cei interesaţi de programul de înnoire a parcului auto Rabla Plus 2021 au cu 200 de milioane de lei în plus disponibili. Bugetul iniţial din aprilie era cel mai mare de până acum, de 400 de milioane de lei, dublu faţă de bugetul de anul trecut, iar cu suplimentarea actuală, devine triplu faţă de 2020 şi la un total aferent anilor 2020 şi 2021 de 800 de milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Rectificarea bugetară în viziunea premierului Cîţu: adăugăm la cheltuieli suma de 18,7 miliarde lei

    Premierul Florin Cîţu a declarat sâmbătă că propunerea sa pentru rectificarea bugetară vizează o majorare a cheltuielilor cu suma de 18,7 miliarde de lei, din care 6,3 miliarde de lei vor fi alocate investiţiilor. Acest lucru este posibil deoarece au crescut veniturile bugetare, a spus Cîţu.

    Premierul Florin Cîţu a prezentat o serie de cifre, potrivit cărora au crescut încasările la bugetul de stat.

    „Pe partea de venituri, veniturile la Bugetul General Consolidat se majorează, deci am avut o colectare mai bună. Estimăm încasări mai mari cu 15,4 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei din economia internă şi tot 2,1 miliarde de lei din venituri din fonduri europene”, a spus Florin Cîţu.

    Ca urmare, vor creşte cheltuielile, inclusiv investiţiile, a mai spus prim-ministrul.

    „La cheltuieli, cheltuielile după rectificarea bugetară se majorează pe sold cu suma de 18,7 miliarde de lei. Deci adăugăm la cheltuieli suma de 18,7 miliarde de lei pe sold. Cheltuielile pe investiţii cresc cu 6,3 miliarde de lei”, a explicat premierul Cîţu.

    La rectificare ar putea fi alocate sume suplimentare pentru cheltuielile cu bunurile şi serviciile, cu personalul şi cu asistenţa socială.

    „Bunuri şi servicii se majorează cu 4,3 miliarde de lei, cheltuieli de personal cu 1,7 miliarde de lei, cheltuieli de asistenţă socială – 1,3 miliarde de lei. Alte transferuri – 1,9 miliarde lei”, a precizat Florin Cîţu.

    Declaraţiile au fost făcute sâmbătă la Palatul Victoria.

  • România are o nouă sărbătoare naţională. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea

    Legea nr.189/2021 adoptată pe 9 iunie de Camera Deputaţilor, cu 166 de voturi „pentru”, 5 voturi „contra” şi 92 de abţineri a fost adoptată astăzi de preşedintele Klaus Iohannis.

    Potrivit legii, Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

    „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 Mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate”, se arată în lege.

    „La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, se abrogă”, se precizează în proiectul legii.

    Lega a dus la discuţii aprinse în Parlament

    „Azi suntem puşi în situaţia de a vota un proiect care doreşte a restabili adevărul istoric, un adevăr istoric asupra căruia s-au făcut foarte multe discuţii în ultimii ani, un adevăr istoric care spune că România este singura ţară europeană care a fost pusă în situaţia de a-şi putea declara independenţa, fiind singura ţară care nu-şi serbează independenţa. Un vot unanim ar fi deosebit de important”, afirmă Gigel Ştirbu în momentul în care leaga era în Parlament.

    El a fost criticat de PSD care a sprijinit data de 9 mai ca sărbătoare naţională pentru Ziua Independenţei Naţionale a României.

    „L-aţi pus până şi pe preşedintele Academiei Române să semneze o fiţuică cu care să umble Gigel (Ştirbu – nr.) pe aici, să ne spună că asta e părerea Academiei Române. Părerea Academiei Române se spune în Tratatul de Istorie Naţională, nu în scrisori date la cafea pe sub masă unor neaveniţi, care habar nu au. Nu au citit în viaţa lor un document istoric şi vin să ne spună un adevăr istoric”, a spus, social-democratul Adrian Solomon, care a susţinut că declararea independenţei a avut loc pe 9 mai 1877, nu a doua zi.

  • Proiectul de buget al preşedintelui Biden vine cu o perspectivă modestă de creştere

    Proiectul de buget al preşedintelui Biden vine cu un preţ mare, de 6.000 de miliarde de dolari, cu aproximativ 50% mai mare decât cheltuielile federale anterioare COVID-19 – dar, cel puţin deocamdată, estimează o creştere relativ modestă pe termen lung a economiei, conform Reuters.

    Previziunile de creştere reflectă, probabil, îngrijorările cu privire la îmbătrânirea populaţiei SUA, comentează agenţia de presă.

    Planul de cheltuieli al administraţiei pentru anul fiscal care se încheie în septembrie 2022 creşte cheltuielile pentru infrastructură, educaţie şi combaterea schimbărilor climatice, un ecou al priorităţilor preşedintelui.

    Dar vine cu prognoze pentru creşterea pe termen scurt care nu reflectă îmbunătăţirea rapidă a economiei în acest an.

    Cu ajutorul unor cheltuieli suplimentare de stimulare aprobate la începutul acestui an de 1,9 trilioane de dolari, economia a crescut cu 6,4% în primul trimestru, ritm despre care analiştii cred că se va menţine pe tot parcursul anului.

    În schimb, bugetul Biden prognozează în acest an o creştere de doar 5,2%. Cecilia Rouse, preşedinta Consiliului consilierilor economici, a declarat că previziunile care stau la baza bugetului sunt la nivelul lunii februarie, iar oficialii administraţiei intenţionează să le revizuiască la sfârşitul acestui an.

    De asemenea, este remarcabilă decelerarea rapidă a aşteptărilor de creştere de după anul viitor, între 1,8% şi 2% în fiecare an, din 2024 până în 2031, în zona estimărilor Fed, dar cu cel puţin un sfert de punct procentual sub estimări lu cu un punct sub proiecţiile din propunerea de buget finală a administraţiei Trump din urmă cu doi ani, înainte de pandemia COVID-19.

    Economiştii au spus că prognozele Biden ţin cont de faptul că ţara îmbătrâneşte rapid, iar forţa de muncă nu creşte.

    Biroul de recensământ din 2017 a estimat că 20,5% din populaţia SUA va avea 65 de ani sau mai mult până în 2030, comparativ cu 16,8% la începutul acestui deceniu.

    Un domeniu în care echipa Biden pare optimistă este şomajul. În acest an, rata şomajului în SUA este în medie de 5,5% în acest an, în scădere faţă de 6,1% în prezent şi va scădea la 3,8% – aproape de minimul pre-pandemic de 3,5% – în preioada 2023 – 2031. Fed, prin comparaţie, estimează o creştere a ratei şomajului pe termen lung la 4%, analiştii o situează la 4,1% şi chiar fosta administraţie Trump a anticipat un şomaj de 4,2%.

  • Romgaz are aprobarea statului, acţionar majoritar, pentru bugetul pe 2021: venituri totale de 4,5 mld. lei şi profit brut de 1,05 mld. lei la nivel consolidat

    Romgaz (simbol bursier SNG), singurul producător de gaze naturale controlat de statul român (70%), a anunţat vineri la Bursa de la Bucureşti că în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din 7 mai 2021 a fost aprobat Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) individual şi consolidat pentru anul 2021.

    Compania din energie şi-a bugetat pentru acest an la nivel de grup venituri totale de 4,46 de miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,41 de miliarde de lei, respectiv un profit brut de 1,05 miliarde de lei, arată datele agregate de ZF din BVC şi raportul financiar pe 2020.

    Spre comparaţie, pentru 2020 producătorul român de gaze naturale avea bugetate, înaintea instaurării stării de urgenţă, venituri totale de 5,4 miliarde de lei, cheltuieli totale de 3,74 miliarde de lei şi un profit brut de 1,66 miliarde de lei, dar a încheiat anul trecut cu venituri de 4,13 miliarde de lei, cheltuieli de 2,7 miliarde de lei şi un profit brut de 1,43 miliarde de lei. În 2020, afacerile au scăzut cu 19,8%, la 4,07 miliarde de lei, iar profitul net a urcat cu 14,5%, la 1,25 miliarde de lei, arată datele din raportul anual.

    În total, Romgaz are bugetate investiţii de 1,34 de miliarde de lei în 2021.

    “În bugetul de venituri şi cheltuieli individual al societăţii mamă, cheltuielile de investiţiile programate sunt în cuantum de 1.292.500 mii lei, finanţate din surse proprii şi Programul Naţional de Investiţii. În bugetul de venituri şi cheltuieli al Filialei (Anexa 4), investiţiile pentru anul 2021 sunt prevăzute în cuantum de 50.000 mii lei, sursele de finanţare a investiţiilor fiind constituite astfel: din amortizare 7.087 mii lei, din profit an curent 12.312 mii lei şi din rezerve ani anteriori 30.601 mii lei”, se arată în BVC-ul companiei.

    La nivel individual, Romgaz are bugetate venituri totale de 4,35 miliarde de lei şi cheltuieli totale de 3,2 miliarde de lei, respectiv un profit net de 966.066 de lei.

    În aprilie, Romgaz a primit aprobarea acţionarilor pentru distribuirea unui dividend brut de 1,79 lei pe acţiune, care la preţul de tranzacţionare al unei acţiuni de la acel moment asigura investitorilor un randament de 5,5%, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Romgaz are 12,7 miliarde de lei capitalizare şi are în medie 5.700 de angajaţi. De la începutul anului, acţiunile SNG înregistrează o creştere de 17,3%, pe fondul unor tranzacţii de 191 de milioane de lei, arată datele BVB.

    Acţionarul majoritar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu o deţinere de 70%, în timp ce un pachet de 14,12%, echivalentul a 1,53 mld. lei la finele lunii aprilie 2021, este controlat de viitorii pensionari ai României prin intermediul tuturor celor şapte fonduri de pensii private Pilon II, potrivit datelor ZF.