BusinessMagazin

Tag: bani

  • Banii şi puterea merg mână în mână: În timp ce Viktor Orban controlează Ungaria cu o mână de fier, Istvan Tiborcz, ginerele premierului maghiar, construieşte un imperiu hotelier de sute de milioane de euro

    Noul sediu guvernamental a lui Viktor Orban în Cartierul Castelului din inima Budapestei, vorbeste cât se poate de clar despre despre ambiţiile premierului maghiar care vrea să transforme ţara în propriul fief politic. În timp ce Orban trage toate sforile pentru controlul politic, în celălalt capăt al Budapestei, Istvan Tiborcz, ginerele său, îşi ridică imperiul de business.

    Ginerele lui Orban, Istvan Tiborcz, a devenit cel mai important investitor al ţării în industria turismului, controlează zeci de hoteluri, deja finalizate sau în renovare. Activele holdingului său au ajuns în ultimii opt ani la 180 de milioane de euro, potrivit datelor făcute publice, scrie Bloomberg.

    Tiborcz susţine că misiunea sa este de a moderniza capitala Ungariei pentru a putea ajunge din urmă oraşe precum Viena. În planul modernizării sunt incluse şi restaurarea unor clădiri istorice precum emblematicul hotel spa Gellert de pe malul Buda al Dunării şi Hotelul Dorothea de pe malul Pest.

    Cu toate acestea, adversarii lui Orban spun că ascensiunea lui Tiborcz exemplifică perfect cum în Ungaria banii şi politica fac casă bună, mai ales sub conducerea premierului maghiar, pe care Uniunea Europeană l-a acuzat că promovează un sistem de clientelism.

    Finanţarea europeană de aproximativ 19 miliarde de euro pentru Ungaria rămâne  blocată de către UE, mai ales din cauza suspiciunilor privind modul în care sunt cheltuiţi banii europeni. Asta, în timp ce ţara ocupă primul loc în clasamentul corupţiei realizat de Transparency International.

    Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic înverşunat al lui Orban, a declarat că Tiborcz a profitat de legăturile sale cu premierul ungar, care n-a mai lăsat puterea din mână din 2010.  Proiecte precum complexul guvernamental al lui Orban din cartierul Castelului, noile muzee şi hotelurile lui Tiborcz  arată bine, dar nu fac mare lucru pentru oraş, potrivit primarului.

    Tiborcz s-a căsătorit cu fiica cea mare a lui Orban, Rachel, în 2013. Majoritatea membrilor din familia Orban sunt discreţi şi caută să nu ajungă prea des în lumina refelectoarelor, însă Tiborcz n-a respectat această regulă şi a devenit foarte cunoscut în ţară.

    El şi soţia sa au respins în mod repetat orice idee că ar fi profitat de pe urma apropierii lor de Orban. Totuşi, în 2023, ginerele lui Viktor Orban declarase pentru platforma de ştiri Index.hu că discută foarte des despre dezvoltarea turismului cu socrul său.

    Primul său proiect important a fost Elios Zrt. o companie specializată în licitaţii pentru iluminatul stradal finanţate de UE. Tiborcz a vândut firma în 2015 lui Attila Paar, a cărui companie de construcţii a câştigat contracte de achiziţii publice pentru unele dintre cele mai vizibile proiecte guvernamentale, inclusiv renovarea Castelului Buda şi a Operei de Stat.

    Trei ani mai târziu, agenţia antifraudă a UE a susţinut că afacerile Elios au fost frauduloase şi a îndemnat Ungaria să ia măsuri împotriva lui Tiborcz şi a unui fost asociat. Cazul a fost clasat, în timp ce guvernul ungar a trebuit să ramburseze 43,7 milioane de euro din fondurile care au fost alocate companiei.

    De atunci, Tiborcz se concentrează în principal pe BDPST, construită după exitul Elios. Scopul companiei este de a accesa „potenţialul vast neexploatat al sectorului turistic din Ungaria, care este foarte promiţător pentru economia naţională”.

    Prima achiziţie a companiei a fost un castel dărăpănat în Tura, la 50 de kilometri est de Budapesta. Acesta este acum hotelul emblematic de cinci stele al BDPST, după ce clădirea aflată în stare de degradare a fost salvată după decenii de utilizare abuzivă în timpul comunismului. Cântăreţul Justin Bieber a petrecut acolo cu prietenii şi personalul după ce a cântat la Festivalul Sziget de la Budapesta în 2022, potrivit presei.

    BDPST a investit, de asemenea, în transportul de mărfuri, logistică, finanţe şi, în ultima vreme, în agricultură, dar turismul a fost întotdeauna principalul său interes a lui Istvan, precum şi al soţiei sale.

  • Care sunt locurile unde bogaţii lumii merg să-şi ascundă banii de ochii guvernelor

    Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg.

    În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

    Top cinci cele mai avantajoase paradisuri fiscale:

    Antigua şi Barbuda

    De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

    De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

    Emiratele Arabe Unite

    În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

    Italia

    Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

    Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.

     

  • Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Bitcoin sparge toate recordurile: Criptomoneda a atins pragul de 72.881 de dolari pentru prima oară în istorie, pe măsură ce investitorii în crypto prind din nou curaj şi scot banii de la saltea

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Unde fug miliardarii de ochii guvernelor. Lista paradisurilor fiscale unde super-bogaţii vin cu banii pentru că taxele aproape nu există

    Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg.

    În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

    Top cinci cele mai avantajoase paradisuri fiscale:

    Antigua şi Barbuda

    De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

    De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

    Emiratele Arabe Unite

    În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

    Italia

    Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

    Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.

     

  • Tăiaţi cordonul ombilical cu care vă ţineţi copilul-adult legat financiar de voi!

    Îi cer lui tata bani pentru chirie, trece mama să-mi aducă de mâncare şi să mă ajute la curăţenie, îmi plătesc ai mei ratele la casă/telefon, s-au oferit să ne ajute ei să mergem în concediu, că după ce ne luăm apartamentul va fi mai greu cu plecările”… sunt doar câteva dintre replicile pe care le tot aud de la prietenii mei adulţi, de-o seamă cu mine, adică în jurul vârstei de 30 de ani, ori chiar peste. Trecuţi de mult de majorat, iar unii cu salarii mult mai mari decât pensia/salariul părinţilor.

    La nivel european, o statistică a Eurostat arăta că românii îşi părăsesc casa părintească în jurul vârstei de 25-30 de ani (25,7 femeile şi 30,3 bărbaţii – la noi fiind întâlnită cea mai mare diferenţă între sexe), în timp ce suedezii, de pildă, pleacă de acasă cu 5-6 ani mai devreme, media europeană fiind de circa 24 de ani. De asemenea, în România peste 40% dintre adulţii cu vârsta de 25-34 de ani locuiau cu părinţii (în 2018, la data publicării statisticii), Danemarca având aici cel mai mic scor, de circa 4%, cu o medie a EU de aproximativ 30%.

    În ceea ce priveşte dependenţa financiară, trecând dincolo de graniţele Europei, un studiu citat de cbsnews menţionează că în Statele Unite doar 45% dintre adulţii de 18-34 de ani se declară 100% independenţi financiar de părinţi, iar 1 din 5 adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani recunoaşte că încă are nevoie de sprijin, apelând la părinţi pentru plata utilităţilor, printre altele, în timp ce numărul e şi mai mare în rândul celor de 18-24 de ani.

     În plus, această dependenţă vine la pachet cu un surplus. Potrivit aceluiaşi studiu, 45% dintre studenţii de 25-29 de ani din prezent sunt îndatoraţi, în timp ce în 1993, cu trei decenii în urmă, procentajul era de 28%. Nu e de mirare, căci acum tinerii călătoresc mai des şi în destinaţii mai exotice, vor cel mai nou model de smartphone la fiecare lansare, vor maşini electrice sau hibrid, vor să meargă la studii peste graniţe – dar nu toţi învaţă pentru o bursă de studiu, vor să mănânce la fine-dining sau cu dietă raw-vegană – opţiuni mult mai scumpe decât clasicele meniuri de fast-food preferate la ieşirile cu prietenii în trecut, vor, încă de prin adolescenţă, cele mai trendy outfituri, căci uniformele nu mai sunt obligatorii în multe şcoli şi eşti arătat cu degetul dacă nu porţi un model-răcnet de Jordans. Şi gradul de îndatorare pentru locuinţă e mai mare decât în ʼ90 – datoria medie a unui tânăr de 29-34 de ani din State e de 190.000 de dolari, în timp ce în 1993 era de 120.000 de dolari, cifrele fiind calculate la o inflaţie ajustată.

    Lecţia dependenţei e toxică, căci dacă adultul întreţinut va ajunge cândva în situaţia în care nu va mai putea fi sprijinit financiar de părinţi, se va trezi pe un teritoriu complet necunoscut, poate în cel mai nepropice moment. Un prim risc evident e să înlocuiască dependenţa de părinţi cu cea de prieteni ori de partener, sau de împrumuturi imediate, cu dobânzi mari, care îl vor îngloda în datorii, dar pot apărea şi altele. De asemenea, relaţiile cu cei care opresc ajutorul se pot înrăutăţi, de aceea e bine să fie prevenite astfel de riscuri, nu combătute. Şi în viaţa de familie, de cuplu, pot apărea nemulţumiri, frustrări, dacă descoperi că locuieşti cu un copil-adult care nu ştie la 25-30 de ani să pornească maşina de spălat, să prăjească un ou, să îşi calce o cămaşă sau să plătească o factură.

    Pregătirea momentului în care vei tăia cordonul ombilical cu care îţi ţii copilul ataşat financiar de tine poate fi făcut foarte de timpuriu, sădindu-i responsabilitatea banilor, învăţându-l cum să îi câştige, nu doar să îi ceară – cu mici sarcini în casă pentru care poate fi recompensat.

    La fel, există fel de fel de joburi pe care le poate face chiar şi pe durata liceului/a facultăţii, cu care să îşi strângă banii necesari pentru un city break, un iPhone şi tot aşa – să dea meditaţii, să înveţe să facă site-uri, copywriting, promoţii, apariţii TV în reclame şi multe altele. Sunteţi antreprenori mulţi dintre voi, implicaţi-i în afaceri, ajutaţi-i să găsească ceva ce li se potriveşte cu adevărat dacă au înclinaţie către business, educaţi-i financiar, învăţaţi-i cum să investească. Dar nu le întreţineţi dependenţa financiară în viaţa de adult.

    De altfel, cel mai bun exemplu vine de la arhicunoscuţii miliardari ai lumii, de la Warren Buffet, de la Bill Gates, de la Mark Zuckerburg, care au susţinut, de-a lungul timpului, că nu sunt adepţii lăsării averilor ca moştenire, ci preferă să doneze părţi importante ale acestora (peste 50%, conform campaniei caritabile The giving pledge). La scară mică, reţeta poate fi aplicată tuturor, indiferent că vorbim de acţiuni caritabile ori de a profita de resursele tale financiare după bunul plac, după ce timp de mulţi ani ai muncit şi pentru a-ţi creşte copiii.  

    Andra Stroe este jurnalist, BUSINESS Magazin

  • Bătălia titanilor începe să devină toxică. Sam Altman, Co-fondatorul OpenAI, creatorul ChatGPT, face dezvăluiri şocante după ce a fost dat în judecată de Elon Musk

    Elon Musk, CEO-ul gigantului Tesla şi Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, au ajuns de la lucra împreună pentru revoluţia inteligenţei artificiale  la război în tribunal. După ce Musk l-a dat în judecată pe Altman pentru că OpenAI, cofondată de acesta, şi-ar fi abandonat misiunea non-profit în urma încheierii unui parteneriat cu Microsoft, Altman a ripostat şi a făcut publice mai multe mailuri unde CEO-ul Tesla făcea presiuni pentru a obţine controlul OpenAI, scrie Bloomberg.

    „Tesla este singura speranţă dacă vreţi să ţineţi vreodată pasul cu Google. Chiar şi aşa, probabilitatea de a ne transforma într-un rival pentru Google este mică, dar nu este 0”, scria Musk într-unul dintre e-mailurile făcute publice de Sam Altman

    Musk a încercat să convingă cercetătorii OpenAI să părăsească compania şi să se alăture Tesla, iritându-şi colegii. Până în februarie 2018, directorii OpenAI au respins oferta sa de preluare a controlului, iar Musk a decis să se retragă din funcţia de copreşedinte. Altman a devenit atunci director executiv.

    Altman şi Musk au continuat să discute despre IA şi, deşi Musk a încetat să mai susţină financiar OpenAI, a continuat să plătească chiria pentru spaţiile de birouri şi de muncă a acesteia. Altman a continuat să îl susţină public pe Musk după ce a lansat filiala de business OpenAI în martie 2019.

    Când investitorii au început să se debaraseze de acţiunile Tesla, el s-a grăbit să ia apărarea lui Musk.

    „Este greşit să vă întoarceţi împotriva Tesla. A paria împotriva lui Elon, este din punct de vedere istoric, o greşeală”, scria şeful OpenAI pe Twitter.

    Relaţia dintre cei doi antreprenori a suferit o lovitură în noiembrie 2022, când OpenAI a lansat ChatGPT, un chatbot care putea scrie poezii şi genera coduri de calculator.

    Spre iritarea lui Altman, Musk şi-a exprimat public îngrijorarea că chatbotul a accelerat o cursă periculoasă de dezvoltare a unei inteligenţe artificiale puternice şi complexe. De asemenea, Musk a început să se întrebe prin intermediul tweet-urilor cum de organizaţia non-profit pe care a cofondat-o a lansat o entitate cu scop lucrativ care a strâns miliarde de dolari de la Microsoft.

    Aceste plângeri şi suspiciuni au devenit baza procesului deschis de Musk împotriva lui Altman.

    La scurt timp după ce OpenAI a lansat ChatGPT, Musk a anunţat că a tăiat accesul OpenAI la baza de date de la Twitter, platforma social-media pe care o achiziţionase recent. OpenAI luase în considerare posibilitatea de a utiliza datele Twitter pentru a-şi antrena modelele de chatboţi.

    În acea perioadă, Musk i-a spus lui Altman despre planurile sale de a înfiinţa o companie concurentă de inteligenţă artificială, xAI. Altman s-a întrebat dacă adăugarea unui alt concurent în cursa pentru inteligenţa artificială ar putea atenua îngrijorările lui Musk. În lunile de după lansarea ChatGPT, Musk a început să racoleze angajaţi ai OpenAI pentru xAI. De asemenea, el a ameninţat că îi va da în judecată pe Altman şi OpenAI.

    În noiembrie, Musk şi-a anunţat propriul chatbot, Grok. El l-a descris ca fiind un concurent mai puţin “woke” al ChatGPT. Musk a oferit noului chatbot acces la tezaurul de date online al Twitter, precum şi spaţiu în biroul său din San Francisco. În ultimele săptămâni, xAI a început să se pregătească pentru o nouă rundă de strângere de fonduri, o mişcare care probabil va intensifica cursa împotriva OpenAI.

     


     

     

  • Bătălia titanilor începe să devină toxică: După ce Elon Musk l-a dat în judecată pe Sam Altman, Co-fondatorul OpenAI, creatorul ChatGPT ripostează şi face publice zeci de e-mailuri prin care Musk ar fi făcut presiuni pentru a strânge mai mulţi bani şi a propus o fuziune cu Tesla

    Elon Musk, CEO-ul gigantului Tesla şi Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, au ajuns de la lucra împreună pentru revoluţia inteligenţei artificiale  la război în tribunal. După ce Musk l-a dat în judecată pe Altman pentru că OpenAI, cofondată de acesta, şi-ar fi abandonat misiunea non-profit în urma încheierii unui parteneriat cu Microsoft, Altman a ripostat şi a făcut publice mai multe mailuri unde CEO-ul Tesla făcea presiuni pentru a obţine controlul OpenAI, scrie Bloomberg.

    „Tesla este singura speranţă dacă vreţi să ţineţi vreodată pasul cu Google. Chiar şi aşa, probabilitatea de a ne transforma într-un rival pentru Google este mică, dar nu este 0”, scria Musk într-unul dintre e-mailurile făcute publice de Sam Altman

    Musk a încercat să convingă cercetătorii OpenAI să părăsească compania şi să se alăture Tesla, iritându-şi colegii. Până în februarie 2018, directorii OpenAI au respins oferta sa de preluare a controlului, iar Musk a decis să se retragă din funcţia de copreşedinte. Altman a devenit atunci director executiv.

    Altman şi Musk au continuat să discute despre IA şi, deşi Musk a încetat să mai susţină financiar OpenAI, a continuat să plătească chiria pentru spaţiile de birouri şi de muncă a acesteia. Altman a continuat să îl susţină public pe Musk după ce a lansat filiala de business OpenAI în martie 2019.

    Când investitorii au început să se debaraseze de acţiunile Tesla, el s-a grăbit să ia apărarea lui Musk.

    „Este greşit să vă întoarceţi împotriva Tesla. A paria împotriva lui Elon, este din punct de vedere istoric, o greşeală”, scria şeful OpenAI pe Twitter.

    Relaţia dintre cei doi antreprenori a suferit o lovitură în noiembrie 2022, când OpenAI a lansat ChatGPT, un chatbot care putea scrie poezii şi genera coduri de calculator.

    Spre iritarea lui Altman, Musk şi-a exprimat public îngrijorarea că chatbotul a accelerat o cursă periculoasă de dezvoltare a unei inteligenţe artificiale puternice şi complexe. De asemenea, Musk a început să se întrebe prin intermediul tweet-urilor cum de organizaţia non-profit pe care a cofondat-o a lansat o entitate cu scop lucrativ care a strâns miliarde de dolari de la Microsoft.

    Aceste plângeri şi suspiciuni au devenit baza procesului deschis de Musk împotriva lui Altman.

    La scurt timp după ce OpenAI a lansat ChatGPT, Musk a anunţat că a tăiat accesul OpenAI la baza de date de la Twitter, platforma social-media pe care o achiziţionase recent. OpenAI luase în considerare posibilitatea de a utiliza datele Twitter pentru a-şi antrena modelele de chatboţi.

    În acea perioadă, Musk i-a spus lui Altman despre planurile sale de a înfiinţa o companie concurentă de inteligenţă artificială, xAI. Altman s-a întrebat dacă adăugarea unui alt concurent în cursa pentru inteligenţa artificială ar putea atenua îngrijorările lui Musk. În lunile de după lansarea ChatGPT, Musk a început să racoleze angajaţi ai OpenAI pentru xAI. De asemenea, el a ameninţat că îi va da în judecată pe Altman şi OpenAI.

    În noiembrie, Musk şi-a anunţat propriul chatbot, Grok. El l-a descris ca fiind un concurent mai puţin “woke” al ChatGPT. Musk a oferit noului chatbot acces la tezaurul de date online al Twitter, precum şi spaţiu în biroul său din San Francisco. În ultimele săptămâni, xAI a început să se pregătească pentru o nouă rundă de strângere de fonduri, o mişcare care probabil va intensifica cursa împotriva OpenAI.

     


     

     

  • Dacă nu te plimbi acum, atunci când?!

    Conform datelor BNR din Balanţa de plăţi a României, în 2023 românii au cheltuit pe servicIi turistice în afara ţării 8,45 miliarde de euro, un nivel record, cu 1,1 miliarde de euro mai mult decât în 2022 şi cu 3,1 miliarde euro mai mult decât în 2019, când a fost cel mai bun an pentru turism. Probabil că BNR include în serviciile turistie sumele plătite pe hoteluri şi pachete turistice, bani care trec prin bănci.

    Nu cred că în datele oficiale sunt incluşi şi banii de buzunar, adică banii de buzunar care sunt cheltuiţi în afară la restaurante, muzee, baruri, celebrele excursii de o zi etc. În străinătate, dacă plăteşti cash eşti mai bine văzut, semn că şi la ei cash-ul este rege. Cred că aşa, la o simplă estimare, românii cheltuie în afară cel puţin 8 miliarde de euro, cash. Turismul extern s-a întors la nivelul din 2019, dar pe preţuri mult mai mari, atât la avioane, autocare, maşini de închiriat, restaurante, cafenele, magazine etc. Conform datelor statistice, preţurile biletelor de avion au crescut numai în ultimul an cu 20-30%, această creştere fiind absorbită imediat de cererea mare de bilete de avion.

    Celebrii operatori low cost – Ryanair, Wizzair etc. – nu au suficiente avioane şi piloţi pentru câtă cerere există. Dacă îi întrebi pe corporatişti, generaţii Millennials şi Gen Z, imediat cum începe anul şi se iese din iarnă, căutările de bilete de avion pentru vacanţe, pentru city break-uri, sunt pe primul loc în căutările pe net. Pe locul doi sunt spaţiile de cazare – booking.com, airbnb, pe locul trei intră hainele. Pe locul patru intră căutările de job şi de salarii, mai degrabă pentru a vedea ce mai este nou în piaţă şi cât mai sunt salariile, decât pentru a-şi schimba cu adevărat jobul. Undeva spre final sunt căutările de apartamente şi credite pentru achziţia unui apartament.

    Pentru noile generaţii, achiziţia unui apartament cu credit, adică să te înhami la plata unor rate pe 25-30 de ani înseamnă o presiune lunară mult mai mare decât o pot duce acum. Aşa că, dacă nu stau cu părinţii, a sta în chirie este prima opţiune pentru millennials şi Gen Z şi de aceea chiriile au crescut cu 20-30% doar în ultimul an. Chiar dacă chiriile egalează rata pentru un apartament, noile generaţii preferă să locuiască în această formă, pentru a nu fi legaţi de un credit, un produs pe care îl consideră capitalist, prin care băncile iau bani de la oameni şi se îmbogăţesc.

    A călători, a vedea cât mai multe ţări, a vedea cât mai multe oraşe începe să devină, dacă nu este deja, o ţintă pentru corporatiştii mai tineri. Foarte mulţi au devenit „profesori” în a cumpăra cele mai ieftine bilete de avion, în a găsi cele mai rezonabile forme de cazare, în a descoperi cele mai bune variante de street food etc. Dacă acum 25-30 de ani te duceai la Bruxelles cu 300 de dolari biletele de avion dus-întors, la un salariu de 300-400 de dolari, acum poţi să te duci la Bruxelles cu bilete care costă 70-100 de euro, la un salariu de 1.000-1.500 de euro.

    Aceeaşi comparaţie o putem face pentru multe alte oraşe şi ţări din Europa. Felul prin care se raportează noile generaţii la viaţă este diferit faţă de cum ne raportăm noi, generaţia decreţeilor. Ei au alte posibilităţi financiare (prin salarii), sociale şi de joburi faţă de cum le-am avut noi, pentru care a lucra într-o bancă, într-o multinaţională, într-un birou reprezenta acum 20 de ani visul suprem. Noi nu am avut rutina schimbării jobului de la un an la altul, iar orice creştere salarială oferită de altcineva, de o altă companie, era întoarsă pe toate părţile, până era respinsă. Toată lumea îşi punea problema cât de stabil este un job. Acum, pentru noile generaţii această stabilitate a jobului nu reprezintă o prioritate, având în vedere cât de des poate un Millennials sau un Gen Z să îşi schimbe jobul într-un interval foare scurt. Sunt alte generaţii, cu alte priorităţi. Până una alta, să ne bucurăm că a trecut iarna, a fost vreme frumoasă, şi urmează opt luni, martie-octombrie, în care city-break-urile şi vacanţele sunt în topul discuţiilor.

    Şi să remarcăm că românii au bani.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cine sunt cele opt fonduri de investiţii care au luat 175 mil. euro din banii din PNRR? Banii ar urma să fie investiţi în România în IMM-uri, proiecte de infrastructură sau transfer de tehnologie

    Opt fonduri de private equity şi venture capital prezente local au accesat deja 175 mil euro, adică aproape jumă­tate din totalul de 400 mil. euro alocaţi din PNRR –  programul de relansare a economiei conceput de UE după pandemie. 

    Mozaik Investments, Innova/7, Booster Capital, GapMinder II, Morphosis Capital II, Early Game Ventures II, BoldMind şi AMC V (fond al ACP) sunt cei opt beneficiari. Două nume sunt noi, iar şase sunt deja active în piaţă. Unii actori deja au şi investit o parte din sumă. E vorba de ACP Group, care din fondul AMC V a cumpărat o participaţie în reţeaua de clinici Medicales, Morphosis Capital, care a ridicat al doilea fond, iar prima investiţie a fost realizată în şcoala privată Mark Twain, şi de Innova Capital.

    Dincolo de Innova şi ACP, care sunt actori regionali, toate celelalte fonduri sunt nume autohtone. Mai mult, apar două iniţiative noi, este vorba de Booster Capital (fond cofondat de Şerban Roman, fostul şef al Enterprise Investors pe plan local) şi de BoldMind (cu echipa condusă de investitorul român Dragoş Roşca).

    Dragoş Roşca a fost acţionar în companii precum OptiBLU (business vândut către fondul Innova Capital) şi a condus fondul†Gemisa†Investments.

    Banii accesaţi din PNRR ar urma să fie investiţi în România, în IMM-uri, proiecte de infrastructură sau transfer de tehnologie.

    Bugetul de 400 mil. euro din PNRR poate fi o gură importantă de oxigen pentru piaţa de M&A care începe să simtă efectele scumpirii banilor ca urmare a inflaţiei.