BusinessMagazin

Tag: banci

  • Semnal neaşteptat de la bănci. Au început să micşoreze dobânzile la depozite

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    ♦ Comparativ cu luna martie, o dobândă de 9% pe scadenţa de 12 luni nu se mai găseşte la nicio bancă de pe piaţa locală, cea mai mare fiind acum 8,75% ♦ Pentru scadenţa de 6 luni plaja este între 5% şi 8%, iar pentru scadenţa de 3 luni dobânzile se află între 4% şi 8%.

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că băncile îşi gestionează în permanenţă trezoreria şi de multă vreme au depozite suficiente, mai ales în condiţiile în care ritmul creditării nu a crescut, ci stagnează oarecum din cauza creşterii dobânzilor la credite.

    „Băncile nu sunt foarte interesate să atragă noi depozite şi îşi permit în felul acesta să ţină dobânzile destul de scăzute. Marja aceasta mare care s-a menţinut între dobânzi la depozite şi dobânzi la credite a făcut ca profitul băncilor în 2022 să fie la un nivel record. În general asta este o situaţie temporară, dar cât va ţine, care va fi situaţia pe piaţă anul acesta este greu de spus”, a explicat Aurelian Dochia. 

    El a mai adăugat că este puţin curios faptul că oamenii, în vremea pandemiei, au continuat să depună banii la bănci, deşi temerea era că veniturile, fiind scăzute sau stagnante, economiile vor scădea.

    „În practică au fost aproape permanent, cu mici excepţii, creşteri ale dobânzilor la depozite. De aceea, cred că în momentul acesta băncile nu sunt interesate să atragă noi depozite şi oferă dobânzi destul de scăzute. Raportul dintre viteza creditării, adică cât pot să plaseze băncile drept credite în momentul de faţă, şi volumul depozitelor este factorul determinant în această gestiune pe care o fac băncile a dobânzilor la credite şi depozite. Dacă de exemplu luna viitoare ar creşte foarte mult cererea de credite, atunci s-ar putea să asistăm la fenomenul în care băncile sunt nevoite să atragă depozite şi pot să mărească dobânzile pentru a atrage aceste noi depozite”, susţine analistul economic. Deşi scăderea dobânzilor la depozite poate fi percepută ca un semnal din partea băncilor privind scăderea presiunilor inflaţioniste, faptul că se anticipează o probabilă scădere a dobânzii BNR mai repede decât era aşteptată înseamnă, potrivit lui Aurelian Dochia că BNR deja a obţinut un rezultat, iar veniturile disponibile, care au scăzut pe parcursul anului trecut, şi consumul care creştea cu cifre foarte mari şi care s-a temperat anul acesta înseamnă mai degrabă începerea normalizării.

    BNR deja a obţinut un rezultat. Veniturile disponibile au scăzut pe parcursul anului trecut. Consumul care creştea cu cifre foarte mari în ultimul an s-a temperat deja anul acesta. Acum şi în România, ca şi în majoritatea celorlalte ţări care au fost în situaţii similare se pune problema aşa numitei normalizări. Adică banca centrală începe să se uite dacă nu este cazul să stopeze creşterile de dobânzi şi poate să înceapă chiar scăderea lor. Şi la noi s-a întâmplat stoparea, Bnca Centrală Europeană a decis şi ea stoparea creşterii dobânzilor. Pe de altă parte, deja câteva economii şi câteva zone din zona euro au fost în recesiune declarată statistic, iar în România a început din nou să se discute intrarea într-o scurtă recesiune şi deja nu mai are rost pentru banca centrală să se îngrijoreze de o creştere prea bruscă a consumului şi veniturilor disponibile”, a mai explicat Aurelian Dochia.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu a ofertelor pe care băncile le au în prezent la depozitele la termen în lei pentru populaţie, ZF a analizat nivelul dobânzilor oferite de 14 bănci, pentru cele trei scadenţe principale, respectiv 3 luni, 6 luni şi 12 luni, din informaţiile publicate pe Conso, comparator online. Nivelul dobânzilor prezentat pot suferi modificări în funcţie de mai multe criterii pe care băncile le folosesc pentru a îmbunătăţi oferta pentru fiecare client individual, precum canalul prin care constituie depozitul, suma pe care o depune, dacă salariul este încasat la bancă şi alte criterii sepcifice fiecărei bănci.

    Astfel, pentru scadenţa de 12 luni, din datele colecatate de pe comparatorul online, Intesa Sanpaolo Bank oferă o dobândă de la depozitul la termen în lei pentru populaţie de 8,75%. Deşi nivelul este cele mai mare dintre variantele prezentate de ZF, în urmă cu trei luni, TBI Bank oferea printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen în lei pe 12 luni, respectiv 9,3%. Pe de altă parte, tot în urmă cu trei luni, Intesa Sanpaolo avea o ofertă de dobândă de 8,50%, iar acum aceasta este cu 0,25 puncte procentuale mai mare, ceea ce înseamnă că instituţia de credit urmăreşte să atrag mai multe depozite de la clienţii săi.

    În ceea ce priveşte TBI Bank, care pe tot parcursul anului 2022 s-a menţinut cu ofertele la depozitele la termen în lei pentru populaţie de 10%, chiar dacă acest nivel era pe o scadenţă mult mai mare, de 5 ani, acum banca şi-a mai domolit oferta, ajungând la 8,45% pentru scadenţă de 12 luni, faţă de 9,3% în urmă cu trei luni. Din perspectiva celor mai mari bănci din sistemul bancar, nivelul dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie ating pragul de 8%, dar nu îl mai depăşesc, plaja menţinându-se în jurul a 7%.

    Pentru scadenţa de 12 luni, pe lângă Intesa Sanpaolo Bank şi TBI Bank, nivelul dobânzilor oferite de celelalte bănci analizate sunt de 8,1% în cazul ProCredit Bank, 8% în cazul UniCredit Bank, 7,7% la CEC Bank, 7,5% la BRD, 7,5% la Raiffeisen Bank, 7,5% la Eximbank, 7,45% la Garanti BBVA, 7,4% la Alpha Bank, 7% la BCR, 7% la ING Bank, 7% la OTP Bank şi 6,7% la Banca Transilvania. Comparativ cu nivelul dobânzilor din urmă cu trie luni care se aflau între 7% şi 9,3% pentru scadenţa de 12 luni, acum plaja este între 6,7% şi 8,75%.

    Din perspectiva ofertelor la dobânda pentru depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 6 luni, printre ofertele cele mai mari colectate de ZF de pe platforma Conso.ro, TBI Bank oferă 7,8%, Intesa Sanpaolo Bank 7,75%, ProCredit Bank 7,75%, Garanti BBVA 7,6%, OTP Bank 7,3%, Raiffeisen Bank 7,25%, Eximbank 7,25%, Alpha Bank 7,2%, BRD 7%, UniCredit Bank 7%, CEC Bank 6,7%, Banca Transilvania 6,5%, BCR 6,4%, iar ING Bank 5,25%. Comparativ cu luna martie 2023, nivelul maxim al dobânzilor la depozite pe care persoanele fizice putea să-l găsează era de 8,75%. Pe de altă parte, schimbări semnificative pe această scadenţă nu se observă. Cu toate acestea, Banca Transilvania a redus oferta de dobândă de la 7% în martie 2023 la 6,5%, BCR care a crescut ofeta cu 0,2 puncte procentuale, Intesa Sanpaolo care a majorat oferta cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce ProCredit Bank a majorat oferata cu 0,45 puncte procentuale.

    Din punctul de vedere al dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 3 luni, cele mai mari oferte analizate de ZF nu depăşesc 7,5%, iar plaja se restrânge şi mai mult în jurul nivelului de 7%. Astfel, Garanti BBVA oferă un nivel de doândă de 7,5%, Raiffeisen bank 7,2%, TBI Bank 7,1%, Alpha Bank 7%, Intesa Sanpaolo Bank 7%, OTP Bank 6,8%, Eximbank 6,65%, BRD 6,5%, UniCredit Bank 6,5%, CEC Bank, 6,45%, ProCredit Bank 6,3%, Banca Transilvania 6,1%, BCR 6,1%, iar ING Bank 4,75%. Comparativ cu martie 2023, ofertele băncilor se duceau şi spre 8%.

    Deşi băncile s-au mişcat destul de lent anul trecut privind creşterea dobânzilor la depozite, în timp ce inflaţia atingea câte un prag maxim în fiecare lună, nicio bancă nu a reuşit să ajungă cu ofertele la dobânzile oferite pentru depozitele la termen cel puţin la 10%, având în vedere că inflaţia urcase la peste 16%. Acum, în ultimele luni, băncile au început deja ajustări a ofertelor, dar acestea nu sunt neaparat doar orientate către scăderi, ci în anumite cazuri sunt chiar puţin mai mari. Conform ofertelor celor 14 bănci analizate de ZF, nivelul mediu al celor trei scadenţe principale se află în jurul nivelului de 7%.


     

     

  • A venit nota de plată pentru împrumuturile uriaşe luate de băncile europene în pandemie, iar băncile italiene sunt primele care ajung în linia întâi: Peste jumătate de trilion de euro trebuie rambursaţi într-un exerciţiu care întinde nervii creditorilor de pe continent la maxim şi pune sistemul bancar european la încercare

    Banca Centrală Europeană este pe cale să testeze rezistenţa industriei bancare de pe continent, obligând creditorii să ramburseze aproximativ jumătate de trilion de euro din împrumuturi ieftine din epoca pandemiei într-o singură tranşă, scrie Bloomberg.

    Creditorii italieni mai mici reprezintă cea mai mare îngrijorare, iar băncile greceşti nu sunt departe de aceştia. Împrumuturile restante ale Italiei în cadrul programului TLTRO(program de finanţare pentru bănci şi de încurajare a împrumuturilor lansat de BCE – n.r.) sunt mai mari decât rezervele de numerar pe care creditorii săi le au la BCE, ceea ce înseamnă că unele dintre bănci vor trebui să strângă bani din altă parte pentru a rambursa împrumuturile.

    Rezervele excedentare ale creditorilor greci sunt mai mult sau mai puţin egale cu ceea ce datorează BCE.

    Pe măsură ce împrumuturile TLTRO în valoare de 476,8 miliarde de euro vor ajunge la scadenţă la 28 iunie, anumite firme din Germania, Franţa sau alte naţiuni din zona euro ar putea, de asemenea, să resimtă presiunea.

     „În Italia sau Grecia, datele sunt clare, dar chiar şi în alte ţări, ar putea exista bănci care au împrumutat peste rezervele pe care le deţin la BCE”,  a declarat Reinhard Cluse, economist la UBS Group AG.

    Băncile italiene ar putea fi nevoite să strângă aproximativ 35 de miliarde de euro în 2023 şi alte 75 de miliarde de euro pentru a se pregăti pentru mai multe rambursări de împrumuturi TLTRO anul viitor, potrivit estimărilor NatWest Markets.

    „Unele instituţii, cel mai probabil băncile mai mici,  nu vor avea lichidităţi suficiente, mai ales pe termen scurt„ sunt de părere strategii şi economiştii NatWest Markets.

    Vestea bună este că creditorii au o mulţime de opţiuni de finanţare alternativă: una dintre ele este piaţa repo, unde firmele se împrumută între ele pe bază de garanţii. De asemenea, băncile pot apela la pieţele de obligaţiuni pentru a acoperi eventualele goluri sau pot alege să pună în buzunar numerar din obligaţiunile pe care le deţin şi care ajung la scadenţă.

    O problemă importantă cu care se confruntă băncile este că BCE nu dă semne ca ar putea lansa o nouă facilitate pentru a ajuta creditorii, chiar dacă aceştia s-ar afla în dificultate privind capacităţile de finanţare.

     Majoritatea economiştilor sunt de părere că BCE nu va mai lansa niciun program important de finanţare pe termen lung pentru bănci după ce TLTRO va lua sfârşit în 2024, ceea ce înseamnă că băncile sunt pe cont propriu în misiunea de a rambursa cei 500 de miliarde de euro pe care i-au contractat în perioada pandemiei.

     

  • Românica, şi pe tine te iubim!

    Noi/voi avem/aveţi o părere destul de proastă despre conaţionalii noştri: analfabeţi funcţionali, needucaţi financiar, ţărani, manelişti, bombardieri, neam de hoţi, corupţi, leneşi etc. Când vorbeşti cu străinii, cu cei care au stat pe aici, aceştia au o altă părere: românii nu diferă faţă de popoarele lor, nu suntem mai buni sau mai proşti decât alţii, nu suntem mai mult sau mai puţin leneşi, mai mult sau mai puţin corupţi.

    Totul depinde de cât de tare strigăm acest lucru. Patronii români îşi pun mâinile în cap când se confruntă cu noua generaţie, în schimb, dacă aceeaşi generaţie, dacă aceiaşi tineri se duc în afară, patronii de acolo au o altă părere, că românii sunt muncitori, pot să ducă mult, sunt mai serioşi decât conaţionalii lor. Cu toţii vorbim despre şcoală, cât de prost a ajuns, copiii nu mai învaţă aşa cum învăţam noi, iar în aceste condiţii, rezultatul nu poate fi altul decât prost. În schimb, şcolile externe de-abia aşteaptă să vină în România să facă recrutări, considerând că elevii/studenţii români sunt poate mai isteţi decât alţii, nu sunt mai prejos în privinţa inteligenţei etc. Când noi plecăm în afară înjurând, expaţii nu ştiu cum să-şi prelungească mai mult şederea în România sau cum să-şi găsească alte posturi ca să rămână în ţară. Bineînţeles că este altceva să te duci să lucrezi în afară pe 1.000-2.000 de euro şi altceva când un expat câştigă în România 15.000 de euro pe lună net plus o listă lungă de beneficii. Cum se spune, la aceşti bani şi eu aş rămâne în România. Foarte mulţi intelectuali vor neapărat să scoată în evidenţă că suntem pe penultimul loc din Europa la testele PISA. Dar dacă noi am încerca să facem aceste teste, am vedea că nu suntem mai buni decât alţii. Dacă am lua numai zona urbană pe testele PISA, am vedea că suntem peste media Uniunii Europene, că elevii români sunt peste cei francezi, germani, austrieci. Însă rezultatul nostru final arată prost din cauza zonei rurale, acolo unde şcoala poate nu este pe primul loc. Bancherii spun despre clienţii lor români că nu au educaţie financiară, că se împrumută mai mult decât pot duce, dar uită să precizeze că aceste credite sunt date de către bănci ştiind că persoana care le ia nu realizează ce înseamnă acel credit. Creditele în franci elveţieni au fost vândute celor needucaţi financiar de către cei mai educaţi financiar. Şi cel mai ironic este că primii clienţi ai creditelor în franci elveţieni au fost chiar directori şi oameni din bănci. Cu toţii considerau că dobânda este prea mică şi că nu există risc valutar. Când a venit criza din 2008, când a crescut francul elveţian, primii care aşteptau reducerea cursului CHF la valoarea din momentul acordării creditului erau chiar bancherii, nu oamenii de rând. Bancherii vorbesc despre economii pe termen lung, despre conturi de investiţii, inclusiv pentru copii, dar ce economii poţi să faci când dobânda este de 4%, iar inflaţia este de 16%. În mod normal nimeni n-ar mai trebui să investească în acest produs de economisire pe termen lung. Toţi analiştii economici, toţi economiştii, toţi bancherii au criticat ani de zile  faptul că economia României  se bazează pe consum, pe faptul că românii ies cu coşurile pline din supermarket, pe faptul că aruncă cu bani în dreapta şi-n stânga. Când consumul creştea, inclusiv pe datorie, nu era bine. Acum, când consumul scade, când oamenii sunt mai atenţi cu banii lor, nu e bine pentru că afectează economia. Pentru companiile internaţionale, România este o ţară extraordinară, vânzările pe metrul pătrat sunt printre cele mai ridicate din Europa şi nimeni nu se plânge de acest lucru. Numai noi ne plângem, numai economiştii ne arată cu degetul. Dacă întrebi chelnerii români care lucrează în restaurantele din Bucureşti, cei mai buni clienţi ai lor nu sunt „străinii care au bani”, ci „românii, care nu au bani”.  Străinii nu prea se înghesuie să lase bacşiş, în schimb românii, dacă sunt într-o stare bună, nu se uită la bani, vor ca şi chelnerii să se simtă fericiţi, aşa cum se simt şi ei.

    Când au aflat că România este o ţară de videochatiste, mulţi români au sărit în sus. Dar aceste videochatiste sau videochatişti, pentru că sunt şi băieţi, sunt buni consumatori în România, poate îşi ţin banii în bănci în depozite sau conturi de economii, iau un credit, cumpără apartamente, lasă bacşiş la un restaurant, ca şi chelnerii să aibă mai mulţi bani. Suntem cum suntem, suntem cum este ADN-ul nostru – nu putem fi nici nemţi, nici sârbi, nici polonezi, să murim cu sabia în mână, suntem cum venim din istorie. Dar nu cred că suntem mai prejos decât alţii. Din punct de vedere economic, munca noastră, ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani, a asigurat României cea mai rapidă creştere economică din Europa. Această creştere nu a venit pentru că am fi leneşi, ci dimpotrivă. În caz că vă întrebaţi, creşterea economică din ultimul deceniu, când PIB-ul s-a dublat de la 140 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, a fost susţinută de pariuri, entertainment, de Untold, Electric Castel dar şi de manelişti, de videochat, de piaţa neagră şi gri.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Giganţii din domeniul bancar taie în carne vie pentru a-l salva pe unul de-al lor şi lasă mii de oameni fără loc de muncă doar pentru a supravieţui

    JPMorgan Chase & Co. a notificat aproximativ 1.000 de angajaţi ai First Republic Bank că nu li se vor da locuri de muncă – nici măcar temporar – în urma preluării creditorului falimentar, scrie Bloomberg.

    Cea mai mare bancă americană a oferit joi roluri cu normă întreagă sau de tranziţie pentru aproape 85% dintre cei aproape 7.000 de angajaţi care mai lucrau la First Republic în momentul prăbuşirii, în timp ce restul au fost anunţaţi că nu vor primi o poziţie. Locurile de muncă temporare vor avea o durată de trei, şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de post, potrivit unei surse din interiorul băncii.

    „De la achiziţia First Republic, la 1 mai, am fost transparenţi cu angajaţii lor şi ne-am respectat promisiunea de a-i ţine la curent cu chestiunea locurilor de muncă. Recunoaştem că au fost supuşi stresului şi incertitudinii din martie şi sperăm că ziua de astăzi va aduce claritate”, potrivit unui purtător de cuvânt al JP Morgan.

    Foştii angajaţi ai First Republic cărora nu li s-au oferit locuri de muncă la JPMorgan „vor primi plata şi beneficiile echivalente a două luni de muncă”.

    First Republic a declarat la sfârşitul lunii aprilie că va reduce cu până la 25% din forţa sa de muncă, una din seria de măsuri menite să consolideze banca cu probleme şi să liniştească investitorii. Aceste măsuri nu au fost în cele din urmă suficiente. Majoritatea angajaţilor care nu au primit joi o ofertă de angajaţre la JPMorgan fuseseră identificaţi ca fiind parte din reducerile de personal pe care First Republic voia să le facă.

    JPMorgan, care avea 296.877 de angajaţi la sfârşitul lunii martie, s-a impus în faţa rivalilor în cadrul unei licitaţii conduse de guvern pentru First Republic. Ca parte a ofertei sale câştigătoare, JPMorgan a achiziţionat aproximativ 173 de miliarde de dolari din împrumuturile First Republic, 30 de miliarde de dolari în titluri de valoare şi 92 de miliarde de dolari în depozite – şi apoi a trebuit să decidă ce să facă cu angajaţii săi, dintre care zeci încasau peste 10 milioane de dolari pe an.

  • Giganţii din domeniul bancar taie în carne vie pentru a-l salva pe unul de-al lor şi lasă mii de oameni fără loc de muncă doar pentru a supravieţui

    JPMorgan Chase & Co. a notificat aproximativ 1.000 de angajaţi ai First Republic Bank că nu li se vor da locuri de muncă – nici măcar temporar – în urma preluării creditorului falimentar, scrie Bloomberg.

    Cea mai mare bancă americană a oferit joi roluri cu normă întreagă sau de tranziţie pentru aproape 85% dintre cei aproape 7.000 de angajaţi care mai lucrau la First Republic în momentul prăbuşirii, în timp ce restul au fost anunţaţi că nu vor primi o poziţie. Locurile de muncă temporare vor avea o durată de trei, şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de post, potrivit unei surse din interiorul băncii.

    „De la achiziţia First Republic, la 1 mai, am fost transparenţi cu angajaţii lor şi ne-am respectat promisiunea de a-i ţine la curent cu chestiunea locurilor de muncă. Recunoaştem că au fost supuşi stresului şi incertitudinii din martie şi sperăm că ziua de astăzi va aduce claritate”, potrivit unui purtător de cuvânt al JP Morgan.

    Foştii angajaţi ai First Republic cărora nu li s-au oferit locuri de muncă la JPMorgan „vor primi plata şi beneficiile echivalente a două luni de muncă”.

    First Republic a declarat la sfârşitul lunii aprilie că va reduce cu până la 25% din forţa sa de muncă, una din seria de măsuri menite să consolideze banca cu probleme şi să liniştească investitorii. Aceste măsuri nu au fost în cele din urmă suficiente. Majoritatea angajaţilor care nu au primit joi o ofertă de angajaţre la JPMorgan fuseseră identificaţi ca fiind parte din reducerile de personal pe care First Republic voia să le facă.

    JPMorgan, care avea 296.877 de angajaţi la sfârşitul lunii martie, s-a impus în faţa rivalilor în cadrul unei licitaţii conduse de guvern pentru First Republic. Ca parte a ofertei sale câştigătoare, JPMorgan a achiziţionat aproximativ 173 de miliarde de dolari din împrumuturile First Republic, 30 de miliarde de dolari în titluri de valoare şi 92 de miliarde de dolari în depozite – şi apoi a trebuit să decidă ce să facă cu angajaţii săi, dintre care zeci încasau peste 10 milioane de dolari pe an.

  • Peste o cincime din băncile locale au rămas pe pierdere, în ciuda creşterii dobânzilor 7 bănci au încheiat T1/2023 pe minus, pierderea cumulată fiind de peste 46 mil. lei, în timp ce 25 de instituţii de credit au obţinut profit, câştigul total depăşind 3,4 mld. lei

    ♦ Cel mai probabil băncile care au rămas pe pierdere în T1/2023 sunt bănci mici, în condiţiile în care băncile mari din top 10 au majorat creditarea cu procente cuprinse între 10% şi 20% faţă de T1/2022. Iar profiturile raportate de băncile mari au fost în creştere în T1/2023, ca urmare a creşterii creditării, dar şi a ascensiunii veniturilor odată cu saltul dobânzilor.

    Un procent de 22% din numărul total al instituţiilor de credit din România au înregistrat pierderi în primul trimestru (T1) din 2023, în timp ce 78% au fost pe profit, într-un context caracterizat de creşterea dobânzilor şi inflaţie încă ridicată.

    Concret, din cele 32 de bănci active în România un număr de 7 instituţii de credit au fost pe minus în primul trimestru din acest an, adunând pierderi cumulate de 46,4 mil. lei. Pe de altă parte, 25 de bănci au fost profitabile raportând pentru primele trei luni din acest an câştiguri cumulate de peste 3,4 mld. lei. potrivit datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

    Comparativ, în primele trei luni din 2022 erau în total 34 de bănci, din care 6 bănci pe minus, cu o pierdere cumulată mai mică, de 37,6 mil. lei. Iar 28 de bănci au fost profitabile în T1/2022, câştigul cumulat al lor fiind sub 2 mld. lei.

    Pe total, profitul net la nivelul sistemului bancar românesc, care adună 32 de bănci, a ajuns după primele trei luni din acest an la 3,36 mld. lei. Câştigul băncilor din primele trei luni din 2023 este în creştere comparativ cu profitul din aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind de peste 70%, după cum reiese din datele preliminare ale BNR. La sfârşitul lui T1/2022, sistemul bancar avea un profit net de 1,95 mld. lei.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei.

    La nivelul întregului sistem bancar, creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a continuat să crească, viteza medie anuală a creditelor (retail şi corporate) fiind în T1/2023 de aproape 11%, până la un sold de 370,5 mld. lei, sub viteza medie de anul trecut, de 15,5%.  Pe de altă parte, economia a înregistrat un avans de doar 2,3% în T1.

    Cel mai probabil băncile care au rămas pe pierdere în T1/2023 sunt bănci mici. Băncile mari din top 10 au majorat creditarea cu procente cuprinse între 10% şi 20% faţă de T1/2022. Iar profiturile raportate de băncile mari au fost în creştere în T1/2023, ca urmare a creşterii creditării, dar şi a ascensiunii veniturilor odată cu saltul dobânzilor.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit. Dobânzile la lei au sprintat puternic începând din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%, iar dobânzile au rămas ridicate şi în T1/2023, deşi inflaţia a mai scăzut, până la 14,5% în martie.

    T1/2023 a fost cel mai bun prim trimestru din ultimii ani, după ce în T1/2022 câştigul preliminar a fost de aproape 2 mld. lei, în T1/2021 profitul a fost de 1,89 mld. lei, în T1/2020 profitul băncilor era de 1,65 mld. lei, la sfârşitul primului trimestru din 2019 sistemul bancar avea un profit de 1,8 mld. lei, în timp ce în T1/2018 câştigul era de 1,77 miliarde de lei.

    Câştigurile mari raportate de băncii în ultimii ani au fost susţinute atât de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, cât şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite noi fiind în creştere. Totodată, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite a susţinut rezultatele raportate de bănci.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) au urcat la sfârşitul lui T1/2023 la niveluri record de 1,90% şi respectiv 21,34%, în creştere faţă de nivelurile din T1/2022. Având în vedere nivelul ROA şi al activelor, reiese un profit de circa 3,4 mld. lei pentru sistemul bancar în T1/2023.

    Profiturile cumulate ale celor mai mari trei bănci din România – Banca Transilvania, BCR şi BRD – s-au apropiat de 1,6 mld. lei în T1/2023, în creştere faţă de T1/2022, reprezentând aproape jumătate (circa 46%) din câştigul întregului sistem bancar.

    Lider în topul celor mai mari profituri din T1/2023 a fost Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active de pe piaţa locală, care a obţinut un profit net record de 676 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de câştigul din T1/2022. Profitul net consolidat al Grupului BT a ajuns la 838 mil. lei în primul trimestru din 2023.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România, a raportat pentru T1/2023 un profit de 563 mil. lei, în creştere cu 18%.

    Iar BRD, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a obţinut în primul trimestru un profit net de 332,7 mil. lei, în creştere cu 35,4% faţă de T1/2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în T1/2023 de 342 mil. lei, cu 30% peste T1/2022.

     

     

  • Atenţi, români cu credite la bănci: Ce trebuie să ştie toţi românii care au contractat un credit. Anunţul a fost făcut recent

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a lansat o adresă specială de e-mail, cu scopul de a veni în sprijinul consumatorilor care identifică elemente menite să le afecteze direct interesele şi să îi determine să ajungă într-o situaţie financiară dificilă, în timpul derulării unui credit bancar contractat, conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Adresa de e-mail prin care consumatorii pot semnala probleme este spsf@anpc.ro.

    Problemele pe care le pot semnala consumatorii sunt:

    creşterea exagerată a ratelor şi, ca atare, a gradului său de îndatorare, faţă de momentul contractării creditului;

    creşterea nejustificată a dobânzii aplicate pentru rambursarea creditului, comparativ cu prevederile contractuale;

    prezentarea, la momentul ofertării, doar a soluţiei de rambursare cu rate egale (ponderea în rată fiind de 75% dobândă şi

    25% sold principal), fără a i se pune la dispoziţie mai multe posibilităţi de rambursare pentru a alege.

    În cazul în care consumatorii doresc să reclame astfel de situaţii, trebuie să transmită pe adresa de e-mail menţionată, scanarea următoarelor documente

    contractul si scadenţarul iniţial;

    valoarea actuală a ratei;

    notificările primite de la bancă;

    venitul net al titularului, la momentul contractării şi în prezent;

    corespondenţa pe care aţi avut-o cu banca.

    „Pentru documentarea comparativă a comisarilor ANPC care se ocupă de acest domeniu, în cazul în care locuiţi sau munciţi în altă ţară a Uniunii Europene, deţineţi un contract de împrumut încheiat cu o bancă de acolo şi doriţi să veniţi în sprijinul instituţiei noastre – pentru o imagine cât mai completă referitoare la abordarea acestei chestiuni la nivelul comunitar – trimteţi, pe aceeaşi adresă de e-mail, scanarea documentelor care să conţină nivelul ratelor, scadenţarele, dobânzile sau orice altă informaţie referitoare la derularea creditului doriţi să ne puneţi la dispoziţie, fără a ne dezvălui datele Dvs. personale”, conform documentului oficial.


     

  • Cu mâinile legate: Vestul a reuşit să îngheţe active ruseşti de sute de miliarde de dolari din bănci, iahturi, avioane şi alte trofee de lux dar nu poate face nimic cu banii

    La câteva săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, ministrul britanic al transporturilor de atunci, Grant Shapps, a prezentat pe tik TikTok un superiaht albastru uriaş deţinut de un om de afaceri rus bogat, pe care guvernul britanic tocmai îl confiscase într-un doc din Londra.  Cu toate acestea, autorităţile nu pot face prea mult cu activele îngheţate , pentru că potrivit legii, acestea doar îl blochează pe proprietar din a le utiliza, scrie Bloomberg.

    Aceeaşi situaţie se aplică şi în cazul activelor ruseşti îngheţate în valoare de sute de miliarde de dolari, care, care dacă ar fi confiscate şi vândute de guvernele occidentale, ar putea ajuta la plata reconstrucţiei Ucrainei.

    Îngheţarea unui activ înseamnă că acesta nu poate fi utilizat, mutat sau vândut, dar proprietatarul său legală nu se schimbă. Confiscarea unui bun – fie că este vorba de un vehicul legat de traficul de droguri sau de un superyacht de care se bucură un oligarh sancţionat – transferă proprietatea către autoritatea care a pus sechestru, care poate folosi sau vinde bunul.

    La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, SUA şi aliaţii săi au îngheţat active ale băncii centrale ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, deţinute în instituţii financiare non-ruseşti. Sancţiunile impuse unor persoane proeminente din Rusia au îngheţat active suplimentare estimate la 58 de miliarde de dolari, inclusiv case, iahturi şi avioane private.

    Când vine vorba despre valoarea totală a activelor îngheţate realitatea este că autorităţile au reuşit să pună mâna pe sume mari, dar nu impresionate sau de un impact prea mare.

    Iahturi ale unor miliardarii ruşi precum Suleiman Kerimov şi Viktor Vekselberg au fost confiscate în Fiji şi, respectiv, în Spania, în 2022, de către forţele de ordine locale care au acţionat la cererea autorităţilor americane.

    Biroul de control al activelor străine din SUA l-a desemnat pe Kerimov ca făcând parte dintr-un grup de oligarhi care au profitat de pe urma corupţiei guvernului rus. Iahtul de 99 de milioane de dolari al lui Velsekberg, numit Tango, a fost legat de suspiciuni de fraudă bancară, spălare de bani şi încălcări ale sancţiunilor.

    De asemenea, SUA au confiscat locuinţe aparţinând lui Kerimov, Vekselberg şi unui alt miliardar rus, Oleg Deripaska, ridicând valoarea totală confiscată la o valoare estimată la 635 de milioane de dolari, potrivit Forbes. Sumele reprezintă doar o fracţiune din averea lor estimată. Vekselberg, de exemplu, valora 7,1 miliarde de dolari la 26 mai, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    În contextul actual, îngheţarea activelor nu este suficientă. Guvernul Marii Britanii a evidenţiat 230 de încălcări ale sancţiunilor care implică utilizarea sau mişcarea continuă a activelor îngheţate şi încă nu a anunţat nicio acuzaţie împotriva cuiva – cu atât mai puţin o sancţiune financiară. De asemenea, guvernele pot ajunge să fie obligate să plătească pentru întreţinerea activelor îngheţate, în special a iahturilor. Contribuabilii britanici au plătit factura pentru întreţinerea iahtului ancorat la Londra, de exemplu.

    Numai prin confiscarea activelor, aliaţii Ucrainei le-ar putea vinde pentru a ajuta la reconstrucţia infrastructurii distruse a Ucrainei – un efort care se aşteaptă să coste sute de miliarde de dolari.

    Motivul pentru ca confiscarea încă n-a intrat în joc este respectul pentru proprietatea privată care este un pilon al legilor care guvernează societăţile moderne şi relaţiile internaţionale. Multe ţări permit confiscarea bunurilor care se dovedesc a fi produse ale infracţiunilor.

    Anchetatorii însărcinaţi să construiască un caz se pierd adesea într-un labirint de societăţi fantomă şi trusturi offshore pe care oligarhii le folosesc pentru a-şi ascunde controlul asupra activelor trofeu. Mai mult, utilizarea sancţiunilor ca acoperire pentru confiscarea activelor este problematică, deoarece acestea sunt concepute ca o măsură temporară pentru a forţa un rezultat dorit.

    Chiar şi guvernele care pur şi simplu îngheaţă activele se pot confrunta cu complicaţii juridice: Proprietarul iahtului rusesc care apare în videoclipul de pe TikTok al fostului ministru al transporturilor din Regatul Unit a dat în judecată Departamentul de Transporturi din Regatul Unit pentru a ridica sancţiunea şi a cerut despăgubiri.

    Chiar şi în acest context, în care confiscarea activelor ruseşti reprezintă o mare durere de cap, ea nu este exclusă într-un viitor apropiat, cu atât mai mult cu cât precedentul deja există.

    După invazia Irakului din 2003 şi înlăturarea liderului Saddam Hussein, preşedintele american George W. Bush a ordonat confiscarea a 1,7 miliarde de dolari din fondurile irakiene deţinute în băncile americane, o parte din această sumă fiind destinată plăţii salariilor angajaţilor guvernului irakian.

  • Atenţi, români cu credite la bănci: Ce trebuie să ştie toţi românii care au contractat un credit. Anunţul a fost făcut recent

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a lansat o adresă specială de e-mail, cu scopul de a veni în sprijinul consumatorilor care identifică elemente menite să le afecteze direct interesele şi să îi determine să ajungă într-o situaţie financiară dificilă, în timpul derulării unui credit bancar contractat, conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Adresa de e-mail prin care consumatorii pot semnala probleme este spsf@anpc.ro.

    Problemele pe care le pot semnala consumatorii sunt:

    • creşterea exagerată a ratelor şi, ca atare, a gradului său de îndatorare, faţă de momentul contractării creditului;
    • creşterea nejustificată a dobânzii aplicate pentru rambursarea creditului, comparativ cu prevederile contractuale;
    • prezentarea, la momentul ofertării, doar a soluţiei de rambursare cu rate egale (ponderea în rată fiind de 75% dobândă şi 25% sold principal), fără a i se pune la dispoziţie mai multe posibilităţi de rambursare pentru a alege.

    În cazul în care consumatorii doresc să reclame astfel de situaţii, trebuie să transmită pe adresa de e-mail menţionată, scanarea următoarelor documente

    •  contractul si scadenţarul iniţial;
    •  valoarea actuală a ratei;
    •  notificările primite de la bancă;
    •  venitul net al titularului, la momentul contractării şi în prezent;
    •  corespondenţa pe care aţi avut-o cu banca.

    „Pentru documentarea comparativă a comisarilor ANPC care se ocupă de acest domeniu, în cazul în care locuiţi sau munciţi în altă ţară a Uniunii Europene, deţineţi un contract de împrumut încheiat cu o bancă de acolo şi doriţi să veniţi în sprijinul instituţiei noastre – pentru o imagine cât mai completă referitoare la abordarea acestei chestiuni la nivelul comunitar – trimteţi, pe aceeaşi adresă de e-mail, scanarea documentelor care să conţină nivelul ratelor, scadenţarele, dobânzile sau orice altă informaţie referitoare la derularea creditului doriţi să ne puneţi la dispoziţie, fără a ne dezvălui datele Dvs. personale”, conform documentului oficial.

     

     

  • Paradoxal, problema principală în această criză este că băncile raportează un profit prea mare, ceea ce le face să fie o ţintă în mişcare pentru toată lumea şi încă nu a început anul electoral 2024

    Subiectele săptămânii trecute au fost:

    • Greva profesorilor care cer salarii mai mari – de 7 zile elevii nu mai fac cursuri şcolare.
    • Rotativa guvernamentală şi împărţirea posturilor în noul guvern – Nicolae Ciucă de la PNL, actualul premier, trebuie să demisioneze iar în locul lui să vine Marcel Ciolacu, preşedintele PSD
    • Frauda de la CNICR – Compania Naţională pentru Controlul Gazelor, Instalaţilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune – nu ştiu câţi dintre voi ştiaţi că există o astfel de companie de stat – unde conducerea în frunte cu directorul general Ioana Timofte, fostă nepoată a unui director SRI, este acuzată de o fraudă de 10 milioane de lei.
    • Sentinţa definitivă şi trimiterea la ani grei de închisoare a lui Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe, şi Ionuţ Costea, fost preşedinte de bancă, fost reprezentant al României la BERD şi cumnatului lui Mircea Geoană, numărul doi din NATO, într-un dosar de mită de 20 milioane de euro.
    • Războiul declanşat între ANPC şi bănci.

     

    Disputa dintre ANPC şi bănci are ca subiect acuzaţiile aduse de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului împotriva băncilor pe motiv că acestea îşi înşelă clienţii, persoanele fizice, prin modul de calcul al ratelor la bancă.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/11-banci-amendate-550-000-lei-anpc-calculul-ratelor-horia-21877287

    ANPC acuză băncile că impun clienţilor un scadenţar al plăţii ratelor prin care la început se plăteşte mai mult dobândă şi mai puţin din principalul creditului, ceea ce face ca acestor clienţi să le scadă soldul creditului mai greu.

    De asemenea, în discuţie este şi faptul că băncile nu au anunţat clienţii în momentul acordării creditului că dobânzile vor creşte, ceea ce le vor pune mari probleme în rambursarea ratelor.

    În replică, băncile acuză ANPC de vendetă, susţinând că acestor clienţi care solicită un credit li se prezintă variantele de rambursare, respectiv în rate fixe sau rate descrescătoare, iar decizia finală aparţine clientului.

    Când cineva vrea să ia un credit primul lucru pe care îl întreabă nu este cât este dobânda, ci câţi bani poate să ia cu veniturile pe care le are.

    90% dintre clienţi nu ştiu cât este dobânda la creditul pe care îl au. Ei primesc pe telefon cât este rata de plată (poate ar fi bine ca băncile să spună în mesajul în care anunţă cât este rata, cât este dobânda în procente, cât înseamnă dobânda în valoare nomonală şi cât înseamnă principalul).

    Pentru un client cel mai important lucru este care este suma maximă pe care poate să o ia cu veniturile pe care le are, având în vedere că rata formată din principal şi dobânda nu poate să fie mai mare de 40% din veniturile clientului.

    În aceste condiţii, băncile vin cu doua variante: plata unor rate lunare egale sau plata unor rate lunare descrescătoare. În prima variantă, la rate lunare, suma maximă pe care cineva o poate lua este mai mare decât suma pe care o poate lua dacă ar plăti rate descrescătoare.

    La rate lunare egale, dobânda este mult mai mare la început, iar principalul este mult mai mic.

    La rate descrescătoare, principalul este egal pe toată durata creditului, iar dobânda are o pondere mai mică în rata lunară de plată.

    Dar prima rată este mult mai mare decât rata la rate lunare egale.

    La solicitarea ZF, Exim-Banca Românească a venit cu un exemplu legat de cele două variante.

    https://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/arata-scadentarul-credit-ipotecar-300-000-lei-30-ani-rambursat-rate-21900054

    Diferenţa fundamentală dintre ele este că dacă ai rate egale, adică dobânda are o pondere mult mai mare la început, suma pe care poţi să o iei este mai mare, având în vedere că analiza de scoring se face la prima rată a creditului, respectiv la ponderea ratei în totalul veniturilor din momentul acordării creditului.

    Bineînteles că clienţii vor alege o rată lunară de plată mai mică ca să poată să ia o sumă mai mare de credit.

    Este adevărat că în această variantă, când dobânda este mai mare la început, acest lucru înseamnă şi venituri mai mari pentru bănci, iar dacă principalul scade mai lent în rate descrescătoare, soldul creditelor băncilor este mai mare, ceea ce le conferă un avantaj mai mare pe termen scurt.

    Dar în esenţă, la finalul unui credit, un client va plăti aceeaşi sumă, indiferent dacă rambursarea se face în rate descrescătoare sau egale.

    Oricum, această modalitate de rambursare în rate egale, ceea ce înseamnă că principalul scade mai lent, nu este o invenţie românească, a băncilor din România pentru aş înşela clienţii.

    Poate ar fi bine ca băncile să aibă semnătura clientului când accesează un credit pentru cele două variante de rambursare, astfel încât să nu mai existe discuţii.

    Când este criză toata lumea se uita cu mânie către bănci, bancherii fiind principalii responsabili, alături de politicieni, de ceea ce se întâmplă rău, de creşterea inflaţiei, de război, de explozia dobânzilor, băncile sunt de vină şi când clienţii nu mai plătesc creditele (unii chiar nu mai pot să plătească din varii motive, dar alţii chiar nu mai vor să plătească, iau banii şi fug cu ei), băncile sunt de vină când firmele nu mai obţin profit ca înainte pentru că trebuie să plătească dobânzi mai mari, băncile sunt de vină când resping dosarele de creditare şi nu îndeplinesc visul antreprenorilor de a face o afacere fără să pună  un ban, băncile sunt de vină că fac profit împrumutând statul şi mai puţin companiile, băncile sunt de vină că duc profitul în afară şi nu îl împart cu poporul, etc.

    Aceste acuzaţii sunt peste tot în lume la adresa băncilor, nu numai în România.

    Am asistat la finalul anului trecut la o discuţie între premierul Ciucă şi principalii oameni de afaceri, antreprenori români, în care, nici mai mult nici mai puţin, o parte din aceştia cereau naţionalizarea băncilor, să avem noi băncile noastre ca să putem să luăm credite mai ieftine (nu contează că tot aceeaşi antreprenori cereau dobânzi cât mai mari la depozitele bancare, pentru că avem inflaţie mare şi valoarea  banilor scade, dar dobânzi cât mai mici la credite. Şi cine să acopere diferenţa? Statul, Banca Naţională, că are bani).

    Problema este, ironic, că băncile fac acum profit prea mare, ceea ce atrage atenţia asupra lor în actualul context de criză.

    Anul trecut, un an de criză cu explozia inflaţiei şi a dobânzilor la credite, băncile au facut un profit de 10,4 miliarde lei, un maxim istoric. Ce să facă băncile dacă clienţii, atât personele fizice, cât si companiile reuşesc să îşi plătească ratele la bancă. Unde să ascundă băncile acest profit?

    Apropo de cât profit fac băncile: Dedeman, cea mai mare afacere românească, deţinută de fraţii Pavăl, a raportat pentru 2022 un profit net de 1,7 miliarde lei, adică 346 milioane euro, exact cât a raportat şi BCR, deţinută de grupul austriac Erste, a doua bancă de pe piaţă. Banca Transilvania a raportat un profit de 2,5 miliarde de lei.

    În aceste condiţii, bineînteles că bancherii sunt făcuţi cămătari, sug sângele poporului, bagă firmele care suferă în faliment şi iau toţi banii oamenilor prin creşterea ratei la credit,  astfel încât aceştia nu mai rămân cu nimic după salariu.

    Nu ai cum să discuţi raţional pe marginea acestui subiect, iar faptul că ANPC vine cu acuzaţiile legate de modul de rambursarea a creditelor, dă şi mai mult apă la moară criticilor băncilor.

    Având în vedere criza, având în vedere ascensiune naţionalismului, populismului, patriotismului poate ar fi mai bine ca băncile să nu mai facă profit, ca să nu existe motiv de nemulţumire. Mai ales ca la anul vom avea alegeri extrem de tensionate iar băncile vor fi în prima linie, ca ţap ispăşitor.