BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Regina traficului de droguri. Cum a reusit o fetiţă săracă din Columbia să câştige 80 de milioane de dolari pe luna

    Şi-a condus oamenii din subordine cu mână de fier. A fentat justiţia şi autorităţile americane. A fost idol pentru mii de oameni încă din timpul vieţii. A fost subiect de filme şi i s-au dedicat cântece. În cele din urmă a sfârşit-o în mod previzibil pentru o femeie din mafia traficului de droguri. Însă cu siguranţă, povestea vieţii ei nu va fi niciodată uitată în toată lumea Americii Latine…
     
    Micuţă, scundă, cu bărbie dublă, expresie blajin-resemnată şi cu o constituţie fizică îndesată, cea considerată de mulţi drept cea mai periculoasă femeie interlop din lume, ar părea la prima vedere o bunicuţă liniştită din vecini. Doar că nimeni dintre cei care o cunoşteau sau au auzit de Griselda Blanco nu se gândeau la ea în aceşti termeni. Femeia în vârstă de 69 de ani îşi construise o reputaţie cumplită presărată cu sute de crime la ordinul său.


    Născută pe data de 15 februarie 1943 în Columbia, cea care avea să fie cunoscută ulterior sub nume precum Naşa Drogurilor, Regina Narco-Traficanşilor, La Madrina, Văduva Neagră din Cartagena, a fost reposnabilă pentru mai mult de 300 de execuţii la comandă în perioada când era stăpâna traficului de droguri dinspre Columbia spre New York, Miami şi California. Născută în Cartagena, o localitate din nord-estul Columbiei, Griselda şi mama ei, Ana Lucia Restrepo s-au mutat în oraşul Medellin, pe când Griselda avea doar trei ani.

    Fată săracă, Griselda s-a apucat de furturi din buzunare încă din fragedă pruncie, astfel încât la vârsta de 14 ani ajunsese deja o maestră în acest domeniu. Tot atunci, adolescenta nu a mai suportat bătăile primite de la mama sa ajunsă alcoolică şi dependentă de droguri, astfel încât Griselda a fugit de acasă. Din nefericire pentru ea, viitoarea spaimă a autorităţilor columbiene şi americane, a nimerit pe atunci într-o reţea de prostituţie, unde a fost obligată să-şi vândă oricui trupul.

    Fata nu s-a împăcat cu soarta-i cruntă, astfel încât la vârsta de 20 de ani s-a decis să renunţe la prostituţie pentru un viitor mai sigur şi deloc înjositor. Cum viaţa în sine, situaţia şi societatea nu-i prea ofereau alternative onorabile sau pe gustul ei, Griselda s-a gândit să intre în lumea sumbră şi periculoasă a traficanţilor de droguri, într-o perioadă când ţara ei, Columbia, deţinea titlul de lider al exportului de cocaină şi heroină pe plan mondial.

    S-a măritat cu primul său soţ, Carlos Trujillo un traficant local din Medellin pentru a avea acces în periculoasa lume interlopă a acestui temut oraş columbian. Carlos i-a dăruit trei fii, dar creşterea acestora nu a împiedicat-o din drumul ale. Tenace şi răbdătoare, Griselda perservera într-o lume atât de dură şi periculoasă în care foarte puţini bărbaţi reuşesc să se impună. Cu timpul, Griselda s-a familiarizat cu toate aspectele şi tainele universului traficului de droguri.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Ţara plină de IT-işti, îngropată în hârtii: „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii“

    „Instituţiile publice, de la ministere la autorităţi, au nevoie de departamente de IT adevărate, nu de oameni care trag cabluri prin sedii. Nici măcar consultanţa în domeniul IT nu este întâlnită în cadrul instituţiilor de stat, nu există un designer web, de exemplu. De cele mai multe ori obiectivul este de a menţine ce ai, nu de a dezvolta.
     
    Pe de altă parte însă, sunt şi dificultăţi în angajarea specialiştilor din cauza procedurilor. Avem legi în picioare din anii ’90 după care funcţionăm şi acum“, spune Ionuţ Popa, membru fondator al CivicTech, un start-up nonguverna­mental pornit în primăvara lui 2017 de ex-bursieri ai GovITHub. Lansat în octombrie 2016 de Guvernul României de la acel moment, GovITHub a fost primul program-pilot derulat în scopul creşterii calităţii serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei.
     
    Gândit pe o perioadă de şase luni, GovITHub a funcţionat practic până la alegerile din 2016, adunând mai bine de 1.500 de aplicaţii de la specialişti în IT din ţară şi de peste graniţe interesaţi să contribuie la digitalizarea administraţiei publice din România. Din echipa finală de 20 de bursieri de la acel moment, care lucra alături de 300 de voluntari, în februarie anul trecut 8 membri au pus bazele CivicTech.
     
    Deşi local sunt vizibile anumite iniţiative, la nivel naţional digitalizarea rămâne un obiectiv îndepărtat. „România se află pe ultima poziţie între cele 28 de state membre ale UE în DESI 2018 (Indicele Economiei şi Societăţii Digitale). În ansamblu, România a progresat lent în ultimul an, însă nu ajunge din urmă celelalte ţări din UE. În ultimii ani, România nu a înregistrat progrese semnificative comparativ cu alte state membre ale UE. Rata digitalizării economiei, inclusiv în ceea ce priveşte serviciile publice, şi nivelul competenţelor digitale sunt încă scăzute“, se arată în raportul DESI pentru 2018.
     

  • Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) susţin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

    În cadrul studiului PwC “Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

    Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

    Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

    SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

    De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

    Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

    În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

    „Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

    Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

    Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

    1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

    2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

    3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

    4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

     

     

  • Grupul ING a ajuns la o înţelegere cu autorităţile olandeze prin care va plăti 775 de milioane de euro, la sfârşitul unei investigaţii care viza spălări de bani şi practici corupte

     Aceasta este una dintre cele mai mari amenzi aplicate vreodată de autorităţile olandeze, unei bănci comerciale, potrivit Bloomberg.
     
    Acordul constă într-o amendă de 675 milioane euro şi o taxă de 100 de milioane de euro, reprezentată de fonduri obţinute prin practici neconforme. Totalul va fi plătit într-o singură tranşă şi se va resimţi în rezultatele din al treilea trimestru.
     
    Membrii board-ului executiv trebuie să renunţe la bonusurile lor pe 2018, potrivit unui anunţ din partea grupului bancar.
     
    CEO-ul Ralph Hamers spune că „prevenirea situaţiilor în care banca este utilizată pentru spălări de bani este o prioritate de top pentru ING”. Mărimea echipei din Olanda care efectuează due diligence în cadrul băncii s-a triplat la 450 de membri, iar o nouă serie de măsuri urmează a fi implementată, spune el.
     

  • Danemarca va deveni importator net de petrol pentru prima dată din 1993

    Autorităţile daneze şi-au schimbat astfel previziunile de anul trecut, care indicau o plafonare a producţiei şi a consumului, precum şi faptul că Danemarca va continua să fie exportator net.

    Anul 2018 va fi primul din ultimii 25 de ani când Danemarca va deveni importator net, statut pe care l-ar putea păstra cel puţin până în anul 2035. O excepţie ar urma să o facă doar anul 2024, atunci când se previzionează o creştere a producţiei ca urmare a accesării resurselor petroliere ale câmpului Tyra – de unde, deocamdată, se extrage doar gaz natural. Anul 2024 va fi, insă, ultimul an în care se va mai afla în poziţia de exportator.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Vrem ca procentul absorbţiei fondurilor UE să ajungă la 25% în 2018

    „Mă bucur mult că autorităţile locale, societatea RAJA, au înţeles importanţa investiţiilor, au înţeles importanţa absorbţiei fondurilor europene. După cum ştiţi, Guvernul României şi-a propus să crească gradul de absorbţie al fondurilor europene şi să avem cât mai multe investiţii în România. Astfel, dacă la sfârşitul anului 2016 procentul de absorbţie a fondurilor europene era de 16%, prin efortul ministrului Fonduriloe Europene, prin efortul autorităţilor publice locale, în iunie 2018 avem un procent de absorbţie a fondurilor europene de 19% şi vrem ca până la sfârşitul acestui an procentul absorbţiei fondurilor europene să ajungă la 25% faţă de media Uniunii Europene care este de 20%”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PESTA porcină africană | Un europarlamentar cere 110 milioane de euro de la UE pentru fermierii români/ Lider PNL: Virusul, răspândit de oameni neinformaţi şi fără încredere în autorităţi

    „Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE / PNL) a depus astăzi două amendamente la Proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2019 prin care solicită alocarea, în total, a 110 milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor din statele membre ale Uniunii Europene afectaţi de pesta porcină africană, inclusiv fermierii din România”, a transmis europarlamentarul PNL, Siegfried Mureşan, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Europarlamentarul PNL cere în cele două amendamente depuse ca 100 de milioane de euro să fie destinaţi fermierilor afectaţi, iar 10 milioane de euro să meargă la Fondul privind măsurile de urgenţă legate de sănătatea animalelor şi plantelor.

    „Astfel, primul amendament al lui Siegfried Mureşan prevede alocarea a 100 de milioane de euro către Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru măsurile specifice destinate fermierilor afectaţi de pesta porcină africană. În cel de-al doilea amendament, deputatul european solicită creşterea cu 10 milioane de euro, de la 50 de milioane de euro, la 60 de milioane de euro, a alocărilor pentru Fondul privind măsuri de urgenţă legate de sănătatea animalelor şi a plantelor din cadrul Programului pentru Produse şi Hrana Animalelor gestionat de Comisia Europeană”, se arată în comunicatul primit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite contestă plângerea depusă de Iran la Curtea Internaţională de Justiţie

    „Plângerea făcută de Iran la Curtea Internaţională de Justiţie este o încercare de a interfera cu drepturile Statelor Unite de a lua măsuri legale, inclusiv de a reimpune sancţiuni, lucru necesar pentru protejarea securităţii naţionale”, a declarat Pompeo.

    „Procedurile Administraţiei de la Teheran sunt o utilizare greşită a Curţii”, a adăugat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă revoluţie fiscală: Cum vrea să se modifice Codul fiscal

    Guvernanţii trebuie să înceteze cu „inovaţiile” din domeniul fiscalităţii, pen­­tru că România de­vine din ce în ce mai puţin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor direc­tive eu­ro­pene prea rapid în legis­laţia locală şi paragrafele contra­dictorii din unele pro­puneri de măsuri fiscale tul­bură, din nou, mediul de business, care a bene­fi­ciat de câteva luni de stabilitate le­gis­lativă, spun consultanţii de la Deloitte.
     
    „Legislaţia care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a aşezat şi, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilităţii politice şi legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute.
     
    Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puţin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat ieri de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autorităţile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.
     

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro