BusinessMagazin

Tag: atacuri

  • Statul Islamic răspunde ameninţărilor. “Hackeri Anonymous ne-au ameninţat cu un atac cibernetic uriaş (idioţi)”

    “Hackeri Anonymous ne-au ameninţat cu un atac cibernetic uriaş (idioţi).” se arată într-un mesaj trimis pe mesageria Telegram. “Ce o să atace?” se întreabă ISIS, notând faptul că până acum Anonymous a spart doar câteva conturi de Twitter şi email afiliate reţelei teroriste, scrie Business Insider.

    Apoi mesajul este continuat cu intrucţiuni adresate membrilor cum să evite potenţialele hackuri. Să nu deschidă linkuri care nu provin dintr-o sursă de încredere, să schimbe IP-ul constant şi să nu comunice cu oameni pe care nu-i cunosc.

    Mesajul a fost scris în Arabă, dar şi în engleză şi a fost distribuit pe toate canalele afiliate ISIS.

    Ieri, gruparea internaţională de hackeri  a promis că va ”uni umanitatea din întreaga lume” împotriva ISIS. Într-un clip publicat pe YouTube cei de la Anonymous au spus că Statul Islamic “să se aştepte la un atac cibernetic uriaş”. Vorbitorul din spatele măştii promite represalii necruţătoare în urma atacurilor din Franţa. “Vă vom găsi, şi nu vă vom mai da drumul”. “V-am declarat război. Pregătiţi-vă”.

  • ANALIZĂ: Cine sunt atacatorii de la Paris

    Pe străzile Parisului

    Brahim Abdeslam, în vârstă de 31 de ani, de naţionalitate franceză dar rezident în Belgia, s-a detonat într-un restaurant de pe bulevardul Voltaire, rănind grav o persoană.

    Născut pe 30 iulie 1984, el era unul dintre mai mulţi fraţi aflaţi în vizorul anchetatorilor: unul dintre fraţii săi, Mohamed, a fost plasat în arest preventiv în Belgia, fără ca participarea sa la atacuri să fie confirmată în acest stadiu.

    Serviciile antiteroriste nu au informaţii despre al treilea frate, Salah, care s-ar putea afla printre kamikaze.

    Justiţia belgiană a emis un mandat internaţional de arestare, iar poliţia franceză a lansat un apel către martori, însoţit de o fotografie, referitor la acest “individ periculos” care a închiriat un automobil marca Volkswagen Polo, negru, înmatriculat în Belgia şi găsit parcat în faţă la Bataclan, unde au fost ucise 89 de persoane.

    Brahim a închiriat, la rândul său, un automobil marca Seat, negru, înmatriculat tot în Belgia, găsit la Montreuil, în apropiere de Paris. La bordul automobilului au fost găsite trei puşi de asalt de tip Kalaşnikov, 11 încărcătoare goale şi cinci pline.

    La Bataclan

    Trei bărbaţi înarmaţi cu armament de război coboară dintr-un automobil VW Polo negru şi comit un carnagiu în această sală de spectacole pariziană, în plin concert al trupei rock Eagles of Death Metal. Ei au murit detonându-şi centurile de explozibili, în momentul asaltului poliţiştilor.

    Identificat după amprenta unui deget secţionat, Omar Ismaïl Mostefaï, în vârstă de 29 de ani, este unul dintre ei. Născut pe 21 noiembrie 1985 la Courcouronnes (Essonne), la periferia Parisului, el a fost condamnat de opt ori, pentru infracţiuni minore, în perioada 2004-2010, dar nu a fost încarcerat niciodată.

    În pofida existenţei unei fişe pentru radicalizare pe numele său începând din 2010, el nu a fost “implicat niciodată” în vreun dosar judiciar terorist. Însă, potrivit unui oficial turc, poliţia turcă a “informat poliţia franceză în două rânduri, în decembrie 2014 şi iunie 2015” în legătură cu acest bărbat, fără să primească însă “vreun răspuns din partea Franţei cu privire la această problemă”.

    Provenind dintr-o familie cu şase copii, jihadistul, tatăl unei fete, nu mai întreţinea nicio relaţie cu rudele.

    El frecventa moscheea de la Lucé, în apropiere de Chartres (Eure-et-Loir), însă preşedintele acestui lăcaş de cult, Abdallah Benali, a dat asigurări că nu-l “cunoştea”.

    Alt kamikaze mort la Bataclan este Samy Amimour, în vârstă de 28 de ani, născut la Paris şi originar din Drancy (Seine-Saint-Denis). Aflat pe “radarele” serviciilor franceze, el a fost inculpat pe 19 octombrie 2012 pentru asociere în vederea comiterii de infracţiuni în legătură cu o întreprindere teroristă, “în urma unui plan eşuat de plecare către Yemen”.

    După ce şi-a “încălcat controlul judiciar, în toamna lui 2013”, “un mandat internaţional de arestare a fost emis pe numele său”.

    În această perioadă a plecat Samy Amimour – prezentat de familia sa ca un tânăr amabil şi timid în copilărie – în Siria, unde se afla în continuare în vara lui 2014.

    Familia sa a declarat pentru AFP că speranţa de a-l vedea revenind în ţară a scăzut şi mai mult, recent, după ce Samy s-a căsătorit.

    Potrivit unor martori la scenele de oroare, cei trei kamikaze “erau îmbrăcaţi nornal, (purtau) blugi şi bascheţi”. “Unul arăta tânăr, (deşi) avea o barbă de vreo trei zile. Celălalt era ras proaspăt, purta nişte ochelari mici şi un fel de beretă galbenă”, potrivit lui Loïc Wiels, unul dintre aceşti martori.

    Atacatorii vorbeau când în arabă, când în franceză, a observat alt martor.

    Poliţiştii, la rândul lor, i-au remarcat pe doi dintre cei trei: un tip înalt, de aproximativ 20 de ani, bine făcut, impasibil şi rece, îmbrăcat cu un hanorac cu glugă, închis la culoare, şi altul ceva mai în vârstă, mai corpolent şi mult mai nervos.

    La Stade de France

    Doi dintre cei trei kamikaze care s-au detonat în apropiere de stadion au fost identificaţi – şi anume Bilal Hadfi, în vârstă de 20 de ani, de naţionalitate franceză, rezident în Belgia, şi un al doilea în apropiere de care a fost găsit un paşaport sirian pe numele Ahmad Al Mohammad, în vârstă de 25 de ani, născut la Idleb, în Siria. Acest din urmă atacator a fost verificat în Grecia, în octombrie, arată amprentele sale.

  • Anonymous a declarat război Statului Islamic după atacurile de la Paris

    Gruparea de hackeri, Anonymous, a declarat război Statului Islamic în urma atentatelor de la Paris de vineri noapte, informează Mirror.

    Gruparea internaţională de hackeri  a promis că va ”uni umanitatea din întreaga lume” împotriva ISIS. Într-un clip publicat pe YouTube cei de la Anonymous au spus că Statul Islamic “să se aştepte la un atac cibernetic uriaş”. Vorbitorul din spatele măştii promite represalii necruţătoare în urma atacurilor din Franţa. “Vă vom găsi, şi nu vă vom mai da drumul”. “V-am declarat război. Pregătiţi-vă”.

    Nu este prima oară când Anonymous ameninţă Statul Islamic. După atacul asupra sediului Charlie Hebdo din ianuarie hacktivişti au ameninţat reţeaua teroristă şi au publicat o listă cu oameni care ar fi fost susţinători ai ISIS.

  • ATENTATELE de la Paris: Ancheta progresează într-o atmosferă de reculegere

    Prin bilanţul provizoriu de cel puţin 129 de morţi şi 352 de răniţi, atacurile comise vineri seara la Paris – revendicate de către organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI) – sunt fără precedent.

    La două zile de la aceste atacuri coordonate – comise de către cel puţin şapte kamikaze înarmaţi cu puşti de tip Kalaşnikov, toţi morţi după ce şi-au detonat centurile de explozibili -, anchetatori din cadrul serviciilor antiteroriste au identificat deja doi atacatori.

    Unul, care a participat la luarea sângeroasă de ostatici în sala de spectacole Bataclan, Omar Ismail Mostefai, este un francez în vârstă de 29 de ani. Născut la Courcouronnes (Essonne), la periferia Parisului, el are o fişă pentru radicalizare islamistă încă din 2010, dar nu a fost “implicat niciodată într-un dosar de filieră sau de asociere în vederea comiterii de infracţiuni de natură teroristă”, potrivit lui François Molins, procurorul Parisului.

    Condamnat în mai multe rânduri pentru infracţiuni de drept comun, el nu a fost încarcerat niciodată în vreo închisoare. El a fost identificat cu ajutorul amprentelor, după ce un deget secţionat i-a fost găsit în sala pariziană de spectacole în care avea loc un concert de rock atnci când jihadiştii au luat-o cu asalt.

    Tatăl şi fratele lui Mostefai au fost plasaţi în arest preventiv. Domiciliile lor – la Romilly-sur-Seine (Aube) şi, respectiv, Bondoufle (Essonne) – au fost percheziţionate sâmbătă seara.

    Pistele siriană şi belgiană

    Anchetatorii au găsit, în apropiere de cadavrul unui kamikaze de la Stade de France, un paşaport sirian aparţinând unui migrant înregistrat în Grecia potrivit Atenei, dar necunoscut serviciilor franceze.

    În afară de această pistă siriană, ancheta a relevat o pistă belgiană. Trei persoane au fost arestate de către autorităţile belgiene. Între ele se află un bărbat care a închiriat pentru kamikaze un automobil marca Volkswagen Polo de culoare neagră, găsit parcat în faţă la Bataclan, teatrul celui mai sângeros dintre atacurile care au devastat Parisul vineri seara, în care au fost omorâte 89 de persoane. Teroriştii au “evocat Siria şi Irakul” înăuntru, potrivit procurorului.

    Potrivit lui François Molins, trei atacatori au murit la Bataclan, alţi trei s-au detonat în apropiere de Stade de France – pe care se aflau 80.000 de persoane, între care şi preşedintele francez Hollande, care asistau la meciul amical de fotbal Franţa-Germania -, iar altul pe bulevardul Voltaire.

    Celelalte trei atacuri au vizat baruri şi restaurante pe rue de Charonne – 19 morţi – şi rue Alibert – 15 morţi. Atacatorii au deschis focul în sute de rânduri.

    La zece luni de la atacurile din sediul revistei satirice Charlie Hebdo şi din supermarketul cu specific evreiesc Hyper Cacher, soldate cu 17 morţi, aceste atentate au trezit amintiri durerose.

    Ziua de duminică se anunţă drept o zi a reculegerii, odată cu începerea doliului naţional de trei zile decretat de către François Hollande. Catedrale, ca Notre-Dame, urmează să tragă clopotele.

    Muzeele, sălile de spectacole şi instituţiile culturale publice urmează să rămână închise în Île-de-France. Şcolile urmează să fie redeschise luni, când un moment de reculegere urmează să fie respectat, la prânz, în toată Franţa.

    După predecesorul său Nicolas Sarkozy, diminică dimineaţa, şeful statului îi primeşte la Palatul Elysée pe conducătorii celor două Camere ale Parlamentului şi pe liderii partidelor, într-o încercare de consolidare a unităţii naţionale. François Hollande urmează să vorbească luni în Congresul de la Versailles – o premieră pentru el.

    “Act de război”

    Preşedintele Republicii, care a catalogat atacurile drept un “act de război”, a decis să suplimenteze până la 3.000 numărul militarilor mobilizaţi în Franţa.

    În pofida interzicerii manifestaţiilor la Paris – până joi -, sute de persoane s-au adunat sâmbătă seara în Piaţa Republicii, un loc simbolic al mobilizării post-Charlie, sub deviza capitalei – “Fluctuat nec mergitur” (este bătut de valuri dar nu se scufundă) -, scrisă cu litere mari.

    Parizieni s-au adunat, de asemenea, în apropierea locurilor vizate de atacuri şi în faţa Bataclan. Mitinguri au avut loc, totodată, în numeroase oraşe din ţară.

  • MAE: Un alt cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile din Paris şi se află internat în spital

    Potrivit MAE, cetăţeanul român “a suferit răni uşoare”.

    Un alt cetăţean român, rănit uşor în atacuri, a fost externat în această dimineaţă dintr-un spital din Paris, aminteşte MAE.

    MAE precizează că, în cursul zilei de sâmbătă, autorităţile franceze au confirmat decesul a doi cetăţeni români în timpul atentatelor de la Paris.

    Autorităţile franceze au centralizat 128 de morţi în urma atentatelor comise vineri seară la Paris, conform unui bilanţ provizoriu, care precizează că 200 de persoane sunt rănite, 99 fiind în stare critică.

     

  • MAE: Un alt cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile din Paris şi se află internat în spital

    Potrivit MAE, cetăţeanul român “a suferit răni uşoare”.

    Un alt cetăţean român, rănit uşor în atacuri, a fost externat în această dimineaţă dintr-un spital din Paris, aminteşte MAE.

    MAE precizează că, în cursul zilei de sâmbătă, autorităţile franceze au confirmat decesul a doi cetăţeni români în timpul atentatelor de la Paris.

    Autorităţile franceze au centralizat 128 de morţi în urma atentatelor comise vineri seară la Paris, conform unui bilanţ provizoriu, care precizează că 200 de persoane sunt rănite, 99 fiind în stare critică.

     

  • Presa franceză despre atacurile din Paris: “Război în plin Paris”, “Terorismul a ucis din nou. La scară mare. Orbeşte. Fără milă”

    “Război în plin Paris” titrează Le Figaro, în timp ce Libération evocă adevărate “Măceluri la Paris”, la unison cu alte cotidiane regionale: “Carnagii în plin Paris” (L’Ardennais), “Carnagiul” (La Dépêche du midi), “Parisul în sânge” (La Charente libre), “Noapte însângerată pe străzile Parisului” (Le Courrier picard), “Oroarea” (Nice-Matin).

    “De această dată este război”, subliniază Le Parisien/Aujourd’hui en France.

    “Oroarea”, titrează pe fond negru cotidianul sportiv L’Equipe, în contextul în care o parte a atacurilor au avut loc la Stade de France, unde se desfăşura meciul amical de fotbal Franţa-Germania.

    “Furie şi dezgust: asta inspiră asasinii care au lovit ieri (vineri) în Paris cu laşitatea obişnuită a teroriştilor”, scrie Jean-Marie Montali în editorialul din Le Parisien.

    De la Le Parisien şi până la l’Equipe, inclusiv Les Echos, site-urile cotidianelor au relatat evoluţiile unei seri şi nopţi de “oroare” – cuvântul folosit de către preşedintele Republicii François Hollande.

    “Barbaria teroristă trece într-o etapă istorică”, scrie directorul Libération Laurent Joffrin în editorialul său.

    La 11 luni de la atacurile din ianuarie, “terorismul a ucis din nou. La scară mare. Orbeşte. Fără milă”, subliniază Michel Klekowicki în Le Républicain lorrain.

    “În câteva minute capitala s-a transformat într-un loc în care moartea putea veni în mai multe locuri, de oriunde”, comentează Dominique Jung în Les Dernières Nouvelles d’Alsace.

    – “Noi suntem Parisul”

    “Parisul atacat. Parisul luat ca ţintă. Parisul încă o dată rănit – şi în ce mod sângeros, terifiant, opresiv!”, comentează Jean-Claude Souléry în La Dépêche du midi, adăugând că “starea de urgenţă sună deja ca un semnal de război”.

    Victimele atacurilor de vineri “sunt martorul teribil şi de nesuportat al unui război mondial în care Franţa devine, fără să vrea, unul dintre câmpurile de bătălie principale”, apreciază Dominique Garraud în La Charente libre.

    În opinia lui Philippe Marcacci de la L’Est républicain, “ameninţarea a prins de-acum rădăcini pe teritoriul francez. De fapt ea ne instalează într-o stare de război permanent”.

    “Franţa este în război”, insistă şi Bruno Dive, în Sud-Ouest, iar “pentru moment, trebuie să facem corp (comun)”.

    “Unitatea” este cuvântul de ordine în toată presa. “În numele adevăraţilor martiri de ieri, victime nevinovate, şi în numele Republicii, Franţa trebuie să rămână unită şi să facă front comun”, insistă Jean-Marie Montali în Le Parisien.

    “Noi suntem Charlie, noi suntem Parisul!”, exclamă Jean-Marcel Bouguereau în La République des Pyrénées.

    “Vom şti să facem faţă”, promite François Régis Hutin într-un editorial în cotidianul Ouest-France.

  • Presa franceză despre atacurile din Paris: “Război în plin Paris”, “Terorismul a ucis din nou. La scară mare. Orbeşte. Fără milă”

    “Război în plin Paris” titrează Le Figaro, în timp ce Libération evocă adevărate “Măceluri la Paris”, la unison cu alte cotidiane regionale: “Carnagii în plin Paris” (L’Ardennais), “Carnagiul” (La Dépêche du midi), “Parisul în sânge” (La Charente libre), “Noapte însângerată pe străzile Parisului” (Le Courrier picard), “Oroarea” (Nice-Matin).

    “De această dată este război”, subliniază Le Parisien/Aujourd’hui en France.

    “Oroarea”, titrează pe fond negru cotidianul sportiv L’Equipe, în contextul în care o parte a atacurilor au avut loc la Stade de France, unde se desfăşura meciul amical de fotbal Franţa-Germania.

    “Furie şi dezgust: asta inspiră asasinii care au lovit ieri (vineri) în Paris cu laşitatea obişnuită a teroriştilor”, scrie Jean-Marie Montali în editorialul din Le Parisien.

    De la Le Parisien şi până la l’Equipe, inclusiv Les Echos, site-urile cotidianelor au relatat evoluţiile unei seri şi nopţi de “oroare” – cuvântul folosit de către preşedintele Republicii François Hollande.

    “Barbaria teroristă trece într-o etapă istorică”, scrie directorul Libération Laurent Joffrin în editorialul său.

    La 11 luni de la atacurile din ianuarie, “terorismul a ucis din nou. La scară mare. Orbeşte. Fără milă”, subliniază Michel Klekowicki în Le Républicain lorrain.

    “În câteva minute capitala s-a transformat într-un loc în care moartea putea veni în mai multe locuri, de oriunde”, comentează Dominique Jung în Les Dernières Nouvelles d’Alsace.

    – “Noi suntem Parisul”

    “Parisul atacat. Parisul luat ca ţintă. Parisul încă o dată rănit – şi în ce mod sângeros, terifiant, opresiv!”, comentează Jean-Claude Souléry în La Dépêche du midi, adăugând că “starea de urgenţă sună deja ca un semnal de război”.

    Victimele atacurilor de vineri “sunt martorul teribil şi de nesuportat al unui război mondial în care Franţa devine, fără să vrea, unul dintre câmpurile de bătălie principale”, apreciază Dominique Garraud în La Charente libre.

    În opinia lui Philippe Marcacci de la L’Est républicain, “ameninţarea a prins de-acum rădăcini pe teritoriul francez. De fapt ea ne instalează într-o stare de război permanent”.

    “Franţa este în război”, insistă şi Bruno Dive, în Sud-Ouest, iar “pentru moment, trebuie să facem corp (comun)”.

    “Unitatea” este cuvântul de ordine în toată presa. “În numele adevăraţilor martiri de ieri, victime nevinovate, şi în numele Republicii, Franţa trebuie să rămână unită şi să facă front comun”, insistă Jean-Marie Montali în Le Parisien.

    “Noi suntem Charlie, noi suntem Parisul!”, exclamă Jean-Marcel Bouguereau în La République des Pyrénées.

    “Vom şti să facem faţă”, promite François Régis Hutin într-un editorial în cotidianul Ouest-France.

  • Ce localuri din Bucureşti s-ar prăbuşi la un cutremur de 7,6 grade. Vezi harta cladirilor afectate – FOTO

    Adulţii care au acum cel puţin 35 de ani îşi amintesc de simulările de incendiu sau de cutremur care aveau loc săptămânal la şcoală. Poate îşi mai amintesc sau li s-a povestit şi de alarmele care sunau în anii 60 şi pregăteau oamenii din oraşe pentru atacuri cu bombe sau pentru altfel de dezastre sau de sirenele maşinilor de pompieri care traversau în goană oraşele tot în cursul unor exerciţii şi simulări.

    Vorbim despre ele la trecut pentru că aceste simulări şi lecţii de supravieţuire s-au rărit atât de mult încât adulţii tineri nici nu mai ştiu de ele. A fost o surpriză să aud cum o supravieţuitoare de 17 ani a tragediei de la Colectiv s-a lăsat la pământ, şi-a apărat capul cu mâinile şi a avut inspiraţia să îşi ţină respiraţia în momentul de maximă intensitate a focului. Cât de mulţi adulţi sau copii ar şti ce să facă? De ce nu dau primăriile recomandări şi de ce nu organizează cursuri şi simulări în şcoli sau universităţi? De ce nu există mesaje de interes public, precum cele cu atenţionarea la cantitatea de sare sau de zahăr, care să ne prevină că în caz de cutremur nu avem voie să coborâm scările de la bloc? Câţi angajaţi din clădirile de birouri ştiu pe unde să iasă în caz de incendiu şi câte clădiri din România au o persoană desemnată să controleze mulţimea în cazul unui foc, cutremur sau inundaţie?

    Mulţi dintre adulţii tineri au căzut şi în capcana faptului că ”găseşti toate aceste informaţii pe internet”, dar în timpul dezastrelor nu ai timp să deschizi telefonul şi e posibil ca nici net să nu ai. ”Lucruri ca acestea se întipăresc în mintea oamenilor numai în timpul exerciţiilor şi al lecţiilor de supravieţuire. Sunt perfect de acord că ar trebui predate cursuri în acest sens copiiilor, încă de la momentul când ajung la grădiniţă. În alte ţări ei sunt învăţaţi de mici să sune la 112, pentru că la acea vârstă fragedă nu au capacitatea fizică de a aplica o procedură de prim ajutor. Însă aceste proceduri sunt predate anii următori, astfel încât toate informaţiile se adaugă de-a lungul timpului”, spune Raed Arafat.

    Simulări există, însă doar pe hârtie. Ce s-ar întâmpla, totuşi, în cazul unui cutremur major? Răspunsul vine dintr-un document al Ministerului Afacerilor Interne, care prezintă simularea unui cutremur de 7,6 grade şi efectele sale asupra sectorului 2 din Bucureşti. În cadrul Buletinului Pompierilor nr. 1 din 2014 este simulat cazul particular al unui seism având o magnitudine de 7,6 pe scara Richter, la o adâncime de 105 kilometri, produs în zona judeţului Vrancea la ora 2:43 dimineaţa.

    Documentul arată că infrastructura municipiului Bucureşti nu ar fi afectată din cauza seismului, însă multor clădiri de locuit le-ar fi afectată structura de rezistenţă, o parte dintre acestea prăbuşindu-se. Situaţia ar sta în felul următor: 36.772 de clădiri şi locuinţe ar fi afectate, dintre care 1.913 s-ar prăbuşi. 70.747 de oameni s-ar afla în construcţiile afectate, în vreme ce 3.721 s-ar afla în cele prăbuşite. Numărul deceselor s-ar ridica la aproximativ 1.000, iar numărul total al victimelor la peste 6.000. Toate aceste numere trebuie, desigur, raportate la numărul total al celor care locuiesc în sectorul 2, respectiv 370.000 de persoane. Un număr de aproape 25.000 de oameni sau 15% din populaţia sectorului 2 ar avea nevoie de hrană, apă, adăpost şi energie în primele 24 de ore după cutremur. 

    Multiplicat de cinci ori, pentru a ajunge la întreaga populaţie a Bucureştiului, asta ar însemna peste 6.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, pe care îi vor prelua cele 206 ambulanţe care deservesc Bucureştiul şi sectorul Ilfov. În cât timp şi cu ce costuri de vieţi omeneşti s-ar putea realiza o operaţiune de salvare de această amploare nu poate calcula deocamdată nimeni.

  • ANUNŢ de ultimă oră: Au avut loc ATACURI devastatoare! Bilanţul morţilor este de neînchipuit

    Atacuri devastatoare au avut loc.

    Bilanţul morţilor este enorm.

    ANUNŢ de ultimă oră: Au avut loc ATACURI devastatoare! Bilanţul morţilor este de neînchipuit