BusinessMagazin

Tag: aplicatii

  • Pacaleala periculoasa pe Facebook! Ai grija ce aplicatii folosesti

    Din pacate, insa, nu exista nicio posibilitate sa-ti arati
    dezacordul fata de un anumit tip de continut. Asta desi ai putea
    intalni oricand butonul “Dislike”.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Smartphone-urile atrag aplicatii de miliarde. Romanii sunt ca si inexistenti

    Candva in a doua jumatate a lui 2008, la putin timp dupa
    lansarea magazinului App Store al Apple, doi tineri ieseni – Vasile
    Aliba (30 de ani) si Alexandru Radulescu (24 de ani) – s-au decis
    sa puna bazele Mobile Touch, o companie care sa dezvolte aplicatii
    pentru iPhone. “Potentialul era mare, iar dezvoltatori nu erau prea
    multi”, explica Aliba.

    Cei doi s-au rezumat la aplicatii pentru piata romaneasca, la
    care s-au adaugat pe parcurs aplicatii pentru telefoanele mobile
    folosite de angajatii unor companii din Romania. Entuziasmul a fost
    insa mare doar la inceput. Dupa ce au publicat pe App Store cateva
    aplicatii, printre care si un convertor valutar si un dictionar –
    care au avut un succes moderat, fiind descarcate doar de cateva mii
    de ori – au inceput sa publice doar ocazional si sa se ocupe mai
    mult de aplicatiile dezvoltate la cerere, care inseamna acum trei
    sferturi din afacere. “Li se intampla multor dezvoltatori”, spune
    antreprenorul despre entuziasmul initial domolit de rezultatele
    modeste.

    Exista totusi si exemple care au dat lovitura cu o singura
    aplicatie, cum s-a intamplat in cazul agentiei de publicitate
    interactiva MB Dragan, care a dezvoltat in vara lui 2008 Mobione
    Maps, un serviciu gratuit de acces la Yahoo!Maps pentru posesorii
    de iPhone, cu tot cu accesul la o harta detaliata a Bucurestiului,
    inexistenta pe Google Maps.

    Dar chiar si pentru astfel de dezvoltatori veniturile se pot
    dovedi destul de greu de obtinut, mai ales ca majoritatea
    aplicatiilor sunt gratuite. Mai exact, doar intre 5 si 15 procente
    dintre cele cateva sute de mii de aplicatii disponibile in magazine
    sunt contra cost, dupa calculele analistilor companiei de cercetare
    Juniper Research, cu preturi care pornesc de la un euro si pot
    ajunge chiar si la peste 1.000 de euro, daca sunt aplicatii pentru
    mediul de business si au functii complexe. In magazinul Apple,
    aproape 75% dintre aplicatii sunt distribuite in schimbul unei
    taxe, insa la Android Marketplace, magazinul Google, doar putin sub
    43% dintre aplicatii sunt contra cost. Alte magazine ofera chiar
    mai putine aplicatii in astfel de conditii.

    Putini dezvoltatori romani s-au imbogatit probabil de pe urma
    acestui tip de aplicatii, insa la nivel mondial situatia este cu
    totul alta, iar batalia pentru cele cateva miliarde de euro, cat
    inseamna domeniul aplicatiilor, devine din ce in ce mai apriga, nu
    doar intre dezvoltatori, ci si intre magazinele specializate. Anul
    trecut, posesorii de telefoane mobile inteligente din toata lumea
    au platit in total peste 3,4 miliarde de euro (4,2 miliarde de
    dolari) pentru aplicatii mobile, iar cifra ar urma sa ajunga anul
    acesta la 5,5 miliarde de euro (6,8 miliarde de dolari), dupa cum
    estimeaza analistii companiei de cercetare de piata Gartner.

  • Ce stie sa faca un iPad

    Eu n-am avut ocazia sa testez iPadul in timpul unei vacante, dar
    dupa doua saptamani de testare intr-o vacanta virtuala – o
    incursiune pe mai multe continente, prin padure, plaja si zona
    urbana, toate fara a ma da jos de pe canapea – iata verdictul meu:
    daca aveti circa 500-700 de dolari de cheltuit pentru asa ceva,
    plus inca 100 de dolari pentru niste aplicatii grozave, merita sa
    incercati.

    Si acum avertismentul. Veti adora iPadul cand sunteti in tranzit
    sau in camera de hotel. O sa-l puteti folosi mult mai putin cand
    mergeti spre plaja sau vizitati pe jos un oras ori luati cina. Dar
    mai multe despre slabiciunile sale – putin mai tarziu.

    Ca sa numesc doar cateva dintre avantajele sale ca tovaras de
    calatorie: este o biblioteca portabila si gratuita, un procesor de
    text, browser de internet, translator, ghid, meteorolog si agent de
    turism, ca sa nu mai zic de o distractie asigurata in timpul unui
    zbor lung.



    Si da, puteti sa spuneti acelasi lucru despre umilul laptop pe
    care-l aveti deja, dar e foarte probabil ca acesta sa cantareasca
    mai mult decat cele 680 de grame ale iPadului.

    Asa cum stiu cei mai multi, prima versiune a iPad se conecteaza
    la internet doar prin intermediul unei conexiuni wireless. Apple a
    lansat abia la sfarsitul lunii trecute o noua versiune 3G a iPad,
    disponibila de la 629 de dolari. Calatorii seriosi, ale caror
    voiaje nu graviteaza in jurul hotelurilor cu conexiune Wi-Fi
    gratuita, probabil ca au asteptat asta, pentru ca folosirea
    aplicatiilor personalizate ale iPad din propria masina nu este
    posibila fara o conexiune mobila.

    Alte caracteristici includ faptul ca dispozitivul nu are o
    camera foto-video, astfel ca in timp ce calatorii il pot folosi sa
    faca apeluri ieftine prin intermediul Skype sau al altor servicii
    similare, convorbirile video nu sunt posibile.

    Iar turistii in scop de afaceri n-ar trebui inca sa renunte cu
    totul la laptopuri. Apple vinde aplicatii pentru iPad la 10 dolari
    pentru procesare de text (Notes), grafice (Numbers) si prezentari
    (Keynote), printre altele, dar unii utilizatori s-au plans ca
    aceste aplicatii inca nu sunt compatibile cu softul Microsoft
    Office. Un alt chin e si sa scrii pe tastatura de pe ecranul
    iPad.

  • Disney a creat aplicatii pentru iPad

    Disney a lansat aplicatiile cu doua zile inainte ca iPad-ul sa
    fie pus in vanzare, scrie Yahoonews.com.
    Disney Publishing Worldwide a creat doua aplicatii originale pentru
    iPad, numite “Toy Story “, care contin secvente din filmul “Toy
    Story”, si ofera utilizatorilor posibilitatea de a face karaoke, de
    a inregistra si de a picta pe ecran cu degetul. Aplicatia “Toy
    Story este gratuita, in timp ce aplicatia “Toy Story 2” costa 8,99
    de dolari. De asemenea, “Disney Princess”, “Phineas&Ferb”,
    “Winnie the Pooh” si “Toy Story 3” sunt alte aplicatii dezvoltate
    de Disney pentru iPad-ul Apple.

  • Piata aplicatiilor pentru telefoane mobile va atinge 17,5 miliarde de dolari in 2012

    ” Se observa clar faptul ca aplicatiile pentru telefoanele
    mobile vor lua locul accesului la internet de pe traditionalul
    desktop”, a spus Ilja Laurs, directorul executiv GetJar, scrie
    YahooNews.com. In plus, adauga aceasta, 17% din
    utilizatorii aplicatiilor GetJar petrec mai mult timp pe internet
    pe smartphone-uri decat pe calculatoare. Cel mai mare procent al
    utilizatorilor care folosesc aplicatii este dat de catre posesorii
    telefonului Apple iPhone. Magazinul de aplicatii Apple, App Store,
    are in prezent in portofoliu mai mult de 150.000 de
    aplicatii.

  • Cele mai scumpe aplicatii pentru iPhone din 2009

    Pe langa aceste aplicatii ieftine insa, sunt unele destul de
    scumpe, care depasesc 500 de dolari, scrie
    businessinsider.com    .

    Anul trecut, cea mai scumpa aplicatie existenta in magazinul App
    Store a fost iRa Pro: un tablou de bord pentru a accesa si a
    controla live mecanismele camerelor video de supraveghere, si costa
    900 de dolari. “Desi are un pret destul de ridicat am vandut mai
    multe copii ale aplicatiei”, a spus Alex Bratton, CEO Lextech Labs,
    compania care a creat-o.


    “Pentru multe companii aceasta are un pret redus”, a completata
    acesta specificand ca aplicatia se adreseaza in special celor care
    se ocupa cu monitorizarea securitatii in diverse companii,
    organizatii guvernamentale sau universitati, si care ruleaza mai
    mult de jumatate de milion de dolari. “Pentru ei, o aplicatie care
    costa 900 de dolari este doar o mica parte din costul pe care il
    platesc pentru a face afaceri”, a mai spus Bratton .

    Insa iRa Pro nu este cea mai scumpa aplicatie dezvoltata pentru
    iPhone. In 2008, un dezvoltator german a creat o aplicatie numita
    “I am Rich”, care costa 999,99 de dolari , insa care nu avea nici o
    utilizare si care in mai putin de o zi a fost exclusa de Apple din
    cadrul magazinului de aplicatii. Cu toate acestea dezvoltatorul ei
    a vandut opt copii.

    In prezent, Apple nu mai ofera consumatorilor aplicatii care sa
    coste 1.000 de dolari, insa sunt o multime care depasesc 100 de
    dolari, ne mai informeaza
    businessinsider.com    .

  • Apple este cel mai tare in vanzarea de aplicatii pentru telefonul mobil

    App Store a fost lansat in iulie 2008, odata cu lansarea
    telefoanelor iPhone 3G si a a iPhone OS 2.0. Pana la finalul anului
    2008, Apple a vandut 300 de milioane de aplicatii, iar dupa
    sarbatori numarul acestora a trecut de 500 de milioane.

    La inceputul acestui an, compania a anuntat ca numarul
    descarcarilor de aplicatii din cadrul App Store a trecut de 3 miliarde, ceea ce inseamna ca in
    2009, utilizatorii au descarcat peste 2,5 miliarde de aplicatii, in
    timp ce pentru alte telefoane mobile s-au descarcat doar 16
    milioane de aplicatii, conform Gartner.

    “Cu cat smartphone-urile sunt mai populare, cu atat crearea de
    magazine de aplicatii devine un focus important pentru mai multi
    jucatori de pe piata”, a spus Stephanie Baghdassarian, director de
    cercetare in cadrul Gartner, precizand ca afacerea cu aplicatiile
    pentru telefoanele mobile nu va inregistra scaderi in urmatorii
    ani.”Cele mai descarcate aplicatii raman jocurile, iar apoi
    utilizatorii prefera sa intre pe retelele sociale, si sa faca
    cumparaturi de pe mobil”, a mai completat acesta.

  • De unde luam software gratuit?

     

    Din acest motiv, mai ales companiile mici si mijlocii apeleaza la alternativele de aplicatii software cu cod deschis – alternative mult mai ieftine ale aplicatiilor software originale, care ofera libertate utilizatorilor de a le folosi, copia, modifica si imbunatati. Spre exemplu, versiunea completa a software-ului Microsoft Office Small Business, folosit de foarte multe companii, descarcata de pe Amazon.com costa 314,95 dolari (251 de euro), fata de pretul de baza de 449,95 dolari (358 de euro). Alternativa open source este OpenOffice.org. Cea mai recenta versiune a acestuia este rapida si usor de utilizat, iar persoanele care stiu sa lucreze cu Microsoft Office nu intampina probleme nici in utilizarea ei.
     
    Evident, pentru unii exista inca solutia pirateriei: din dorinta de a economisi, unele companii aleg sa se serveasca de aplicatii software piratate, cu riscul de a fi date in judecata de Business Software Alliance (BSA), companie care lupta impotriva pirateriei software. In Romania, in ultimii cinci ani rata pirateriei a scazut de la 73% la 68%, potrivit BSA.
     
    In ce priveste piata la nivel mondial de aplicatii software cu cod deschis, compania de cercetare IDC a facut un studiu potrivit caruia cererea de astfel de aplicatii inregistreaza o crestere anuala de 26% si va ajunge pana in 2011 la o valoare de 5,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro). “Suntem in faza incipienta de dezvoltare a aplicatiilor software cu cod deschis, iar piata este inca destul de imatura”, a spus Matt Lawton, analist in cadrul IDC. “Desi se constata o crestere a cererii de aplicatii software cu cod deschis, trebuie sa avem in vedere si faptul ca veniturile pot scadea pe masura ce distributia de aplicatii va creste.”

     

  • Milionari din software gratuit

    Cand Hugh MacLeod, cunoscut blogger si om de marketing, s-a intrebat retoric pe blogul lui unde sunt miliardarii cu bani facuti de pe urma programelor open source, reactiile cititorilor au fost intense. Majoritatea s-au scandalizat, cerandu-i sa nu vorbeasca de lucruri pe care nu le intelege. Dar de ce nu ar putea cineva sa faca bani buni din vanzarea unor astfel de programe?

    Software-ul de tip open source se bazeaza pe o comunitate de programatori voluntari care creeaza, prelucreaza si imbunatatesc un program, dupa care il lanseaza la liber pe internet, pentru ca toata lumea sa-l poata folosi si, mai ales, ca oricine altcineva sa ii poata aduce imbunatatiri. Toate acestea sunt posibile deoarece codul sursa al acestor programe este disponibil gratuit pentru oricine doreste sa il modifice. Desi exista o serie de reguli si reglementari cu privire la crearea si distribuirea de programe open source, esenta acestora este libera circulatie si dreptul oricui de a interveni cu modificari. Cititorii lui Hugh MacLeod aveau in minte tocmai conceptul libertatii de circulatie si folosinta a programelor open source atunci cand l-au acuzat pe autorul blogului de violare a spiritului miscarii open source. Desi multi au admis ca e perfect normal ca un programator sa aiba parte de anumite avantaje pentru efortul de a crea un software functional, criticii lui MacLeod sunt convinsi ca acestea nu trebuie sa fie financiare, pentru a nu incalca filozofia open source.

    Numai ca o intreaga suita de companii mici producatoare de software open source au atras investitori si au primit oferte de achizitii sau fuziuni. Iar de aici si pana la posibilitatea unor castiguri de proportii este doar un pas. In plus, regulile in vigoare cu privire la software-ul open source nu interzic comercializarea de produse conexe sau oferirea de consultanta si administrare contra cost. Cea mai apropiata descriere pentru open source ar fi: oferi gratuit un produs, dar vinzi componente, accesorii, servicii pentru acesta. Si se pot scoate bani din programele open source, atat timp cat se urmeaza principiul enuntat mai sus – programul de baza e furnizat gratuit, dar contra cost pot fi oferite suportul tehnic necesar, servicii de consultanta, patch-uri si variante imbunatatite ale programului respectiv. O alta varianta ar fi comercializarea de accesorii si produse conexe programului, cum ar fi manuale de utilizare sau piese hardware special configurate pentru acesta.

    In fine, cea mai folosita strategie este incorporarea unor parti sau a unor programe intregi open source in aplicatii complexe livrate utilizatorilor contra cost si sub licenta. In 2001, programatorul roman Teodor Danciu a creat un soft open source pentru prezentari, destinat utilizatorilor din mediul de business, pe care l-a numit JasperReports. Dupa trei ani, timp in care programul creat de Danciu a fost descarcat de mii de companii din intreaga lume, o firma din Silicon Valley l-a remarcat si a decis sa faca o oferta de cumparare a acestuia. Firma respectiva, redenumita JasperSoftCorp, l-a angajat apoi pe Danciu ca programator si administrator al proiectului.

    Creatorii conceptului open source, Eric Raymond si Bruce Perens, au fost cei care au transformat filozofia software-ului liber, lansata in anii ‘80 de programatorul american Richard Stallman, intr-un concept cu valente comerciale. Impreuna cu Raymond, Perens a creat in 1997 definitia programelor open source si a trasat o serie de reguli cu privire la licenta software-urilor libere. De asemenea, cei doi au fondat in 1998 The Open Source Initiative, o organizatie menita sa promoveze software-ul open source. Pentru contributia sa la popularizarea conceptului, Raymond a primit 150.000 de actiuni ale companiei VA Linux. Cand aceasta s-a listat la bursa, in 1999, valoarea actiunilor detinute de Raymond a atins 32 de milioane de dolari (aproximativ 20 de milioane de euro). Prin urmare, desi indirect si fara a incalca libertatea circulatiei programelor, Raymond a ajuns sa detina o avere destul de mare.

    Un alt exemplu cunoscut ar fi finlandezul Linus Torvalds, creatorul sistemului de operare Linux, pe care l-a lansat in 1991 ca soft open source. In numai 17 ani, sistemul de operare Linux a ajuns sa fie utilizat de peste 25% din serverele de pe glob, ridicand pretentii la concurenta cu sistemul Windows, comercializat de Microsoft. Torvalds lucreaza acum in cadrul Open Source Development Labs (OSDL), o organizatie non-profit care promoveaza sistemul Linux si alte programe de tip open source. Ca si in cazul lui Raymond, Torvalds a primit un pachet de actiuni de la companiile de software Red Hat si VA Linux, in semn de recunostinta pentru contributiile aduse la dezvoltarea miscarii open source. Cand cele doua companii s-au listat la bursa (si Red Hat s-a listat tot in 1999, ca si VA Linux), averea lui Torvalds a ajuns la 20 mil. $ (12,6 mil. euro).