Tag: antreprenori

  • Ce nu ştii despre antreprenori. Din vorbă-n vorbă cu…

    Ziarul Financiar are ca moto Totul pentru Business. Totul este Business. Această simplificare conţine de fapt tot magnetismul pe care lumea afacerilor îl exercită. Money makes the world go round, până la urmă, nu? Comunitatea pe care Ziarul Financiar a strâns-o în jurul paginilor sale nu s-a format pe cifre seci, ci pe punerea unor cifre într-un context, există o scenografie, un punct culminant, un suspans. Dar ce este cu adevărat captivant la business sunt oamenii care îl fac, actorii, jucătorii, iar zona de antreprenoriat are ceva aparte tocmai prin latura umană pe care o imprimă succesului. Dincolo de cifre, antreprenorii sunt oameni, cu credinţe, familii, orgolii, frici, piese din comunităţi la rândul lor. Pentru prima ediţie a acestui anuar dedicat în totalitate antreprenoriatului, Ziarul Financiar a dus discuţia dincolo de cifre pentru a afla mai multe, şi mai multe, despre oamenii care ne fascinează. Acelaşi set de întrebări, de la relaţia cu copiii, până la de ce nu mai fac oamenii copii, de la modele de business la tendinţe remarcabile. Doar întrebările au fost la fel, răspunsurile spun fiecare o poveste în parte şi oglindesc astfel diversitatea liderilor din mediul de afaceri local şi pe alocuri complementaritea acestora. Totul pentru Business. Totul este Business…diferit, pentru fiecare în parte.

     

    Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al grupului MedLife

     

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Eu sunt un caz izolat, datorită backgroundului financiar sunt mai degrabă CEO decât acţionar, şi mai degrabă antreprenor decât investitor din cauza căutărilor către inovare, către drone sau roboţi. Sunt acţionar şi pentru că nu am încetat niciodată să investesc în ceea ce cred.

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Cu fata nu prea mă cert, e perfectă :))) Cu băiatul meu David mai degrabă ne hârjonim pe mentalitate, eu sunt mai degrabă adeptul ideilor şi sondajelor de piaţă, al cash-flow-ului, iar el mult mai intuitiv, mai aplecat către branding şi imagine.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    Dificil, implicat, încăpăţânat să mă schimbe, să mă aducă mereu la firul ierbii. Învăţăm şi de la noua generaţie, mai puţin loială şi dedicată, dar mai calculata şi mai echitabilă.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atentia?

    Inovaţie, a face lucruri diferit. Cred în eficienţă, roboţi fizici şi mai puţin software propriu-zis. Maşinile de învăţare sunt apanajul fiecărui tânăr din Groenlanda şi India, pe când roboţii fizici şi ideile năstruşnice non-tech sunt la îndemâna inteligenţei şi experienţei. Îmi place ideea de drone în transporturi, de roboţi în recepţii, de automat prin care încasează banii un hotel. Cred că industria de food şi în servicii de orice natură.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Nu mă consider un om orgolios sau cel puţin nu până la nivelul de a pierde o afacere, o distracţie zdravănă sau un prieten.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Sunt un creator de comunităţi, de la cofondator al Romanian Business Leaders la Romania Cup, cea mai mare competiţie de sailing din România. Oamenii trebuie să stea împreună, sa facă sport, antreprenorii au nevoie unii de alţii.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Inovaţie, cash şi etică. Aceste trei reguli sunt în opinia mea necesare şi suficiente. Oricare lipseşte eşti incomplet, nu ai avea niciodată calitatea de lider.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Timpul şi banii. Prea mare lipsă a celor două duce la nesiguranţă, iar excesul lor duce la autosuficienţă.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Tehnologia va schimba stilul de viaţă şi, la rândul său, acesta va modifica fundamental producţia şi serviciile. Diligenţele au devenit autocare şi apoi avioane, hanul din colţ a devenit fast food şi apoi delivery. Cine va vedea viitorul consumator va câştiga meciul antreprenorilor.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Că ideile cu adevărat bune găsesc întotdeauna capital.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Activez într-un domeniu care abia începe, medicina. Vrem sa rămânem frumoşi şi să devenim nemuritori şi nu ne vom sătura niciodată de asta.

     

    Marius Ştefan, CEO & fondator Autonom

     

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Când soţia mea era însărcinată cu fetiţa noastră Eva (8 ani) am citit mai multe cărţi de parenting şi am avut mai multe discuţii pe temă: Ce fel de copil ne dorim? Amândoi am fost de acord că ne dorim un copil independent.

    Când avem discuţii în contradictoriu cu ea, ne spunem ca ne-a ieşit prea bine obiectivul 🙂 O încurajez pe Eva să îşi canalizeze forţa asta interioară către obiective de învăţare şi pentru a schimba în bine lucrurile din jurul ei.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    În orice echipă, pentru a genera schimbări si inovaţii, ai nevoie de diversitate, în special de opinii. Eu îmi doresc opinii diferite, câtă vreme există în echipa încredere şi respect.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atenţia?

    Împreună cu fratele meu am creat un Family Office, un vehicul de investiţii pentru banii personali. Investim în companii antreprenoriale din România unde putem ajuta si cu altceva decât capital. Acum avem focus pe companiile de servicii în zona de mobilitate, finanţare si asigurări.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Mă regăsesc mult în filosofia stoică, aşa că am învăţat să îmi ţin orgoliul la minim. În opinia mea, orgoliul este una din manifestările fricii şi dacă eşti bine cu tine, nu simţi nevoia să îţi arăţi superioritatea opiniilor tale faţă de cei din jurul tău.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Acum 11 ani am fondat împreună cu Dan Fundaţia Autonom, unde ne propunem să rezolvăm probleme în educaţie, la nivel de şcoală, elev sau profesor. Am făcut peste 1.000 de proiecte la nivel naţional, marea majoritate iniţiate descentralizat de către colegii noştri în comunităţile unde activează.

     

    Mihnea Şerbănescu, fondator şi general manager, Cushman & Wakefield Echinox

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    După Revoluţie, când s-a schimbat paradigma, m-am văzut antreprenor şi nu angajat. Am văzut mai degrabă avantajele antreprenoriatului şi mai puţin riscurile acestei alegeri, pe care nu o regret nici acum, după peste 30 ani.

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Când crede că ştie mai bine decât mine unele lucruri, şi învăţ de la el în acele situaţii când chiar are dreptate.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    Excepţional, dar dificil pentru că alături de el obţii rezultate mai bune asumându-ţi însă un efort continuu.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature vă atrag atentia?

    Principala investiţie trebuie făcută în oameni, dar dacă vorbim de active, un focus recent îl reprezintă investirea pe BVB.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Prea multe pentru a le enumera.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Preocuparea mea este să reuşesc în interacţiunea cu oamenii din jurul meu să schimb gândirea pe termen scurt şi pentru beneficii individuale, într-o abordare pe termen lung şi pentru beneficii de grup.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Win – win.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Limitarea numărului de copii este pe de o parte o măsură a responsabilizării în societăţile civilizate, însă stresul ca principal factor nociv în aceste societăţi dezvoltate a condus la reducerea natalităţii sub rata dorită.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Nu mă atrage niciuna, iar de departe cel mai mare impact (negativ) îl are şi îl va avea explozia IA pentru că se face, din păcate, în detrimentul inteligenţei şi evoluţiei umane.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Drumul cel mai sigur către eşec este emularea metodelor adversarilor.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Prin viteza de adaptare la un mediu economic din ce în ce mai impredictibil.

     

    Ştefan Vuza, preşedinte Chimcomplex

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Pentru că foarte puţini aleg şi au puterea pentru acest rol. Se ştie că într-un circuit economic, proprietarul îşi ia ultimul banii: întâi sunt plătiţi salariaţii, apoi furnizorii, taxele, băncile şi doar la final, dacă mai rămâne un profit, primesc şi acţionarii! Ca să poţi ţine în echilibru zilnic o platformă chimică cu peste 24 de variabile îţi trebuie putere mentală, înţelegere globală, dar şi meticulozitate!

    Industria este o breaslă grea, care cere multă muncă, dedicaţie şi perseverenţă, iar de multe ori nu merită efortul! Dacă ar fi să îmi compar munca, atunci aceasta a fost echivalentă cu cea a altor  100 de colegi din acest top al antreprenorilor, la un loc!

    De ce? Pentru că producţia industrială este o aventură plină de obstacole, riscuri şi variabile, dar recunosc că eu am ales această provocare, pentru că mi se potriveşte!

    Cel mai remarcabil aspect al acestei fabuloase poziţionări este faptul că eu am ajuns aici doar prin propriile mele forţe şi eforturi! şi sunt, aşa cum se intitula Henry Kissinger, “self-made man”, iar aceasta induce o emoţie irezistibilă.

    În cei 30 de ani de carieră în antreprenoriat în industrie, toată energia a fost canalizată spre o singură misiune: de a construi Compania Română de Chimie (CRC) – o companie chimică regională puternică, integrată, care să ofere produse vitale pentru creşterea calităţii vieţii, aşa cum găsim în marile ţări industrializate.

    Am avut viziunea de a cumpăra acum 22 de ani combinatul Chimcomplex Borzeşti, pe care prin managementul meu l-am salvat de la faliment, iar anul acesta aniversează 70 de ani de la înfiinţare. În aceşti ani, Chimcomplex a reuşit să depăşească toate obstacolele şi a devenit liderul industriei chimice româneşti.

    Puţini ştiu că am intrat în al 6-lea an de când am achiziţionat activele Oltchim, pe care şi pe el l-am salvat de la faliment, creând apoi compania CRC. Mi-am asumat riscurile financiare şi personale asociate cu toate fabricile din Grupul SCR şi CRC şi aici mi-am investit tot timpul, energia şi resursele pentru a le face să prospere şi cred că eu sunt cel mai fidel angajat al lor în fapt!

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature vă atrag atenţia?

    Investesc şi în alţi antreprenori. Este de notorietate faptul că pe un prieten pictor l-am promovat până şi la Papa de Roma, plus alte 27 de acţiuni pe care le las să vorbească singure despre mine. Este confidenţial ce îmi propun să fac, pentru că am ajuns la vârsta la care am înţeles că tăcerea este de aur.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliu? Care?

    Întrebând deja care? – excludeţi varianta să nu fi pierdut! Şi pentru că eu mereu amintesc că “zmeul se înalţă împotriva vântului!” aş putea spune cu o precizie de 99% că nu am pierdut din cauza orgoliului ci din cauza pregătirii insuficiente, evaluării superficiale a riscurilor şi multe altele.

    Dacă prin orgoliu vă referiţi la ego, eu cred că acest ego este folositor în prima parte a vieţii fiecăruia. Să mă explic: când eşti tânăr, ego îţi orbeşte înţelegerea reală a lumii dar tot el îţi este folositor pentru a te realiza. Acelaşi ego în partea a doua a vieţii îţi va deveni năucitor dacă nu îl arzi! Iar arderea lui începe din tinereţe, adică de când începi să îl creşti! Oportunităţi pierzi mereu, iar când găseşti una, de cele mai multe ori este una pierdută de un alt antreprenor. Mergi înainte, afacerile sunt infinite!

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Lumea este un loc imperfect, dar bogat în posibilităţi de evoluţie iar eu sunt un susţinător al caracterelor puternice, tăriei fizice şi psihice pe care sunt bucuros să le promovez zi de zi.

    Grupurile CRC şi SCR au decis să ajute întâi oamenii noştri şi apoi pe cei de lângă noi. În exterior susţinem activităţi culturale, competiţii şi cluburi sportive, echipa de handbal SCM Rm. Vâlcea – un fanion local, Rugby Club Piatra Neamţ, organizarea de expediţii montane pe cele mai înalte vârfuri ale lumii şi multe altele. În toate acţiunile în care ne implicăm o facem cu toată dăruirea şi numai dacă rezonează cu valorile noastre!

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Gautama, cel care a atins starea de Buddha, a spus: “Devii ceea ce gândeşti!” Iar în afaceri este la fel ca şi în viaţă. Această regulă de aur porneşte de la un principiu simplu dar care este neînţeles încă de 99,99% dintre oameni!

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Decizia unui cuplu de a avea copii este o decizie de asumare şi nu are legătură cu resursele (ele ca şi în afaceri, apar şi îşi urmează proiectul). Psihologii ştiu ce spun, iar invocarea lipsei resurselor sau a imprevizibilităţii vieţii sunt folosite ca paravan al deciziei de a-ţi trăi viaţa în singurătate (decizie pe care nimeni nu este în măsură să o judece, de aceea viaţa este aşa de frumoasă, pentru că omul este liber să aleagă).

    În acelaşi timp omul este o fiinţă socială care îşi găseşte echilibrul doar în cetate, iar familia este nucleul tare al vieţii fiecăruia. Cu cât acest nucleu este mai mare, cu atât îţi va asigura împlinirea tuturor trăirilor şi doar aici, NU vei fi în singurătate ci, te vei împlini prin solitudine – calea cea grea. Dar ce este uşor astăzi?

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    IA va schimba lumea în bine 80% şi în rău diferenţa. De inteligenţa artificială se tem doar cei ce au o inteligenţă superficială, iar eu nu mă număr printre ei. Toţi cei ce au o inteligenţă naturală sănătoasă vor folosi deschis “algoritmii” pentru că sunt mult mai buni decât oamenii şi chiar mă bucur dacă ne vor înlocui la munca grea şi repetitivă pentru că avem multe altele de făcut prin acest univers! Cât despre stil de viaţă, mă bucur că se mai schimbă ceva şi pe la noi.

    Despre noile generaţii… le aşteptăm să vină să îşi primească şi ele botezul ca să mai avem şi noi de cine mai râde când din visători se vor transforma în realişti! (pentru că aşa eram şi noi!).

    Deci: “Toate-s vechi şi nouă toate!” (Eminescu).

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Simplu: “Deşi chimia nu e totul, totul vine din chimie!”

    Iar dacă ce am spus este prea concentrat, atunci continui cu partea plictisitoare a răspunsului. Lumea de mâine va deveni şi mai mult o lume creată de chimie. Crizele economice actuale atrag mărirea riscurilor, iar atitudinea corectă nu este doar de a le defini, ci de a le folosi şi apoi de a avea curajul de a face “surf” pe aceste valuri, care sunt cu adevărat mari! Ne preocupă aşadar să investim când alţii se opresc, să anticipăm trendurile ca noi să ne întoarcem “de acolo” când alţii abia pornesc “către acolo”, să fim alerţi şi focusaţi numai pe “cele de nefăcut!”.

    Strategia de dezvoltare a Chimcomplex este de a merge contra curentului şi noi vom continua să investim masiv, în comparaţie cu ceilalţi jucători din chimie, care s-au oprit! Ne poziţionăm spre eficienţă tehnologică şi energetică, chimie verde circulară şi investiţii în molecule încă neştiute. Suntem o companie strategică din punct de vedere al anumitor substanţe chimice pe care le producem, 95% din apa potabilă şi menajeră din România şi din alte 4 ţări din zona balcanică este tratată cu substanţele active pe care le producem în combinatele de la Rm. Vâlcea şi Oneşti.

    Continuăm să livrăm în permanenţă produse esenţiale pentru 48 de ţări, de pe 5 continente, pentru aproximativ 780 de clienţi. Suntem parte dintr-un lanţ valoric internaţional care produce substanţe chimice vitale pentru siguranţa şi confortul populaţiei. Să încheiem la final cu un zâmbet amintindu-vă că nici după cel mai lung termen (după moarte) tot nu scăpaţi de noi pentru că “în chimie nu există moarte, ci doar lipsa de reacţie!”

     

    Radu Savopol, fondator şi CEO, 5 to Go

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Cred că este important să simt acest lucru, responsabilitatea este importantă şi faptul că astăzi gestionăm un univers de peste 1.500 de angajaţi împreună cu partenerii noştri ne face să fim mai echilibraţi şi mai dornici să dezvoltăm compania cât mai bine!

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Învăţ să mă adaptez la tot ce înseamnă noua generaţie şi mai ales încerc să inovez pentru ei, cred că, dacă reuşim să facem concepte şi produse pentru noua generaţie înseamnă că am învăţat! Învăţ şi să am răbdare şi asta este un mare atu!

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    Nici aşa, nici aşa! O combinaţie între cele două profiluri!

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atentia?

    Am încercat cu antreprenorii din România şi îmi plac businessurile de nişă!

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Nu.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Am democratizat vânzarea de cafea bună în România!

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Sinceritate, transparenţă si punctualitate.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Mulţi lasă pe mai târziu componenta familie şi atunci când se uită mai atent la asta este prea târziu!

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Cred că o să existe o resetare şi tinerii din viitor îşi vor dori lucruri clasice, o să fie un come back aşa cum noi am făcut come backuri în haine, mâncare, filme, modă şi cu siguranţă vor vrea “back to origins”.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Când descopăr că nu sunt doar eu cu aceeaşi mentalitate şi viziune!

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Încercând să aducem în echipa  “sânge proaspăt “ care să vină cu idei noi, care trecute prin filtrul 5 to go devin parte din ADN-ul companiei!

     

    Daniel Piţurlea, CEO şi preşedinte, Concelex

    Cum vă investiţi banii?

    În general, îi investim în firma de construcţii, care are nevoie permanent de capitalizare şi cash-flow pentru susţinerea producţiei şi creşterea cifrei de afaceri. Am investit de asemenea în imobiliare (vezi proiectul Orhideea Gardens, Arbo Residence sau Colina Lac, plus alte proiecte viitoare unde s-a investit în terenuri).

    Investiţi în alţi antreprenori din România?

    Până acum am încercat, dar nu am reuşit, dar nu disperăm, vom mai încerca.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Este o întrebare directă la care educaţia primită nu îmi permite să vă răspund, pentru că ar putea fi interpretat ca o laudă de sine. Ce pot să vă spun este ca sunt preocupat de acest subiect şi în decursul anilor, prin diferite fundaţii, am pus umărul la diverse proiecte. Vă pot menţiona totuşi despre un ultim proiect în care, prin intermediul unei fundaţii şi împreună cu alţi prieteni membri fondatori, am dezvoltat un spital oncologic în Târgu-Mureş, un spital inedit, modern, care sperăm că va aduce alinare şi vindecare multor persoane afectate de această maladie gravă a acestor timpuri.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Corectitudinea, atât faţă de clienţi, cât şi faţă de furnizori sau angajaţi.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliu? 

    Nu sunt orgolios, dacă am pierdut, am pierdut din alte motive…cum ar fi îngăduinţa, toleranţa etc. 

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    În criza de forţă de muncă de la toate nivelurile, în aceste timpuri, pot să spun cu mâna pe inimă că îi angajez pe ambii, respectiv şi pe cel excepţional, dar dificil, dar şi pe cel bun şi docil.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare?  Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Toate sunt niste provocări care nu sunt pentru generaţia mea, eu şi cei din generaţia mea ne vom adapta, vom încerca să înţelegem, vom face tot ceea ce depinde de noi în funcţie de educaţia noastră, dar adevărata schimbare vine după noi, generaţia care urmează va face marea schimbare.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Ca să ajungi sus, trebuie să pleci de jos.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Numai dacă vom păstra pachetul de valori (seriozitate, corectitudine, moralitate, credinţă, familie).

     

    Daniel Donici, fondator Artesana

    De ce credeţi că sunteţi proprietarul firmei şi nu doar angajatul ei?

    Din primele zile ale Artesana, când povestea noastră de succes abia începea, am ştiut că rolul meu nu este doar acela de angajat, ci de lider şi vizionar. Crescut într-o familie de contabili, am fost familiarizat cu cifrele şi principiile afacerilor încă din copilărie, scriind statute de companii şi cunoscând diverşi antreprenori şi activitatea lor, mi-am dat seama destul de repede că o astfel de ”carieră” este ceea ce îmi doresc cel mai mult. Chiar dacă în cei 15 ani de business am avut foarte multe roluri şi ”am pus osul” la orice a fost nevoie, de la pregătit marfa, la emis facturi şi răspuns la mesaje de la clienţi, sunt recunoscător că acum am ajuns să fiu mult mai puţin ”angajat” şi mai mult proprietar, care lucrează la business, nu în business.

    De la ce vă certaţi cu copilul dumneavoastră cel mai des? Ce învăţaţi de la el?

    Provocările gestionării timpului reprezintă tema principală a discuţiilor cu copiii, atât cu cei doi adolescenţi cât şi cu mezina, care ne simte lipsa de foarte multe ori şi îşi doreşte mai mult timp petrecut împreună cu ea. Fiecare zi este o lecţie despre negociere şi prioritizare şi învăţăm împreună cum să facem faţă celor mai complexe situaţii, valorizând fiecare moment petrecut împreună.

    Preferaţi un angajat excepţional, dar dificil, sau unul bun şi docil?

    La Artesana, valorizăm angajaţii excepţionali, chiar dacă unii pot fi dificili. Ei sunt cei care adesea ridică întrebările cele mai profunde şi ne ajută să rămânem competitivi şi inovatori. Preţuim respectarea regulilor şi conducem prin exemplu, formând echipe puternice indiferent de provocări.

    Cum vă investiţi banii? Investiţi în alţi antreprenori din România? Ce start-up-uri sau afaceri mature va atrag atenţia?

    Ne concentrăm momentan pe dezvoltarea Artesana, dar şi pe mentoratul tinerilor antreprenori, în principal din domeniul FMCG. Acesta este un teritoriu cunoscut nouă, şi ne bucurăm să oferim îndrumare şi sprijin, având în vedere şi posibilitatea de a evolua ca “businessangel” în viitor.

    Aţi pierdut vreo oportunitate din cauza propriului orgoliului? Care?

    Personal, m-am străduit să profit de fiecare oportunitate, abordând fiecare situaţie cu responsabilitate şi profesionalism. Chiar dacă orgoliul poate fi prezent, am învăţat să prioritizez proiectul şi obiectivele pe termen lung înaintea orgoliului personal. Dar dacă vorbim despre produsul şi brandul Artesana, lucrurile stau uşor diferit, în sensul că am avut destule cazuri de oportunităţi pierdute, pentru că nu am putut accepta compromisuri, dar nu din orgoliu, ci din principiu. Dar ne place să credem că, pe termen lung, am reuşit să ne facem o reputaţie şi un nume respectabil care ne ajută să creştem, chiar dacă mai puţin repede.

    Cum aţi schimbat dumneavoastră în bine comunitatea din care faceţi parte?

    Am parcurs ţara în lung şi-n lat şi foarte des am găsit tecuceni, o bună parte în posturi mari de conducere – chiar în companii multinaţionale importante – mândri de ceea ce se realizează la Tecuci, în oraşul lor natal, şi care ne felicită pentru ceea ce am realizat. Asta pe lângă investiţiile şi locurile de muncă create, ne dau întotdeauna sentimentul că ne dezvoltăm şi creştem împreună. Contribuim activ la evenimentele care se organizează în oraş, şi primim periodic vizite organizate de la diverse instituţii de învăţământ (de la grădiniţe la licee). În paralel, mergem în şcoli şi învăţăm copiii să citească etichetele şi să facă alegeri nutriţionale informate şi corecte.

    Care este cea mai importantă regulă după care vă ghidaţi în business?

    Regula noastră fundamentală este să nu facem compromisuri. Într-o lume care adesea valorizează profitul cu orice preţ, noi rămânem fideli principiilor de onestitate şi curaj, aliniindu-ne cu antreprenorii care împărtăşesc aceeaşi viziune.

    De ce credeţi că nu mai doresc oamenii să aibă copii?

    Presiunile socio-economice şi dificultăţile de a echilibra viaţa profesională cu cea personală sunt adesea factori care influenţează decizia de a avea copii. Înţelegem aceste provocări, având noi înşine trei copii, şi respectăm decizia fiecăruia de a-şi forma familia conform propriilor valori. Din fericire, prin natura ”meseriei” şi a produselor, suntem mereu înconjuraţi de copii, de familii cu copii, şi ne bucurăm să putem contribui la educaţia lor şi la asigurarea unei alimentaţii corecte şi nutritive.

    Dintre toate schimbările care au loc acum, de la stil de viaţă, schimbarea de generaţii, a modului de lucru, IA, care vă atrage cel mai tare? Care dintre acestea va remodela lumea pe termen lung?

    Inteligenţa artificială promite transformări semnificative, similare cu o nouă Revoluţie Industrială. Este captivant să observăm cum inovaţiile tehnologice pot remodela industriile şi reduce impactul asupra mediului.

    Chiar şi pentru noi, cei care susţinem o abordare mai tradiţională şi reducerea procesării industrializate a hranei noastre, suntem entuziasmaţi de posibilităţile de eficientizare şi adaptare pe care le aduce Iar dacă noi suntem o generaţie „hibridă”, născută în analog şi convertită la digital, nu trebuie să uităm că datorăm salturile tehnologice generaţiilor care ne-au precedat. De la ei mai avem încă de învăţat.

    Care este cel mai interesant lucru auzit de la un alt antreprenor?

    Mi-e greu să identific o idee specifică, dar poate şi pentru că interacţionez cu foarte mulţi antreprenori, prin prisma comunităţilor din care fac parte (cea mai notabilă fiind RBL – Romanian Business Leaders), învăţ în fiecare zi din orice interacţiune, mă inspiră orice perspectivă nouă sau diferită, care mă ajută să găsesc la rândul meu soluţii creative la propriile proiecte.

    Cum va rămâne relevantă afacerea dumneavoastră pe termen lung?

    Ne adaptăm constant strategiile pentru a rămâne relevanţi pe termen lung. Inaugurarea noii fabrici Artesana ne permite să ne gândim la extinderea pe pieţe externe, menţinându-ne dedicarea faţă de metodele tradiţionale şi calitatea superioară a produselor noastre. În paralel, suntem atenţi la noile oportunităţi de finanţare şi dezvoltare a activităţii, avem inovaţia şi adaptabilitatea în ADN, considerăm că mai avem multe de spus în domeniul nostru!

     

    La acest material au contribuit: Alina-Elena Vasiliu, Dana Ciriperu, Georgiana Mihalache şi Mădălina Dediu Panaete

  • Povestea unei românce ce a transformat cea mai mare bucurie a copiilor vara într-o mare afacere. Ea a ajuns să îşi deschidă o unitate chiar în inima Bucureştiului

    Leggero dolci e gelato este numele uneia dintre cele mai savuroase escapade de vară pentru amatorii de îngheţată, iar în spatele acestei poveşti stau Laura Anton şi partenerul ei, Eugen. Au pornit dintr-o joacă, au continuat cu o dorinţă de a face gelato şi sorbetto, iar acum mica lor afacere, fondată în 2023, se pregăteşte să ia cu asalt sezonul fierbinte.

    Au început cu un spaţiu fizic, deschis pe şoseaua Vitan-Bârzeşti, deşi visul iniţial era să se ancoreze pe Calea Victoriei, kilometrul zero al gelateriilor. Şi-au dat însă seama că acolo costurile cu chiria sunt foarte mari, aşa că au ales să fie o mică gelaterie de cartier. „Leggero dolci e gelato este un mic business de familie, dar aparţine de fapt tuturor celor cu care interacţionăm, pentru că e o gelaterie făcută pentru ei, pentru clienţii, angajaţii, prietenii noştri care ne vizitează. Ei sunt de fapt parte din esenţa Leggero dolci e gelato şi e foarte simplu şi natural să fie aşa, pentru că lucrurile bune sunt apreciate şi de cei care le consumă, dar e uşor să fie îmbrăţişate şi de echipa noastră, pentru calitatea rezultatului, la care contribuie chiar ei”, povesteşte Laura Anton.

    Backgroundul ei este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ. Echipa este completată de angajatele responsabile de cofetărie artizanală şi de vânzări. „Investiţia iniţială este de peste 150.000 de euro, pentru că ne-am dorit în primul rând echipamentele cele mai performante, dedicate gelateriei şi cofetăriei artizanale. Ne-am dori să cumpărăm şi timp pentru a explora şi experimenta în acest domeniu atât de vast şi inovativ, pe o piaţă a îngheţatei artizanale care este în plină dezvoltare.”

    Anul 2023 a fost ca un „training” pentru cei doi antreprenori, care mărturisesc că s-au simţit ca nişte părinţi începători, care trebuie să facă faţă provocărilor unui business abia născut. „Poţi să ceri unui copil de câteva luni să zboare spre stele? Ar fi destul de dificil pentru el, nu? Noi vrem în continuare să-l ţinem de mână, să-l hrănim cu ceea ce are nevoie pentru a creşte sănătos. Anul 2023 a fost anul în care am început să construim echipa pe care o avem acum.” Tot în 2023, au deschis spaţiul de vânzare pentru clienţi şi au început colaborările B2B. În ultimul trimestru al anului trecut, au debutat şi pe piaţa produselor tradiţionale de sărbători, iar anul acesta au adăugat, pe lângă cozonaci, şi mucenici şi pască. Tot anul acesta, a apărut şi linia de produse de cofetărie artizanală, pentru realizarea căreia au apelat la o finanţare prin programul Femeia Antreprenor. Ce urmează?

    În primul rând, noi sortimente de gelato şi sorbetto, precum gelato de orez cu lapte şi scorţişoară, îngheţată de mentă cu stracciatella, îngheţată de susan, îngheţată de alune cu caramel şi ciocolată cu lapte, kefir cu miere şi mix de nuci coapte, cheesecake cu variegato de zmeură. În plus, se pregătesc să intre în meniu mai multe sortimente de sorbetto şi îngheţate fără zahăr, pentru că mulţi clienţi îşi doresc astfel de opţiuni.


    Îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei.


    „Vrem, de asemenea, să venim cu o ofertă mai bogată pentru clienţii noştri corporate, şi vorbim aici despre gelato bar, un concept ceva mai puţin întâlnit la evenimentele corporate, dar din ce în ce mai solicitat, odată cu maturizarea pieţei de îngheţată artizanală autohtone.” O îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei. Toate sunt produse în laboratorul din şoseaua Vitan-Bârzeşti. „Un pas important pe care îl facem anul acesta este să ne concentrăm şi pe amenajarea unui spaţiu exterior mai generos pentru prietenii noştri, un loc în care să se bucure de gusturile intense pe care le propunem, care să ofere mai multă verdeaţă şi care se vrea o oglindă pentru vecina noastră de care ne place din ce în ce mai mult, Delta Văcăreşti. Vom începe lucrările în cursul lunii iunie.” Pentru Laura şi Eugen, provocarea cea mai mare în „profesia” de antreprenori este atenţia la detalii, pentru că, spun ei, este foarte uşor să te laşi absorbit de chestiuni mărunte, dar asta te poate îndepărta de la obiectivele pe care le setezi pe termen mediu şi lung. „O altă lecţie învăţată e că atunci când alţii fac mai bine, mai repede şi mai ieftin ceea ce faci tu, e cazul să faci outsourcing.”   

    Backgroundul Lauri este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nomad Travel Concept – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Peptenaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: internaţională


    MASH – accesorii pentru animale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Istrate

    Prezenţă: online


    Bean to Cup – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Irina Vlădescu şi Vlad Ştefănescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Lacul Tei din Bucureşti

    Cifră de afaceri în 2023: 2,7 mil. lei (540.000 de euro)


    Clamour – cosmetice din ingrediente naturale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristiana Coman

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pe platformele Dichisar, Iarmaroc, eMag, Glovo


    Extensio Mob – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Ciprian Isacovici

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 360.000 de lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti



     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea românului care a dezvoltat o soluţie de credit intelligence pentru a ajuta antreprenorii care sunt la început de drum

    Foarte multe IMM-uri se confruntă cu imposibilitatea obţinerii unei finanţări prin metode tradiţionale precum creditele de la bănci, aşa că sunt nevoite să caute surse alternative de finanţare, care acum prin intermediul tehnologiei pot fi mult mai uşor de accesat. De altfel, aşa s-a născut şi ideea businessului iFactor, start-up-ul local ce a creat o platformă online care funcţionează ca un marketplace între investitori şi firme.

    Start-up-ul a dezvoltat şi o soluţie de credit intelligence şi lucrează şi la alte soluţii, mergând acum către zona de „embedded finance”, care presupune integrarea de soluţii noi în aplicaţii şi sisteme folosite deja de companii. Pentru cea mai nouă soluţie, numită iFactor Pure Analytics, start-up-ul discută cu mai multe bănci din regiune pentru implementare. „iFactor Pure Analytics este o platformă de intelligence service, care ajută să înlocuiască fluxurile analitice pe care le au băncile, pe de-o parte, automatizând foarte mult procesele de analiză de risc şi compactând toate etapele care au loc într-un proces de analiză de risc la o bancă, plecând de la, spre exemplu, relationship manager, până la product manager, ofiţeri de risc, oamenii care verifică legal ş.a.m.d.

    Şi toate astea noi le automatizăm, utilizăm tehnologia inteligenţei artificială şi compunem nişte automatizări prin care, în mod normal, se poate face tot acest flux într-un format digital, complet“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor. iFactor Pure Analytics funcţionează ca un instrument de evaluare a creditelor, bazat pe date alternative, precum datele din social media, profilarea psihometrică, amprenta digitală şi comportamentul de tranzacţionare pentru a eficientiza, a reduce riscurile de fraudă şi neplată şi a optimiza procesul de creditare. Start-up-ul a semnat deja un parteneriat cu Raiffeisen Bank pentru noua sa soluţie şi se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi din regiune în perioada următoare. „Noi acum deja lucrăm cu câteva IFN-uri care sunt expuse la nivel regional în mai multe ţări ca finanţări alternative sau nebancare.

    Avem deja câteva bănci care au, tot aşa, expunere regională, iar o parte dintre ele, cel puţin două sau trei, sunt şi în România prezente, dar şi în alte ţări. Dar mai mult decât atât, noi am intrat şi în zona de enterprise, acolo unde noi mergem spre companii care fac distribuţie extinsă, au expunere destul de mare de credit furnizor şi care au foarte mare nevoie să facă această expunere din propria lor balanţă ca să-şi acopere riscul, pentru că partea de «collection» şi partea de «default-uri» care se întâmplă în zona aia, duc mai departe la insolvenţe, fără doar şi poate din perspectiva companilor mici, dar în acelaşi timp expun foarte tare şi companiile mari care au mare nevoie de soluţia noastră. Şi atunci ieşim din zona de finanţare strict bancară, în zona nebancară dar de creditare, mergând mai departe în zona de «supply chain finance»“, a precizat Curticăpean.

    Cu o experienţă vastă în antreprenoriat, el a pornit proiectul iFactor în 2016, dezvoltând o platformă de tip marketplace prin care IMM-urile pot găsi surse de finanţare alternative, primul serviciu oferit fiind cel de factoring. „În urmă cu circa doi ani eram într-un spaţiu în care acceleram destul de mult soluţia noastră de finanţare alternativă, însemnând că tehnologia noastră facilita destul de mult aplicaţiile de IMM-uri care veneau pentru solicitări de credite sau vânzarea facturilor, aşa numitul factoring, prin identificarea unor surse de finanţare care nu să fie neapărat bancare, ci alternative, mai exact de la investitori privaţi «high net worth individuals», cum se numesc ei în zona anglo-saxonă, adică oameni cu potenţial financiar ridicat care vor să-şi diversifice portofoliile de investiţii. Şi am realizat acest lucru cu succes, dar am întâlnit alte probleme pe parcurs şi în 2023 ne-am axat pe soluţionarea lor, motiv pentru care, în momentul în care am identificat că aceşti «high net worth individuals» care ar fi trebuit să vină şi să completeze ofertele pe care băncile le fac în ceea ce înseamnă zona de creditare de IMM-uri, oamenii aceştia nu sunt neapărat familiari cu rating-uri, cu indicatori financiari, cu elementele de genul acesta. Noi numim asta «low financial literacy», o educaţie financiară mai precară.

    Dar acest lucru putem să îl regăsim şi în zona cealaltă a IMM-urilor – foarte mulţi antreprenori îşi conduc afacerile bazându-se pe domeniul de expertiză pe care îl au sau oportunitatea pe care o urmăresc”, a precizat cofondatorul şi CEO-ul iFactor, punctând faptul că nu mulţi antreprenori sunt neapărat şi manageri financiari care se înţeleagă foarte bine cum să-şi constituie nişte busole de coordonare şi strategie financiară a companiei.

    „Tradiţional, antreprenorii se bazează pe un contabil care lucrează cu 300-500 de firme, au un software de contabilitate, acolo introduc facturile şi informaţiile, după care emit nişte raporte pentru declaraţiile fiscale. Evident că băncile sunt în faţa situaţiei în care trebuie neapărat să se identifice mai bine cum anume vrea să-şi conducă compania respectivă businessul, unde pot să-l crească şi care va fi capacitatea de ramursare a unui credit pe care ar putea să-l ia. Şi acesta este un proces foarte complicat pentru bănci, pentru că neavând date, neavând informaţii relevante din partea antreprenorilor, este greu să facă predicţii. Modelele de risc de credit compuse de bănci pleacă din zona de corporate, zona companiilor foarte mari. Şi atunci, modelele astea care vin să se bazeze pe indicatori financiari care sunt din performanţa istorică economică a companiei nu mai este satisfăcătoare pentru a preconiza în viitor capacitatea de rambursare a ei. Şi din toate aceste elemente pe care le-am identificat noi am început să dezvoltăm acest produs, iFactor Pure Analytics”, a explicat el cum a ajuns echipa iFactor să dezvolte noul produs.  În prezent, odată cu dezvoltarea noilor soluţii complementare, start-up-ul trece într-o nouă etapă de dezvoltare. „Strategia noastră este acum ca prin produsul SaaS (iFactor Pure Analytics – n.red.) să adresăm o piaţă mai extinsă pentru că şi marketplace-ul în sine are capacitatea de scalare în momentul în care sursele de date, partea asta de KYC (know your customer) şi de scoring se compun într-o formă reglementatorie. Şi atunci, noi am dezvoltat şi alte două produse care vor merge pe zona de carduri şi care vor folosi marketplace-ul. Noi acum suntem în proces de licenţiere pentru instituţie de plată, ca să fim independenţi în zona de tranzacţii, de fluxuri de bani. Şi ce dorim să facem este să facem foarte mult «embedded», adică să mergem în zona de «embedded finance», acolo unde efectiv marketplace-ul nostru să fie în aplicaţii sau în procese pe care antreprenorii le folosesc «day by day, by default», în orice context“ , a spus Curticăpean, explicând că odată cu noile soluţii dezvoltate, scalarea businessului şi implicit şi a platformei de finanţare alterenativă va fi mai uşor de realizat. „Sunt nişte integrări pe care le facem şi, în general, cam tot ce facem de acum este zona de «embedded». Şi atunci, practic, marketplace-ul va deveni, mai degrabă, o funcţionalitate a produsului de analiză de risc. Deci o să fie o compoziţie diferită din perspectivă tehnologică şi atunci el va duce scalarea acestui model de «embedded» pe produsul de marketplace cu sursele de finanţare, chiar şi alternative. Aceasta este strategia noastră.“ iFactor a fost finanţat recent de actualii investitori în proiect şi are în continuare o rundă deschisă care ar putea ajunge la câteva milioane de euro. Iar pentru anul acesta, fintech-ul şi-a propus să ajungă la venituri recurente anuale de circa 1,5 milioane euro, în condiţiile în care se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi pentru noua soluţie creată.    ■

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation



    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Ştefan Chira, fondator al Kotys Tech.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie ce foloseşte AI (artificial intelligence) pentru a ajuta fermierii şi companiile care îngrijesc spaţii verzi să utilizeze mai puţine resurse şi să obţină randamente mai mari în mod sustenabil.

    „La finalul anului ne dorim să avem peste 1.000 firme de îngrijire gazon şi peste 100.000 de proprietăţi pe care să le servim. Oamenii din SUA sunt înnebuniţi după zone verzi, după gazon, spre exemplu, peste 86% din casele din SUA au gazon. Ne-am dat seama că fermierii români nu sunt încă dispuşi să lase din mână munca şi să apeleze la soluţii de digitalizare, încă sunt foarte prinşi în activitatea lor de zi cu zi şi în momentul în care trebuie să facă un pas în lateral şi să lucreze la dezvoltarea afacerii lor le este foarte greu.”


    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Cosmin Curticăpean, cofondator şi CEO al iFactor – platformă de tip market-place pentru finanţarea alternativă a IMM-urilor

    Ce e nou? Fintech-ul şi-a propus să ajungă anul acesta la venituri recurente anuale de circa 1,5 milioane euro, în condiţiile în care start-up-ul se aşteaptă să atragă mai mulţi clienţi pentru noua soluţie creată, complementară platformei de finanţare alternativă, care se adresează inclusiv băncilor.


    Rubrica „Sfatul Expertului”

    1. Invitată: Monica Stătescu, partener, Filip & Company

    Legea AI Act va avea un cadru mai lax prin care va încuraja start-up-urile şi companiile tip IMM să integreze şi să folosească tehnologia AI în produsele lor

    „AI Act are şi un capitol prin care încearcă să încurajeze companiile mici şi mijlocii şi start-up-urile în direcţia asta şi prevede ceea ce se numeşte un «sandbox» de reglementare, adică un cadru mai lax, încercând să ofere instrumente care să permită testarea în condiţii de piaţă a sistemelor dezvoltate de start-up-uri şi de companiile mici şi mijlocii, tocmai ca să le permită totuşi să acceseze industria asta în nişte condiţii acceptabile pentru ei. Se are în vedere crearea unui cadru mai permisiv şi a unor instrumente şi structuri care să le permite să testeze în condiţii de siguranţă sistemele AI.“

    2. Invitaţi: Alexandra Lovin şi Sebastian Baier, cofondatori, agenţia de marketing re7consulting

    Înainte de orice campanie, asiguraţi-vă că site-ul web este uşor de folosit. Monitorizaţi tot, fiţi atenţi la recenziile din social media

    Alexandra Lovin: „Sfaturile mele pentru antreprenori sunt: folosiţi social media pentru a genera brand reach, pentru a fi cunoscut, verificaţi reputaţia brandului dumneavoastră, pentru că este foarte important să aveţi recenzii bune, comentarii bune, acest lucru ajută foarte mult la vânzări. Google vă va ajuta să încheiaţi afaceri sau vânzări, care sunt uşor de urmărit. Iar la final, verificaţi conţinutul sau vedeţi ce tip de conţinut se potriveşte cu brandul dvs. şi cum, unde aveţi cel mai mult engagement şi cele mai bune rezultate. O problemă este şi faptul că firmele nu ştiu uneori ce le ajută la vânzări.”

    Sebastian Baier: „Site-ul web este magazinul care este deschis 24 de ore din 24, mereu disponibil. Deci ar trebui să verificaţi site-ul web din punctul de vedere al unui client, poate că ar trebui să daţi adresa site-ului web tatălui, mamei, rudelor, pentru a obţine diferite puncte de vedere, cum au experimentat site-ul web, ce poate fi îmbunătăţit, este uşor de utilizat? Pentru că dacă site-ul nu este construit astfel încât utilizatorul să vrea să rămână pe el, acesta ar fi primul lucru care ar trebui făcut înainte de a investi ceva în campanii de marketing.”

     

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

     

     

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro
    şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

     

  • Omnicredit finanţează antreprenorii cu până la 50.000 lei pentru achiziţia de echipamentele de birou de la retailerul Flanco

    Fintech-ul de microfinanţare Omnicredit lansează un produs de creditare prin care antreprenorii cu o activitate de cel puţin şase luni pot lua până la 50.000 lei pentru echipamentele tehnologice de birou din portofoliul retailerului Flanco Smart Discounter, prin microcredite în rate, cu o perioadă de rambursare de maximum un an. 

    „Intrarea pe piaţa creditării produselor de retail pentru persoane juridice marchează o premieră pentru noi, motivându-ne să răspundem cu agilitate nevoilor unui segment mai amplu de clienţi”, spune Elisa Rusu, CEO Omnicredit

    Potrivit acesteia, procesul de creditare este unul simplificat, integral online, cu un număr redus de documente necesare. Cererile de creditare sunt analizate într-un interval de 3-5 ore de la momentul transmiterii documentelor, iar în cazul aprobării, fondurile sunt disponibile în aceeaşi zi.

    „Înţelegem provocările pe care le întâmpină start-upurile şi micile companii în perioada incipientă de activitate, în special atunci când vorbim despre achiziţionarea echipamentelor necesare în desfăşurarea activităţii cotidiene. Microîntreprinderile reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre, iar susţinerea lor este esenţială pentru construirea unei societăţi prospere”, susţine Oana Făurescu, Manager Divizia Servicii Flanco Smart Discounter.

    În România activează în prezent aproximativ 500.000 de microîntreprinderi, conform buletinului trimestrial publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

    Platforma de microfinanţare Omnicredit, înfiinţată în 2019, oferă produse de factoring, scontare şi microcreditare. Incepand cu 2023, Omnicredit şi-a adaugat în portofoliul de produse şi linia de credit pentru plata furnizorilor. În 2023, Omnicredit a acordat finanţări în valoare de peste 40 milioane euro companiilor româneşti.

    Acţiunile Omnicredit sunt deţinute în proporţie de 15% de către Elisa Rusu şi 85% de către fondul de investiţii Reconstruction Capital II LTD.

     


     

     

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Tragedia economica a tarii noastre a fost ca, ani si ani de zile, aceasta a fost tinuta in sah, prin frica si teroare, iar oamenii de afaceri şi antreprenorii români au fost victime

    O vorba evreiasca spune: “Omul inteligent rezolva problemele in care omul intelept nici macar nu intra”.

    Avea dreptate Traian Basescu cand spunea ca Romania e un ”stat mafiot”. Stia el ce stia si vorbea in cunostinta de cauza. Cei care au trait pe vremea lui Ceausescu stiu ce inseamna puterea Securitatii. Cei care urmaresc ce se intampla acum cu scandalul fostilor generali SRI inteleg ca influenta sistemului nu s-a diminuat. Nici in business, nici in politica. Se pare, nici in justitie. Infricosator!

    M-am intrebat adesea: oare, cati antreprenori au fost hartuiti sau arestati nejustificat, ca sa nu spun nevinovati? Din pacate, nu exista o statistica a oamenilor de afaceri care au fost acuzati, arestati preventiv si ulterior declarati nevinovati de catre justitie. Daca ar exista, probabil, ar fi un studiu de caz demn de istoria recenta a tarii.

    Cunosc reprezentanti de seama ai mediului privat care au construit branduri mari. Afaceri bune, profitabile, cu sute sau mii de angajati. La un moment dat, au vrut si mai mult. Nu le lipsea nimic. Unii, chiar au facut business corect. Si fara contracte cu statul. Intamplator sau nu, la un moment dat, o parte dintre ei au fost acuzati si tarati in diverse procese. Unii au cedat nervos, altii au cedat o parte din business. Multi au clacat si afacerea s-a prabusit. Energia consumata i-a secatuit si s-au lecuit de antreprenoriat. Altii au reusit sa scape ”basma curata” cu pretul sanatatii sau a pierderii familiei, care n-a rezistat presiunii si stresului. Nu spun nimic nou. Multiple cazuri de santaj si influenta asupra capitalului autohton au fost relatate in presa. 

    Daca stai sa cauti, intotdeauna se gaseste un ”om de bine”, disponibil, amabil, dornic sa te ajute daca dai de belele. Si cum in Romania cineva  stie pe cineva mai mare, printre acei ”cineva” exista si diversi fosti si actuali informatori, fosti sau actuali securisti, fiii si nepotii lor, prieteni si interpusi ai sistemului. Ei sustin ”buna credinta” si, de multe ori, chiar credinta in sine. Se ofera sa faca un bine, dar nu chiar dezinteresat. Oficial, serviciile sau fostii lor angajati fac afaceri, cu acelasi statut ca noi. Pe SRL sau SA. Nu cred ca se coboara la PFA. ”Noblese oblige”, ce naiba, doar sunt/ au fost cineva!

    Viata a devenit din ce in ce mai scumpa si, odata ce te-ai obisnuit sa traiesti pe picior mare, nu iti doresti sa decazi. Statutul, odata castigat, iti forteaza limitele si devii dependent de bunastare. Odata ce ai avut o putere deplina intr-un serviciu secret, ma gandesc ca te plictisesti tare daca nu mai practici ceea ce ai invatat si ai la dispozitie o gramada de informatii pretioase. O pensie speciala nu este suficienta si nu vrei sa te plafonezi. Cei mai multi vor sa ramana ”in carti” si ofera consultanta oamenilor de afaceri cu probleme. Puterea e o boala, trebuie ”tratata” si costa scump.

    In opinia mea, pe acest subiect, sefii multinationalelor nu se deosebesc cu nimic de marii antreprenori autohtoni. Strainii care au ocupat sau ocupa functii de decizie au fost si sunt aparati de acest gen de ”prestari servicii” de ambasadele tarilor din care provin. Oamenii de afaceri locali nu au acest gen de protectie. Si atunci, unii dintre ei, loviti de panica sau cei care s-au simtit cu musca pe caciula, au cedat. Fie au apelat la justitie si au mers pana in panzele albe, cautandu-si dreptatea (exista cazuri fericite!), fie au incercat sa scape de justitie, folosind firmele de ”consultanta” in spatele carora erau asa-zisii ”influenceri” din justitie. Odata ajuns la mana lor, probabil, joci cum ti se cere si/ sau devii sclavul propriilor slabiciuni. Nu am avut parte, deci nu pot sa spun mai mult decat intuiesc din relatarile publice.

    Tragedia economica a tarii noastre a fost ca, ani si ani de zile, aceasta a fost tinuta in sah, prin frica si teroare. Exact ca pe vremuri! Teama de a nu fi acuzat si arestat din orice plutea in mediul privat, mai ales la nivel mare. E adevarat ca era si perioada haiduceasca a tunurilor, a tepelor, a contractelor cu dedicatie, a licitatiilor trucate, a ce poate fi mai putred in junga unei economii de tranzitie fara sfarsit. Intre timp, dupa parerea mea, lucrurile s-au mai asezat si zona de business s-a mai maturizat. Oferta pentru oamenii inteligenti, care intra in belele, a ramas neschimbata. Poate, cel mult, s-a diversificat si a devenit mai complexa.

    Ce nu s-a schimbat? Metehnele trecutului! Securitatea din vremea dictaturii a lasat amprente adanci asupra populatiei si nu numai. Oricat de mult s-au reformat serviciile secrete, realitatea ne demonstreaza ca exista printre noii reprezentanti ai sistemului si persoane care au ”imprumutat” tarele din vremurile comuniste. Trist, dar adevarat!

    La fel de adevarat este ca, in orice economie de piata, regulile sunt aceleasi. Acolo unde exista cerere, oferta ramane. Cine s-a obisnuit sa faca afaceri necurate, mai devreme sau mai tarziu risca sa bata la aceleasi usi. Si ”baietii”, fosti sau actuali, de abia asteapta clienti noi, iar fiecare antreprenor decide daca vrea sa aiba tangenta cu ei sau nu. Dupa cum spuneam la inceput: intre un inteligent si un intelept diferenta pare mica. De fapt, este enorma!

     

    Dragos Dragoteanu, Certified International Property Specialist

  • Cine este omul care conduce cel mai important lanţ de restaurante din România şi coordonează o echipă de 1.500 de oameni

    Investiţii în zona de hotel şi aparthotel, revitalizare şi modernizare a restaurantelor, MENIURI construite de chefi cu stele Michelin, miza pe tehnologie şi sustenabilitate sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care îşi construieşte planurile de dezvoltare City Grill. Grupul ia în considerare extinderea şi spre zona de convenience dar şi prin achiziţii ale unor alte afaceri, povesteşte Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill.

     

    „2023  e un an bun, dar nu unul extraordinar. Ar fi putut fi un an extraordinar, un adevărat an de revenire. Aşa demarase în primul trimestru al anului, însă incertitudinea socio-economică ce a marcat ultimele 6 luni a avut un impact considerabil în evoluţia din acest an. Pe scurt, inflaţia generalizată, schimbările fiscale şi conflictele armate, chiar dacă mai apropiate sau mai îndepărtate, au făcut clienţii să fie mai prudenţi în cheltuieli şi în consecinţă să iasă mai rar la restaurant”, declară Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill. La nivelul restaurantelor din grup, acest lucru se traduce într-o stagnare faţă de anul trecut. Nu sunt scăderi, pentru că grupul City Grill, spune CEO-ul, „are nişte pârghii puternice prin care atrage clienţii, precum capacitatea de a oferi un meniu de prânz cu două feluri, la 34,9 lei în oricare dintre cele 18 restaurante ale noastre”. Sau folosirea sistemul de fidelizare Out4Food pentru a activa interesul clienţilor cu diverse ocazii.

    Creşterile sunt însă destul de temperate, iar Daniel Mischie estimează o creştere de 10-12% pentru 2023, previziunile fiind că ar urma să fie depăşit pragul de 50 milioane euro, grupul păstrându-şi astfel poziţia de cel mai mare jucător de pe piaţa de restaurante şi al treilea din zona de food, după marii jucători internaţionali de pe piaţa fast foodului, conform reprezentantului City Grill. Spre comparaţie, anul trecut cifra de afaceri a companiei a fost de 44 de milioane de euro.

    „După anii grei de pandemie, speram la multă stabilitate pentru segmentul nostru, care să ne permită să continuăm investiţiile într-un cadru mai prietenos.” În următorii ani, creşterea cifrei de afaceri a grupului va fi susţinută prin deschiderile de unităţi noi (Hotel La Boheme şi aparthotel în Paradisul Verde) şi activitatea restaurantelor actuale, precum Pescăruş, Hanu’ Berarilor sau Buongiorno.Italian, care au un public fidel şi foarte activ, în sensul frecvenţei cu care sunt vizitate locaţiile. „Vizăm şi extinderea portofoliului pe brandurile convenince, dar ne uităm în acelaşi  timp şi la businessuri deja existente şi performante, în vederea unor investiţii”, mai spune executivul City Grill, care completează că grupul este un jucător cu un grad mare de agilitate. „Deşi suntem o companie mare, nu ne comportăm ca atare în sensul de decizii greoaie. Suntem un grup de antreprenori, care iau decizii rapide şi văd oportunităţile.”

    Construcţia planului de afaceri este influenţată de contextul economic, „dar ne-am obişnuit ca acest context să fie foarte volatil, aşa că şi planurile noastre sunt foarte flexibile. Cum spuneam, lucrăm agil, pentru că altfel e aproape imposibil să faci performanţă în afaceri în România”.

    În opinia executivului de la City Grill, în România cea mai mare problemă la nivel de economie este lipsa de minimă predictibilitate. „Adică după ce că exista un context extern tulbure, la noi acasă ne schimbăm şi sucim continuu.” Daniel Mischie dă ca exemplu faptul că anul acesta în HoReCa s-a schimbat legislaţia de două ori. Luni de zile s-a vorbit despre creşterea majoră a TVA-ului, „care ar fi fost un dezastru pentru industrie. Din fericire s-a renunţat la aceste măsuri. Dar efortul nostru ca antreprenori, luni de zile, a fost să încercăm să oprim intrarea pe un drum catastrofal pentru mii de angajaţi din HoReCa. În loc să ne concentrăm exclusiv investiţii, pe experienţa clienţilor, pe a face România o destinaţie culinară, noi trebuie să facem actualizări în planul de afaceri şi să cerem permanent stabilitate. Iar noi suntem un grup mare, ne permitem să ne defocalizăm ocazional, sau chiar să ne pregătim businessul pentru schimbare. Dar ce fac antreprenorii mici? Se sperie, nu pot dormi noaptea şi nu mai reuşesc să inoveze atât pe cât ar putea”. 

    Potenţialul domeniului este însă uriaş. „La ce talent e în zona HoReCa în România, atât culinar, cât şi creativitate la nivel de design şi experienţă a ieşirii la restaurant, am putea fi destinaţia numărul unu a Europei în ospitalitate. Sunt atâţia chefi tineri, atâţia antreprenori cu idei, e o efervescenţă minunată în piaţă. Dar mulţi sunt descurajaţi rapid de birocraţie, de schimbările fără sfârşit, de acest efort permanent de adaptare nu la client, ci la cadrul de reglementări locale”, susţine CEO-ul City Grill.

    Grupul a finalizat recent câteva investiţii majore pe care le-am început înainte de pandemie. Una dintre ele este modernizarea Hanului Berarilor Oprea Soare şi lansarea hotelului La Boheme, pentru are au fost alocate investiţii de 13 milioane de euro. „Această investiţie este cea mai mare din istoria grupului şi marchează intrarea acestuia în segmentul hotelier.” Iar clădirea restaurantului Hanu’ Berarilor Oprea Soare este un monument istoric de grad A, impunând standarde înalte pentru conservare şi restaurare; lucrările de restaurare şi renovare au necesitat abilităţi specializate şi au fost executate în faze distincte din 2015 până în 2023.

    O altă investiţie importantă a fost modernizarea reţelei de restaurante Buongiorno.Italian, în valoare de aproape 2,5 milioane de euro.

    De asemenea, tot în zona hotelieră, grupul a finalizat o investiţie în Paradisul Verde, un aparthotel. „Avem trei hoteluri de tip butic în derulare, în diverse faze de finalizare. E vorba de proiecte relativ mici, cu aproximativ 20 de camere fiecare, investiţia totală se ridică la aproximativ 10 milioane de euro”, conform lui Dragoş Petrescu, fondatorul grupului.

    Daniel Mischie spune că dincolo de bugetele majore enumerate până acum, investiţiile în restaurantele reţelei sunt permanente. „De exemplu la Pescăruş, care este «inima» Herăstrăului, cu o vedere superbă asupra lacului şi o capacitate de 1.000 de locuri. Pescăruş devine o destinaţie atât pentru mesele clasice în familie sau cu prietenii, dar şi pentru evenimente mari corporate, e unul dintre puţinele spaţii care pot găzdui atât de multe persoane şi singurul cu o asemenea vedere şi mâncare bună”, declară executivul.

    Compania are un număr constant de 1.300 de angajaţi, cu variaţii de câteva procente în funcţie de sezonalitate. Fluctuaţia de personal nu este mare în cadrul grupului, spune Daniel Mischie, pentru că sunt plătite salarii bune, la timp şi sunt derulate programe ample de retenţie, al căror efect se vede foarte clar.

    Cât contează gustul, tehnologia şi sustenabilitatea. Din perspectiva tendinţelor, „există câteva care se remarcă în industrie şi în care, fără modestie, vă spun că suntem pionieri şi o inspiraţie pentru breaslă. Este o dată tehnologia, cu un rol crucial, de la sisteme de rezervare online şi aplicaţii de comandă la distanţă, până la utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor în locaţii”, afirmă Daniel Mischie. Un fenomen important este legat de sustenabilitate şi conştientizarea impactului asupra mediului, subiecte care devin din ce în ce mai importante în decizia clienţilor de a alege un restaurant sau altul. Nu e o noutate că generaţiile Z şi Y sunt foarte exigente când vine vorba de sustenabilitate, iar ei reprezintă în prezent mai mult de jumătate dintre clienţi în restaurante. Grupul City Grill are mai multe acţiuni pe zona aceasta – de la meniuri digitale, la energie regenerabilă şi eficienţă energetică, la utilizarea de ingrediente de la furnizori locali, bio şi ecologice, fără conservanţi, la reciclare şi dezvoltare socială prin programe de incluziune şi programe educaţionale.

    Nu în ultimul rând, există o tendinţă la nivel de piaţă de a îmbunătăţi experienţa clienţilor. „Experienţa unui client într-un restaurant este influenţată de trei factori, care se leagă unul pe celălalt: atmosfera, prin detaliile de arhitectură şi cele de design fin, meniul şi calitatea serviciilor, adică în special servirea. Restaurantele devin experienţe complete, adevărate bastioane de rafinament, care vor cuceri oaspeţii pe toate planurile”, punctează CEO-ul City Grill. De aceea, contează foarte mult ca experienţa de servire să fie la un nivel înalt. Clienţii nu vor reveni într-un loc în care servirea îi enervează, indiferent cât de bună este mâncarea, sau cât de bine arată locul. „Eu cred că echipa unui restaurant este la fel de importantă ca designul şi calitatea preparatelor, poate chiar uneori mai importantă, pentru că un om pregătit, care ştie să îşi facă clienţii să se simtă bine, va atrage întotdeauna mai mult decât culoarea pereţilor sau plantele din restaurant.”

     

    Rolul inovaţiei în Horeca. Cât priveşte comportamentul de consum, se simte tot mai mult o prudenţă din partea clienţilor, atenţie sporită faţă de modul în care îşi cheltuie banii. Reprezentantul grupului spune că acesta este un efect al perioadei incerte şi inflaţiei generalizate. „Se vede şi în retail, şi în călătorii, evident că nici HoReCa nu putea să scape. Fiind un grup mare, noi am asimilat mult mai bine creşterile de preţuri, prin economie de scară. Şi suntem capabili, iată, să oferim un meniu de prânz cu două feluri, la doar 34,9 lei, adică un preţ foarte competitiv”, spune Daniel Mischie. Bonul mediu variază în funcţie de brandul restaurantului, dar la nivel de grup se situează la circa 50 euro. Restaurantele din grup au clienţi pe tot parcursul anului, perioadele de vârf fiind lunile de vară, când terasele şi timpul liber atrag şi cresc apetenţa românilor pentru întâlniri la restaurant.

    Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ”, Daniel Mischie, CEO, grupul City Grill

    La nivel de piaţă, mâncarea tradiţional românească este preferată de peste 60% dintre clienţii din restaurante. Este urmată de preparatele cu specific italian. „Restaurantele noastre activează pe aceste două zone. Produsele vedetă diferă de la restaurant la restaurant, cum este şi firesc. Papanaşii şi pulpa de raţă sunt cele mai populare preparate în restaurantele Hanu’ Berarilor, ciolanul şi tomahawkul rămân vedetele de la Car. La Pescăruş, bibanul în sare şi storceagul, în timp ce în restaurantele Buongiono.Italian se schimbă permanent vedetele, păstrându-se în zona de paste şi pizza”, conform CEO-ului City Grill. Cât priveşte meniul de prânz, disponibil la 34,9 lei în toate restaurantele reţelei, se schimbă lunar la fiecare locaţie. Meniul de prânz e diferit de la brand la brand, respectând specificul fiecărui restaurant. Lunar chefii restaurantelor din reţea au ca misiune să surprindă clienţii cu noi combinaţii, astfel încât aceştia să nu se plictisească.

    „Gradul de loialitate al clienţilor Grupului City Grill e foarte mare, deci e datoria noastră să ne asigurăm că clienţii fideli găsesc mereu ceva nou. Oricum, meniurile de prânz nu înseamnă un meniu fix. Clienţii pot alege din patru preparate pentru felul unu şi patru pentru felul doi, deci au 16 combinaţii pe care le pot testa lunar, în fiecare restaurant”, mai spune Daniel Mischie. Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România”. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ.

    Cât de mult contează rafinamentul gustului acum pentru clienţii români? În cazul Buongiorno, investiţia în modernizarea brandului a presupus, pe lângă reamenajarea restaurantelor, şi un rebranding, o schimbare de direcţie în comunicare şi un refresh al meniului, alături de Alex Ilinca, chef cu experienţă în restaurante cu trei stele Michelin.

    Alex Ilinca are 36 ani, este din Braşov, iar în prezent, coordonează restaurantele Buongiorno.Italian din grupul City Grill. Preparatele sale sunt consumate zilnic de peste 2.000 clienţi. A intrat în bucătarie prima oara la vârsta de 15 ani, a lucrat 5 ani în Braşov începând ca ajutor de bucătar, apoi bucătar, iar în 2007 a plecat în Italia unde a descoperit bucătăria mediteraneană, care l-a cucerit şi fascinat. În cei 12 ani petrecuţi în Italia a lucrat ca bucătar, bucătar şef şi executive chef, unde coordona trei restaurante.

    În 2017, s-a înscris la un Master în înaltă gastonomie cu Chef Heinz Beck *** Michelin. Masterul a durat un an şi s-a desfăşurat exclusiv în restaurantul La Pergola, acesta deţinând 3 stele Michelin. După finalizarea acestor cursuri s-a întors în România. De curând, împreună cu colegii săi Brand chefi ai grupului City Grill, a absolvit cursurile institutului culinar Auguste Escoffier, unde a obţinut Grand diploma.   

  • Cum a reuşit o femeie din Aiud să construiască o afacere cu care vrea să cucerească toată ţara după ce a transformat tradiţia în profit timp de 10 ani

    Undeva în inima Transilvaniei, în Aiud mai exact, un brand se dezvoltă de mai bine de un deceniu, pe rădăcinile sădite de fondatoarea sa, Adriana Duna. Afacerea poartă numele De la Georgia, referire la fiica antreprenoarei, şi este ca o carte de poveşti gastronomice, readuse la lumină din arhivele perioadei în care Aiudul a reprezentat un nucleu important al Transilvaniei, oraşul moştenind un amestec de gusturi şi reţete lăsate de saşi, maghiari şi români.

    Avem o poveste profundă legată de tradiţiile bucătăriei transilvănene, purtăm o ştafetă a gusturilor şi a tehnicilor culinare care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. De la mamele şi bunicile noastre, am învăţat secretele şi reţetele tradiţionale, dar ne-am şi adaptat la cerinţele şi gusturile contemporane, perpetuând astfel moştenirea culinară a regiunii”, îşi explică demersul Adriana Duna.

    Absolventă a Facultăţii de Chimie şi Chimie Industrială de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi a Facultăţii de Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică de la U.S.A.M.V. Bucureşti, Adriana Duna a intrat în mediul de afaceri în 1994, pornind cu o sumă de bani împrumutaţi de la un prieten pentru a deschide o firmă. Debutul l-a făcut cu un mic magazin, extinzându-se apoi în domeniul tâmplăriei PVC şi al amenajărilor interioare. După criza care a început în 2008, a făcut o schimbare de macaz şi a fondat De la Georgia, un business în domeniul alimentar, care s-a extins mai târziu şi cu două proiecte în HoReCa – restaurantul La Conac şi spaţiul pentru evenimente La Baltă, ambele în Aiud, judeţul Alba. „Pe partea de producţie alimentară, facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.

    Vindem băcăniilor din judeţul Alba şi din ţară, magazinelor Transeuro din Alba, magazinelor AvisCom din Alba şi Hunedoara, magazinelor Home Garden din Cluj, în cofetăria proprie din Aiud, la punctul de lucru din Kaufland Alba Iulia şi online. Căutăm în continuare colaboratori interesaţi de produsele noastre de băcănie.” Şi nu doar atât, pentru că brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii. Preţurile, potrivit site-ului, pornesc de la 3,49 de lei pentru un baton de casă, urcă la 6,9 lei pentru o pungă cu mix de jeleuri şi ajung la 18,9 lei pentru un borcan de zacuscă.

    „De asemenea, în cadrul laboratorului propriu, producem prăjituri de casă şi torturi, pe care le comecializăm în cofetăria noastră din Aiud, în Kaufland Ampoi din Alba Iulia şi la evenimente, unde suntem prezenţi cu candy bar. La nivel de grup, avem 160 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro. Oferim şi servicii de catering, pentru diverse companii, şcoli şi alţi parteneri.” Gestionarea unui business vine cu multe provocări, recunoaşte Adriana Duna, iar pe drumul parcurs până acum a acumulat mai multe lecţii.

    Una dintre ele este că angajaţii specializaţi sunt esenţiali pentru creşterea afacerii. „Găsirea şi păstrarea acestor talente pot fi o provocare într-un mediu concurenţial sau în condiţiile unei pieţe a muncii fluctuante. Taxele mari şi o legislaţie în continuă schimbare pot afecta profitabilitatea şi stabilitatea financiară a afacerii noastre. Adaptarea la noile reglementări şi gestionarea corectă a impozitelor devin priorităţi constante”, mărturiseşte ea.    ■

    „Facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.“ Adriana Duna

    Brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Rox Specialty Coffee – cafenea de specialitate cu prăjitorie (Baia Mare)

    Fondatori: Delia Avram şi Thomas Danciu

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: Baia Mare


    ONOR Tea – brand de ceaiuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Antonia Filip

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine şi cafenele din Bucureşti


    Centrul 9 luni – centru pentru viitorii părinţi (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Pop

    Investiţii: 45.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Miss Green – companie care se ocupă cu închirierea plantelor pentru clădirile de birouri şi pentru diverse evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Ştefania Pantaia

    Cifră de afaceri estimată în primul an de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Ploieşti


    Cubetic GHWS – companie care furnizează soluţii IT (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Gherbezeanu

    Cifră de afaceri în 2023: 3 mil. lei (600.000 de euro)

    Prezenţă: naţională



     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Mesajul Fildas-Catena, cel mai puternic grup din comerţul farma: Cea mai importantă provocare e legată de taxarea firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Există societăţi care nu pot susţine o astfel de taxă

    Guvernul şi-a asumat un pachet de măsuri fiscale, printre care impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 mil. euro Măsura pune presiune pe mediul de afaceri, mai ales pe businessurile cu rulaje mari şi marje mici Grupul Fildas-Catena: Taxa nu are logică economică.

    Grupul Fildas-Catena, dez­voltat de antreprenoarea Anca Vlad, care a ajuns la 14 miliarde de lei cifră de afaceri în 2023, spune într-un răspuns pentru ZF că principala provocare este taxa de 1% impozit pe cifra de afaceri, una dintre măsurile fiscale asumate de guvern. Băncile plătesc deja 2% din cifra de afaceri.

    „Acum cea mai importantă provocare este legată de introducerea în România a taxării firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Introducerea unei taxe calculate ca procent din cifra de afaceri nu are logică economică. Sursa plăţii impozitului pe profit nu poate fi decât profitul însuşi, ca rezultat economic. Există ramuri, societăţi şi chiar linii de business care nu pot susţine o astfel de taxă aplicate asupra «preţului unui produs»“, potrivit răspunsului de la Fildas-Catena.

    Sectorul de distribuţie, în care grupul farmaceutic este prezent cu Fildas, dar şi comerţul cu medicamente în farmacii sunt caracterizate prin rulaje mari, cifre de afaceri de miliarde de lei şi marje de profit mai reduse. În cazul celor două divizii ale Fildas-Catena, marjele de profit din cifra de afaceri nu depăşesc 5%.

    Anterior, companiile din industria medicamentului s-au confruntat cu probleme date de lipsa materiilor prime, discontinuităţi la medicamente, inflaţia crescută, aspecte care nu au ocolit nici grupul Fildas-Catena.

    În comparaţie cu anul anterior, la nivel de grup, Fildas-Catena are cu aproape 2 miliarde de lei mai mult la afaceri, adică 14 mld. lei.

    În continuare, businessul cu farmacii este mai mare faţă de cel din distribuţie strict ca nivel al cifrei de afaceri, însă în anul 2023 rezultatele diviziei de distribuţie s-au apropiat la o diferenţă de câteva sute de milioane de lei. Astfel, cele 929 de farmacii Catena au adus 7,1 miliarde de lei, în vreme ce distribuţia s-a situat la 6,9 miliarde de lei.

    Grupul Fildas-Catena este construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

    Antreprenoarea a pus bazele Fildas Trading în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a intrat şi pe partea de retail, cumpărând o reţea cu 30 de farmacii în Piteşti (judeţul Argeş).

  • Cine este antreprenorul care vrea să transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor într-o afacere

    Antreprenorul Mugur Frunzetti, care a lansat pe parcursul a 30 de ani zeci de afaceri în mediul online, între care MarketOnline.ro şi francizele Floria.ro şi Retargeting.biz, mizează acum pe o aplicaţie destinată întâlinirilor romantice. Investiţia realizată până acum, alături de doi asociaţi, ajunge la 500.000 de euro, iar aplicaţia vizează piaţa mondială.

    MarketOnline (exit în 2019), Floria (exit în 2013), Retargeting (exit în 2018) şi Studio 20 (unde este în continuare acţionar) sunt doar câteva din afacerile construite de Mugur Frunzetti în cele trei decenii de antreprenoriat, în care, povesteşte el, a lansat zeci de afaceri. „Îmi este greu să le ţin minte pe toate. Aş spune că jumătate au fost eşecuri, un sfert au mers OK şi un sfert au reuşit cu adevărat.

    Am câştigat destul cât să mă pot bucura de viaţă şi să asigur familiei un trai fără griji financiare, dar nu atât de mult încât să îmi cumpăr un avion privat, însă lucrez la asta”, spune antreprenorul. El nu a dorit să ofere niciun reper referitor la câştigurile de pe urma exiturilor de până acum din cele mai cunoscute afaceri – MarketOnline, Floria şi Retargeting, iar despre Studio 20 a spus: „Nu am primit încă oferta potrivită.” Businessul Studio 20, cea mai mare franciză de videochat din lume, a avut în 2018 o cifră de afaceri, la nivelul întregii reţele, de aproape 20 de milioane de dolari. În 2014, când s-a lansat franciza Studio 20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă în câţiva ani aceasta s-a triplat.

    Acum, Frunzetti mizează pe un nou produs, Slide, o aplicaţie destinată întâlnirilor. În urmă cu un an şi puţin, povesteşte el, a petrecut Anul Nou împreună cu doi buni prieteni, antreprenori şi ei în mediul digital, dar ceva mai tineri ca el, şi cumva a venit vorba de dating, apoi despre ce aplicaţii de dating folosesc, ce le place sau nu fiecăruia şi până dimineaţă aveau deja un business plan – „să construim o aplicaţie de dating pe care am vrea să o folosim. În maximum două luni, lucram deja la design.

    În anul prelansării s-a lucrat mult, am căutat să facem un customer experience superior altor aplicaţii de dating, să aducem features noi, unice şi să oferim un produs software complet, nu doar «slide next». Investiţia a fost până la lansare de 300.000 de euro, aproape în întregime salariile echipei”. Cei doi asociaţi ai antreprenorului din afacerea Slide sunt Florin Simovici şi Marius Bodea, doi moldoveni care au ales să locuiască în Braşov. „Marius este CEO-ul companiei, cel dedicat 100% Slide, Florin este creativul, cel cu idei out-of-the-box, iar eu sunt «sfatul bătrânilor», cel care ajută la strategie şi la o viziune coerentă pe termen lung. La Slide au lucrat până acum zece colegi, majoritatea developeri, iar echipa creşte după lansare cu oameni de marketing şi customer care”, adaugă Frunzetti.

    Despre Slide, antreprenorul spune că este o aplicaţie complexă, „peste concurenţă, care oferă o soluţie pentru toate nevoile: cei care sunt obişnuiţi să dea slide şi să aleagă după poze, cei care caută o analiză mai profundă a compatibilităţilor sau profile verificate, cei care vor să vadă reels sau «TikTok videos» cu potenţialii parteneri sau cei care vor să vorbească cu cineva chiar acum – opţiunea «chat now». În plus, validăm cu atenţie doar profiluri reale, conţinut real, nu aprobăm profiluri fake, poze false sau cu pomii din curte, punem accent pe promisiunea: Dating Real People.”

    Mugur Frunzetti mai spune că au ales să valideze aplicaţia şi să o adapteze în funcţia de reacţia utilizatorilor din România, deci timp de câteva luni va fi listată doar pe această piaţă, în App Store şi Google Play. „Suntem deschişi la observaţii, critici şi idei, deja în prima săptămână am lansat trei update-uri după primele feedbackuri venite de la useri. Evident, mai apar şi mici buguri tehnice pe care le rezolvăm rapid şi învăţăm echipa de customer care cum să valideze mai bine doar profilurile reale.”

    După finalizarea acestei etape, aplicaţia va fi lansată pe rând în pieţe externe, în limba locală, în primă fază engleza (SUA, Canada, UK, Australia) şi spaniola (America de Sud, Mexic, Spania), urmate de germană, italiană, portugheză, hindu şamd.

    „Ţinta mea în orice afacere a fost să devină jucătorul numărul 1 în piaţa ei, deci şi Slide vrem să ajungă cea mai folosită aplicaţie de dating din lume. Vorbim de o piaţă de aproape 10 miliarde USD pe an, unde numărul 1 depăşeşte un miliard cifra de afaceri, şi noi vrem să depăşim această cifră.”

    Întrebat care a fost cea mai mare greşeală în business, antreprenorul spune că a făcut şi face zilnic greşeli, este inevitabil în orice acţiune umană. „Ca business, cea mai mare a fost în urmă cu câţiva ani, când am ratat complet un proiect extrem de bun cu o investiţie peste 1 milion de dolari, pentru că am avut prea multă încredere în management şi în «handshake» (înţelegere neoficială – n.red.). Dar orice eşec ne face mai buni, mai pregătiţi, mai puternici.”

    Cât priveşte cea mai mare reuşită de până acum, în afaceri, spune că întrebarea este grea, „pentru că «mare» are aici multe explicaţii pentru mine, de la ROI la plăcerea de a construi acea afacere. Cei mai mulţi bani i-am făcut din afacerile de software şi marketing digital, iar acea afacerea care mi-a adus cea mai multă bucurie a fost Floria”, conchide antreprenorul.    

  • Care este oraşul din România ce este considerat capitala antreprenoriatului

    Douăzeci şi una de companii din judeţul Bacău îşi fac loc în topul celor mai mare 1.000 de firme din România după cifra de afaceri raportată pentru 2022. Dedeman, Chimcomplex şi Spedition UMB sunt ocupantele podiumului. 

    Un judeţ chiar în inima Moldovei, cu o populaţie de 583.590 de locuitori, după cum o arată datele celui mai recent recensământ. Deşi poziţionat într-o regiune descrisă cel mai adesea ca fiind cea mai săracă a României, Bacăul a dat, în ultimele trei decenii, liderii unora dintre cele mai „grele” sectoare din economia locală. Cel mai mare constructor local vine din Bacău, la fel şi cel mai mare retailer de bricolaj, care este, de altfel, şi liderul companiilor antreprenoriale româneşti, şi asta de câţiva ani deja.

    Douăzeci şi una de companii din judeţul Bacău îşi fac loc în topul celor mai mare 1.000 de firme din România după cifra de afaceri raportată pentru 2022. Dedeman, Chimcomplex şi Spedition UMB sunt ocupantele podiumului. Aceste douăzeci şi una de firme aveau cumulat în 2022 afaceri de 29 de miliarde de lei, un sold al profitului de 2,9 miliarde de lei şi peste 25.000 de oameni angajaţi, arată datele din catalogul ZF Top 1.000 companii – ediţia 2023, cu informaţii de la Registrul Comerţului, centralizate de BRIDGE-to-INFORMATION. Spectaculos este că, în top zece cele mai mari companii din Bacău, nu există niciun business străin, ci sunt doar firme dezvoltate de antreprenori.

    Judeţul Bacău a devenit, în ultimii ani, kilometrul zero al antreprenoriatului românesc, fiind pepinieră de succese pentru businessuri din industrii diferite. Cel mai relevant exemplu este de departe Dedeman, o afacere care nici măcar nu mai are nevoie de descriere. Este liderul pieţei de bricolaj din România, un domeniu în care a continuat să crească în vremuri în care alţi jucători şi-au închis businessurile. Cu afaceri de peste 11 miliarde de lei, o reţea de peste 60 de magazine distribuite în toată ţara şi cu sediul central la Bacău, unde a fost fondată compania deţinută de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Dedeman a „instaurat” în retailul de bricolaj un model care nu a putut fi replicat de niciun alt antreprenor român nu doar în acest domeniu, ci nici măcar în comerţul alimentar.

    De la Dedeman, care a pornit cu un singur magazin de bricolaj, în 1995, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl au creat un adevărat imperiu sub numele Pavăl Holding, care include astăzi şi businessuri în imobiliare (birourile cumpărate de la CA Immo, clădirea U Center 1) în construcţii (Cemacon) şi alte domenii (ambalaje biodegradabile – Promateris, drogherii – Farmacia Tei şi Bebe Tei). Conform anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România, Pavăl Holding este evaluat la peste 4,7 miliarde de euro, vehiculul de investiţii deţinut de fraţii Pavăl făcându-şi simţită prezenţa prin mai multe tranzacţii parafate în ultimii ani. În plus, cei doi folosesc holdingul pentru a investi în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Vrancart sau BRD. Prin intermediul acestui vehicul de investiţii, la care Dragoş Pavăl are 60%, iar Adrian Pavăl 40%, cei doi antreprenori din Bacău controlează 23% din Alro Slatina şi 1% din BRD, a treia cea mai mare bancă din România.

    La vârful businessurilor fondate în judeţul Bacău care performează la nivel naţional se află şi combinatul chimic Chimcomplex, companie cu o capitalizare de 6,1 miliarde de lei ce a reuşit să dezvolte în 30 de ani un grup industrial cu 27 de fabrici şi combinate, unde lucrează 3.200 de angajaţi. Controlată astăzi de antreprenorul Ştefan Vuza, Chimcomplex Borzeşti este cea mai mare fabrică din judeţul Bacău şi principalul producător de substanţe chimice din regiune, o companie strategică pentru economie. Chimcomplex administrează cel mai mare combinat de produse chimice, cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea. Recent, Ştefan Vuza spunea, la o conferinţă ZF, că deja compania este prezentă în afara graniţelor şi că poartă negocieri inclusiv pentru o unitate de producţie în străinătate – în Maroc sau în Polonia.

    Cea de-a doua fabrică din Bacău după cifra de afaceri, cu venituri de peste 2 miliarde de lei în 2022, este Nitramonia BC. Deşi sediul figurează în judeţul Bacău, combinatul chimic se află la Slobozia, fiind fosta platformă Chemgas. Nitramonia BC este administrată de Eusebiu Guţu, cel care deţine şi grupul Pambac Bacău, ce se ocupă cu fabricarea produselor de morărit.

    Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct sunt nume deja sonore de ani buni pe şantierele din toată ţara. Dorinel Umbrărescu, artizanul acestui grup, se face responsabil de unele dintre cele mai ample şi importante proiecte de infrastructură din România ultimilor ani. Cu afaceri cumulate de peste
    5,4 miliarde de lei, firmele sale muncesc de zor în această perioadă la construcţia autostrăzii A7, cea care va lega Moldova – aşadar inclusiv judeţul în care Umbrărescu şi-a plămădit afacerile – de Capitală. Originar din Tănăsoaia, Vrancea, Dorinel Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din judeţul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeaşi localitate. De la cele două camioane cu care a debutat, în câţiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport şi, azi, la poziţia de lider în rândul firmelor de construcţii de pe plan local.

    Un nume care s-a făcut mai recent remarcat în peisajul businessului local este Intertranscom Impex, businessul antreprenorului Ioan Teslaru. Originară din Buhuşi, compania produce plasă sudată în două fabrici şi doar în perioada 2013-2018 şi-a majorat afacerile de şase ori. În 2022, compania a atins pragul de 1,8 miliarde de lei venituri, deşi despre antreprenorul Ioan Teslaru, cel care deţine acest business, există puţine informaţii publice. Mutările sale nu trec însă fără ecou. La începutul anului 2024, compania a anunţat achiziţia fabricii de sârmă Dan Steel Group Beclean, una dintre cele mai importante companii ale industriei metalurgice din România, aflată în procedură de faliment. Preţul plătit a fost de 7,5 milioane de euro, iar scopul este repornirea producţiei.

    Alte businessuri care se remarcă în judeţul Bacău, dar şi la nivel naţional sunt din sfera distribuţiei (Simba Invest), dar şi din cea agro-alimentară (Agricola International, Agricultorul).

    Şi deşi nu se regăsesc la vârful clasamentului, există şi alte companii care performează şi care prezintă perspective serioase de creştere. Barrier este un astfel de exemplu. Din halele de producţie care se întind pe şase hectare, compania producătoare de uşi şi ferestre vinde în opt ţări din Europa, Asia şi Africa. Mai mult, Barrier are peste 50 de francize care funcţionează atât în România, cât şi în străinătate.

    Chiar dacă nu şi-a fondat businessul în Bacău, merită amintit că şi Daniel Dines, românul care a scris istorie când a obţinut, cu firma sa – UiPath – statutul de prim unicorn românesc din IT, este originar din acelaşi judeţ, mai exact din oraşul Oneşti.

    Tot din Oneşti provine şi Croco, producător român de biscuiţi, deţinut de antreprenorul Damian Mereu. Cu afaceri de 219 milioane de lei în 2022 şi profit de aproape 40 de milioane de lei, Croco este unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul producţiei de biscuiţi şi dulciuri, având în medie 424 de angajaţi, dar şi cel mai bine vândut brand din categoria biscuiţilor dulci.

    Ascensiunea judeţului Bacău vine în contextul în care cei mai mari 50 de jucători din industria prelucrătoare de aici au avut în 2022 venituri cumulate de 9,8 miliarde de lei, sumă din care 40% au fost generate de doar două companii – Chimcomplex şi Nitramonia. Industria prelucrătoare din Bacău se împarte în multe segmente, existând jucători din diverse industrii, de la chimie, până la construcţia de aeronave, materiale de construcţii, industrie alimentară sau textilă.

    Lipsa forţei de muncă este însă, la fel ca peste tot în ţară, una dintre problemele pregnante la nivelul întregului mediu de afaceri din Bacău, deşi potenţialul este de necontestat, după cum spuneau la unison antreprenorii din acest judeţ la una din conferinţele ZF Investiţi în România, organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank. Datorită poziţionării, Bacău poate deveni un hub logistic, iar industria alimentară ar trebui să fie unul din vectori.

    Rezultatele bune ale antreprenorilor locali au atras şi jucători internaţionali în Bacău, unul dintre ei fiind, de pildă, gigantul Moncler, grupul italian de modă activ în segmentul de lux, care a investit de curând
    10 milioane de euro în extinderea producţiei din România. Astfel, fabrica din Bacău a ajuns să fie responsabilă pentru o treime din toate gecile realizate de grup la nivel mondial.

    Cum sună viitorul pentru Bacău? Bine, chiar foarte bine, dacă autostrada Moldovei va deveni în sfârşit realitate.