Tag: aniversare

  • Avem de-a face în România cu o criză de lideri. Acum este momentul implicării

    CITIŢI AICI rezumatul primei ediţii BM Storytellers, evenimentul organizat cu prilejul a zece ani de la fondarea revistei Business Magazin.


    În spatele meu un televizor vorbeşte despre liste cu europarlamentari; ceva mai târziu în acest an va începe bătălia aprigă pentru cel mai râvnit post din România, cel de la Cotroceni. Timp de două decenii şi mai bine a existat mereu un soi de certitudine în privinţa candidaţilor la preşedinţie, au existat mereu nişte nume puternice care au intrat în cursă; în acest an însă, indiferent de ce zic sondajele, mi se pare că potenţialii candidaţi nu sunt nici puternici, nici convingători. Putem spune că avem de-a face cu o criză de lideri.

    Si nu numai de lideri. Adevărata criză este, la noi, de oameni, în primul rând, şi de idei în al doilea rând, nu economică sau financiară. În cazul accidentului din Apuseni greşelile nu ţin de sistem şi proceduri, ci de oamenii care aplică procedurile; confirmarea vine din cazul celor doi rătăciţi în ceaţă, la Constanţa. Cumva, nu ştiu cum, „românul inventiv şi descurcăreţ„ s-a transformat într-un soi de ciomag obtuz, care nu gândeşte, nu face (aşadar nu greşeşte) şi, ce-i mai rău, nu-i pasă. Ba e ipocrit şi se face că-i pasă, ceea ce-i mai rău decât rău. {i se gândeşte numai la buzunarul său.

    Aşa că mă gândesc că poate este momentul unei implicări reale din partea a ceea ce am definit, tot la Storytellers, împreună cu maestrul Dan C. Mihăilescu, drept „nişe sociale”, implicare care ar veni ca o continuare firească a revoluţiei hipsterilor sau a revoltelor de la Pungeşti, o trecere de la mişcări furios-browniene la democraţie reală. În prezent există grupuri sociale importante  – antreprenori, corporatişti, elite culturale sau sociale – care preferă expectativa; trăiesc în ansambluri rezidenţiale, cumpără din mall, se gratulează pe Facebook, îşi croiesc lumi proprii, nişe – „eu, nevasta, poate părinţii sau socrii, sigur amicii şi prietenii apropiaţi„ – în care se refugiază, refuzând sau ignorând, pe cât se poate, zăpada, mizeria, câinii vagabonzi, politica sau manifestările vulgului.

    De cealaltă parte avem clasa politică. Nu poate conduce, dar reprimă, după cum bine spune un comentator; nu poate construi, dar distruge; nu poate oferi, dar fură; spune câte ceva, dar nu vorbeşte; nu are idei şi nici planuri, trăieşte doar momentul. 

    Dacă nişele enumerate mai sus vor rămâne în expectativă, trebuie să fie conştiente că într-un răstimp nu prea îndelungat şi-ar putea pierde şi bruma de spaţiu vital, şi liniştea din spatele zidurilor virtuale, pentru că mizeria va tinde să ocupe mereu locuri curate. E cam ermetic ce spun, dar cine are minte poate să gândească. Există antreprenori care au clădit afaceri oneste şi curate.

    Există meseriaşi care îşi văd de slujbă corect. S-ar putea să greşesc, dar cred că există chiar politicieni bine-intenţionaţi, care vor să lucreze pentru comunitatea care i-a susţinut şi propulsat. Există tineri care muncesc din greu, plătiţi cu salarii nu tocmai strălucite, care fac lucruri excepţionale. Nu ar putea toţi aceştia să genereze schimbarea? Creştere economică, locuri de muncă bine plătite, implicarea autorităţilor locale în economie şi atragerea de investiţii în zonele oropsite, adaptarea economiei româneşti la jocul globalizării, deschiderea spre economiile emergente.

    Ilustrez cu statuia împăratului Alexandru al III-lea al Rusiei, opera lui Paolo Trubeţkoi, prinţ şi artist. Alexandru al III-lea a fost un lider dur, conservator şi naţionalist, care considera Occidentul nociv; şi s-a comportat ca atare, de-a lungul a 13 ani de domnie. Trubeţkoi, un ins elegant şi cultivat, vegetarian convins, l-a portretizat pe împărat cum îl vedeţi: un ins uriaş, obtuz, caraghios în măreţia sa, pe care chiar uriaşul său cal pare a-l refuza. Iniţial amplasat în centrul Sankt Petersburgului, statuia a iscat scandal, pentru că era vorba de o critică mult prea străvezie; astăzi poate fi văzută în curtea Palatului de Marmură. Iar Trubeţkoi s-a refugiat în Italia – tot un soi de nişare socială.

  • Cum a intrat BNR în atmosfera Jocurilor Olimpice

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează jocurile olimpice, valoarea nominală “10 LEI”, stema României, anul de emisiune “2014” şi inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”. Reversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează sportul şi competiţia sportivă, inscripţiile “100 ANI”, “1914” şi, în arc de cerc, “INFIINTAREA COMITETULUI OLIMPIC ROMAN”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

    Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Comitetului Olimpic Român au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Comitetul Olimpic Român (actualmente Comitetul Olimpic şi Sportiv Român) a fost înfiinţat în 1914, iar prima participare oficială a României la JO a avut loc în 1924, la Paris, aducând şi prima medalie olimpică de bronz pentru echipa de rugby. Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice ulterioare, cu excepţia a două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948, şi a uneia de iarnă, cea din 1960.

    Palmaresul olimpic al României include 301 medalii (88 de aur, 94 de argint, 119 de bronz) obţinute la ediţiile JO de vară şi o medalie de bronz obţinută la JO de Iarnă de la Grenoble, 1968.
     

  • ANALIZĂ: La 10 ani de la lansare, Facebook a ajuns la maturitate, dar luptă să îi ţină aproape pe tineri

     Facebook se apropie de a zecea aniversare, o vârstă a maturităţii pentru reţeaua de socializare, care a reuşit să depăşească o listare catastrofală pe bursă şi să se transforme într-o maşinărie de atragere a publicităţii, dar care se confruntă totodată cu îmbătrânirea utilizatorilor săi.

    “A fost o călătorie incredibilă”, a declarat Mark Zuckerberg, cofondatorul şi directorul general al Facebook.

    “Registrul” online pe care Mark Zuckerberg l-a creat în ianuarie 2004, în camera sa de la Universitatea Harvard, a devenit o companie mondială, cu 1,23 de miliarde de utilizatori pe lună, iar Zuckerberg, unul dintre cei mai tineri miliardari ai lumii.

    “Facebook a făcut ca lumea să fie mai mică, mai interactivă. A unit familii, prieteni, vecini din întreaga lume. Este un adevărat fenomen social”, a declarat, pentru AFP, Trip Chowdhry, analist la compania Global Equity Research.

    “Peste 20% din timpul petrecut pe internet este pe reţeaua Facebook. Cei de la Facebook au realizat cu succes tranziţia de la computerul tradiţional la dispozitivele mobile. Ce au reuşit să facă este remarcabil”, a declarat, la rândul său, Lou Kerner, fondator al societăţii de investiţii Social Internet Fund.

    În decembrie 2013, Facebook avea 1,23 de miliarde de utilizatori lunari activi, cu 16% mai mulţi faţă de anul precedent. Dintre aceştia, 945 de milioane accesează reţeaua socială prin intermediul dispozitivelor mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul calculator lansat de Steve Jobs, în urmă cu treizeci de ani

    Cunoscut mai întâi sub numele de The Apple Macintosh şi redenumit apoi în Macintosh 128K, modelul includea un monitor monocrom de 23 cm, un procesor Motorola  şi 128 KB de memorie. Cei de la Apple au inclus şi un mâner, pentru a face aparatul mai uşor de transportat. A fost unul dintre primele calculatoare dotate cu unitate floppy pentru dischete, tehnologie ce a devenit extrem de populară la sfârşitul anilor ’80, relatează Theverge.com.

    În primii ani după lansare, calculatoarele Macintosh au fost folosite mai mult în educaţie şi în presa scrisă. Acum, marea parte a celor care deţin un calculator Apple îl utilizează pentru accesul online.

    Pentru a sărbători evenimentul, cei de la Apple au realizat o pagină de Internet unde cei care deţin sau au deţinut un Macintosh pot împărtăşi poveşti.

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • Să nu uitaţi niciodată: comemorarea Primului Război Mondial

    Aceştia au participat, de exemplu, la crearea unor modele de camuflaj pictate pe nave care să le facă greu sau imposibil de detectat de inamici ori la crearea de afişe de recrutare, dar nu numai, scrie The Telegraph.

    Proiectul 14-18 NOW, finanţat cu 10 milioane de lire de către Loteria Naţională şi cu încă 10 milioane de către Heritage Lottery Fund şi Arts Council England, va lansa pentru pictori, poeţi, dramaturgi, compozitori, fotografi şi cineaşti invitaţia de a crea propriile lucrări inspirate de Primul Război Mondial. Printre organizaţiile cu care proiectul 14-18 NOW va lucra se numără Philharmonia Orchestra, Royal Opera House, Tate Liverpool şi Liverpool Biennial, Welsh National Opera şi National Theatre Scotland.

    Organizatorii proiectului i-au contactat şi pe reprezentanţii ambasadei Germaniei şi ai unor teatre din Germania, intenţionând să-i coopteze, ca şi pe reprezentanţii unor instituţii culturale din alte ţări participante la război.

  • Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană: Călătoriile cu avionul au fost mai sigure ca oricând în 2013

     “Începutul anului 2014 marchează cea de-a 100-a aniversare a aviaţiei comerciale şi un record în materie de securitate”, a anunţat AESA, care a consemnat anul trecut 17 accidente soldate cu 224 de victime.

    “În 2013, accidentele mortale ale avioanelor de linie din întreaga lume au fost mai puţine la număr decât în ultimii cinci ani, cu 17 accidente înregistrate comparativ cu o medie de 27 pe an”, explică instituţia cu sediul la Koln, în Germania, şi a cărei misiune este de a supraveghea siguranţa aeriană.

    Agenţia subliniază că pe parcursul anului 2013 nu s-a înregistrat niciun accident în ţările membre ale AESA, care au operat în total circa şase milioane de zboruri comerciale şi au transportat peste 800 de milioane de pasageri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stephen Hawking împlineşte 72 de ani. Povestea omului de ştiinţă care trăieşte de 51 de ani cu o maladie incurabilă

    Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

    Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise “din ce în ce mai neîndemânatic” şi cădea “de multe ori aparent fără niciun motiv”.

    După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. “Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc”, îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani. Deşi medicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câţiva ani, acesta împlineşte în ianuarie 2014 vârsta de 72 de ani.

    Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii – Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006.

    Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.

    Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. “Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking.

    În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. El se mişcă şi comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroşii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mişcările obrazului cu ajutorul unui calculator şi sintetizator vocal. Se pare că Hawking îşi pierde însă şi abilitatea de a-şi mişca muşchii obrajilor.

    “Totuşi, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuţiile” sale din domeniul fizicii, întrucât “el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie”, a spus, cu acelaşi prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society.

    Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat “The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.

    În decembrie 2012, Stephen Hawking a câştigat premiul Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiaţii.

    Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule “compatibile” cu bosonul Higgs.

    Într-o declaraţie acordată publicaţiei The Guardian, Stephen Hawking s-a declarat “încântat şi onorat” să primească această distincţie.

    “Nimeni nu face cercetare în fizică cu intenţia de a obţine un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joacă un rol important în recunoaşterea publică a performanţelor în fizică. Cresc valoarea fizicii şi interesul faţă de acest domeniu”, a mai spus Stephen Hawking.

     

  • Mesajul lui Traian Băsescu pentru românii care îşi sărbătoresc ziua onomastică de Sfântul Ion

     “Doresc să transmit tuturor celor care astăzi îşi sărbătoresc ziua onomastică urările mele de sănătate şi mult spor în tot ceea ce îşi propun să ducă la îndeplinire. Fie ca Sfântul Ioan Botezătorul să îi ocrotească pe toţi cei cărora le este patron spiritual! La mulţi ani!”, se arată în mesajul şefului statului, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica marţi, cu ocazia Sfântului Ioan Botezătorul, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    Numele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este purtat de 1.951.971 de cetăţeni români – 1.420.774 de bărbaţi şi 531.197 de femei, a precizat MAI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro