BusinessMagazin

Tag: ancheta

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Justiţia franceză a deschis o anchetă asupra campaniei lui Sarkozy din 2007

    Altă anchetă este deja în curs, cu privire la campania prezidenţială din 2012 a fostului şef de stat.

    Potrivit cotidianului, care nu citează surse, procurorul Parisului a “deschis foarte discret, la începutul lui iulie”, o nouă anchetă preliminară care-l vizează atât pe Nicolas Sarkozy, cât şi partidul său UMP (dreapta, în opoziţie), care traversează o perioadă dificilă, în legătură cu suspiciuni privind finanţarea ilegală a campaniei de acum şapte ani.

    O primă percheziţie a fost efectuată pe 8 iulie, în urma deschiderii acestei anchete aflate în “faza incipientă”, potrivit ziarului.

    Potrivit publicaţiei, “investigaţiile vizează un presupus sistem de facturi false” care ar fi permis “decontarea frauduloasă a unor cheltuieli de campanie ale candidatului de către partidul său”.

    Aceste investigaţii seamănă cu cele deja efectuate începând de la 27 iunie şi care vizează presupuse fapte de delapidare în cursul campaniei din 2012, în urma căreia Sarkozy a fost înfrânt în alegerile prezidenţiale.

    La fel ca în această anchetă – numită de presă “dosarul Bygmalion”, după numele unei firme care a facturat cheltuielile pentru UMP – “o firmă implicată în campania din 2007 ar fi facturat diverse servicii UMP-ului, deşi acestea erau prestate pentru candidatul Ssarkozy”, potrivit cotidianului.

    Acuzat deja de “trafic de influenţă, corupţie activă şi tăinuirea încălcării secretului instrucţiei” într-un caz de interceptări telefonice, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy se află în centrul mai multor dosare judiciare susceptibile să-i blocheze o eventuală revenire pe scena politică.

     

  • Cauza tragediei aviatice din Ucraina: Ancheta în cazul avionului malaysian arată o depresurizare cauzată de explozia unei rachete

     “Experţii comisiei responsabile cu elucidarea circumstanţelor prăbuşirii Boeingului 777 au informat că datele înregistratoarelor de bord indică faptul că prăbuşirea avionului a fost provocată de o depresurizare cauzată de schije de rachetă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lissenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa MH17 Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tir cu o rachetă antitanc asupra casei primarului oraşului Liov, în estul Ucrainei

     Racheta, care a fost trasă vineri, către ora locală 23.30 (23.30, ora României), a atins casa, goală la momentul atacului, avariind acoperişul, o grindă şi spărgând mai multe ferestre, a anunţat Primăria într-un comunicat.

    Primarul Andrii Sadovîi, una dintre figurile-cheie ale mişcării proeuropene de contestare a regimului fostului preşeeinte prorus Viktor Ianukovici, destituit din funcţie în februarie, se afla în vacanţă împreună cu familia.

    “O anchetă a fost deschisă, pentru (comiterea unui) atentat terorist”, a declarat şeful poliţiei locale Serghii Ziubanenko.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum intenţionau rebelii proruşi să SABOTEZE ancheta în cazul avionului prăbuşit. Planul, interceptat de britanici

     Rebelii plănuiau să saboteze investigaţia în cazul prăbuşirii avionului Malaysia Airlines, răspândind fragmente din alte avioane la locul catastrofei, potrivit unor surse citate de Sky News.

    Serviciile britanice de informaţii au interceptat comunicaţii între rebelii proruşi, care discutau despre încercări deliberate de a altera scena dezastrului.

    Potrivit dovezilor, rebelii vorbeau inclusiv despre mutarea unor rămăşiţe ale victimelor de pe câmpul din Grabavo, unde a fost doborât avionul malaysian. Surse din cadrul Guvernului britanic au adăugat că rebelii intenţionau de asemenea să trimită cutiile negre ale avionului la Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine plăteşte pentru hoţiile de la banca bulgărească KTB

    Concret, statul ar urma să se împrumute în plus cu 1,7 mld. euro, din care 1,4 mld. leva vor fi folosite pentru stabilizarea băncii şi rambursarea obligaţiunilor KTB scadente la 8 august, în valoare de 110 mil. euro. Ulterior însă, parlamentul a respins ideea rectificării, astfel încât ministrul de finanţe bulgar Petăr Ciobanov a anunţat că a discutat cu şeful fondului suveran de investiţii al statului Oman, care controlează cca o treime din acţiunile KTB, în vederea unei participări la o majorare de capital care ar putea salva banca. Ciobanov a precizat că statul nu va interveni decât dacă acţionarii privaţi nu vor putea să rezolve problema pe cont propriu. Celălalt acţionar al KTB, banca rusească VTB, a anunţat încă din iunie că nu are intenţia să participe la salvarea băncii bulgăreşti.

    Şeful KTB, Orlin Rusev, împreună cu alţi trei oficiali ai băncii, sunt în prezent anchetaţi pentru fraudarea băncii cu peste 100 mil. euro începând din 2011, posibil la instigarea acţionarului majoritar, magnatul Ţvetan Vasilev, pentru care va fi emis un mandat internaţional de arestare, după ce Vasilev a fugit la Viena luna trecută.

    Rezultatul auditului independent cerut de Banca Naţională pentru KTB a relevat că, dintr-un portofoliu total de credite de 2,7 mld. euro, lipsesc actele pentru credite în valoare de 1,8 mld. euro. Licenţa de funcţionare a KTB va fi retrasă, partea sănătoasă care va rămâne din bancă va fi comasată cu filiala sa Credit Agricole Bulgaria, iar noua instituţie va fi naţionalizată şi redenumită.

    În acelaşi timp, preşedintele Rosen Plevneliev şi liderii politici au convenit să solicite integrarea Bulgariei la mecanismul european de supraveghere bancară coordonat de BCE, după ce premierul demisionar Plamen Oreşarski anunţase în decembrie trecut că aderarea ţării la uniunea bancară europeană nu este o prioritate pentru guvernul său.

  • Ancheta în cazul avionului malaezian prăbuşit în Ucraina este deja compromisă – analist

    În circumstanţe normale, primii care sosesc la locul prăbuşirii unui avion sunt profesionişti, care delimitează zona, filmează toate detaliile, examinează şi trimit spre analiză părţi ale epavei aeronavei. După prăbuşirea avionului MH17 al companiei Malaysia Airlines, joi, primii care au sosit la locul tragediei au fost câţiva mineri, anchetatori amatori, localnici dotaţi cu camere de luat vederi sau copii, în căutare de suvenire.

    Aceştia umblau printre rămăşiţele avionului, a cărui prăbuşire s-a soldat cu moartea tuturor celor 298 de persoane de la bord. Unii stropeau cu apă peste tot, alţii făceau fotografii şi filmuleţe pe care le puneau pe YouTube.

    Cei sosiţi la faţa locului au găsit o scenă îngrozitoare. O femeie îmbrăcată în negru avea o mână ridicată, un bărbat, cu şosete dar fără pantaloni, avea mâinile pe piept. Alţii purtau centurile de siguranţă, iar un bărbat avea lângă el un iPhone. Împrăştiate peste tot erau obiecte de îngrijire personală, dar şi o bicicletă.

    “Este un loc contaminat”, a apreciat Mark Rosenker, fostul preşedinte al Comisiei pentru siguranţa transporturilor din SUA. “Este absolut oribil. Ar putea lipsi mai multe părţi”, a adăugat el.

    Faptul că toate detaliile legate de accident fac obiectul disputei între părţile aflate în conflict în estul Ucrainei va îngreuna şi mai mult elucidarea circumstanţelor tragediei, apreciază analiştii. Pe fondul revendicărilor, dezminţirilor şi dezinformării, nu se poate şti sigur nici unde se află cutiile negre ale avionului, care ar fi fost de folos în anchetă.

  • Comunitatea internaţională, consternată după prăbuşirea MH17 în Ucraina, cere o anchetă “liberă”

     Preşedintele american Barack Obama a reclamat o anchetă “rapidă” şi “fără obstacole”, într-o conversaţie la telefon cu premierul olandez Mark Rutte, 154 de olandezi aflându-se la bord.

    Washingtonul este pregătit să furnizeze “ajutor imediat într-o anchetă internaţională rapidă, completă, credibilă şi fără obstacole” în Ucraina, a dat asigurări Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nori americani peste băncile europene

    Commerzbank, a doua bancă a ţării, unde statul german deţine 17% din acţiuni, este acuzată că a transferat bani prin filialele sale din SUA în numele unor companii din Iran şi Sudan, aflate pe lista ţărilor sancţionate de SUA, iar rezultatul ar putea fi o amendă de cel puţin 500 mil. dolari.

    Prima bancă europeană amendată a fost cea mai mare bancă din Franţa, BNP Paribas, care a acceptat să plătească daune de 8,97 mld. dolari pentru încălcarea legislaţiei americane contra spălărilor de bani, prin faptul că a ajutat în perioada 2004-2012 o serie de clienşi să eludeză sancţiunile impuse de SUA unor ţări ca Sudan, Iran sau Cuba. Jean-Laurent Bonnafe, CEO al BNP Paribas, a declarat că “regretă profund” comportamentul incorect al unor funcţionari din bancă şi a promis că va aplica un plan de întărire a sistemelor de control intern.

    Suma imputată băncii franceze depăşeşte de departe amenda de 1,9 mld. dolari plătită de HSBC într-un caz similar din 2012. Presa americană a scris că investigaţiile derulate de SUA ar viza şi alte bănci europene, care şi-au declarat deja disponibilitatea deplină de a coopera cu autorităţile americane: Credit Agricole, Societe Generale, UniCredit.

    Amenda aplicată BNP Paribas a stârnit proteste la Bruxelles, în rândul bancherilor europeni, dar şi la Moscova, unde Vladimir Putin nu a ratat ocazia să explice că amenda este o răfuială a SUA pentru că Franţa nu a renunţat la contractul de livrare de nave de război Mistral către Rusia.

  • Cât câştigă românii: Veniturile medii ale populaţiei – 2.477 lei pe gospodărie în primele trei luni ale anului

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.477 lei pe gospodărie şi 928 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.034 lei lunar pe gospodărie (762 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 443 lei lunar pe gospodărie (166 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat transmis luni de Institutul Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au reprezentant cea mai importantă sursă de venituri, adică aproape jumătate din veniturile totale ale gospodăriilor.

    La formarea veniturilor gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (24,1%), din agricultură (2,4%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro