BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Austria şi Germania vor să redeschidă economia. Guvernul de la Viena mai are bani să ţină angajaţii acasă numai două luni. În România, şomajul tehnic costă guvernul un miliard de euro pe lună

    Austria ar putea deveni una dintre primele ţări din regiune care slăbesc restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul analizează ultimele date pentru a vedea dacă s-ar putea relua activităţile publice, scrie Bloomberg.

    Guvernul condus de Sebastian Kurz va analiza datele privind numărul cazurilor de infecţie cu noul coronavirus şi urmează să aplice un plan de relansarea treptată a economiei, a anunţat, vineri, cancelarul austriac.

    În acelaşi timp, Kurtz le-a cerut austriecilor să păstreze măsurile de distanţare socială şi le-a cerut să se abţină de la sărbătorirea Paştelui în grupuri mari de prieteni şi familie. 

    „Să nu ne grăbim să tragem, însă, concluzii doar pentru că există unele semnale pozitive. Dar vă pot promite că, dacă datele ne permit, vom face tot ce putem pentru a reveni la normalitate pas cu pas”, le-a spus Kurz parlamentarilor austrieci.

    Fiind la graniţa de Nord a Italiei, unde virusul a făcut ravagii, precum şi o destinaţie favorită a europenilor în staţiunile de Ski, Austria a fost printre primele ţări după Italia care au închis şcolile şi magazinele, iar începând cu 16 martie, guvernul lui Kurz a luat măsuri precum purtarea obligatorie a măştilor. Restricţiile menite să limiteze contactul dintre oameni au reuşit să ducă la o limitare a gradului de noi îmbolnăviri la mai puţin de 5% pe zi. 

    În două săptămâni de la confirmarea primelor cazuri de infecţie cu noul coronavirus, în Austria au fost confirmate 11.506 de persoane pozitive pentru COVID-19 şi 168 de decese.

    De asemenea, Cancelarul Angela Merkel s-a declarat optimistă, vineri după-amiază, privind situaţia epidemică în Germania, subliniind că analizează posibilităţi pentru îmbinarea protecţiei medicale cu revenirea treptată la normalitate.

    Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat vineri după-amiază că cifrele epidemice din Germania prezintă o “rază de speranţă”, explicând că examinează modalităţi de iniţiere a procesului revenirii la normalitate.

    “Este adevărat că cele mai noi cifre ale Institutului Robert Koch, chiar dacă sunt foarte ridicate, aduc foarte prudent puţină speranţă. Ascensiunea noilor cazuri confirmate a mai încetinit comparativ cu ultimele zile”, a afirmat Angela Merkel, conform cotidianului Le Figaro şi agenţiei Reuters.

    Preşedintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a anunţat vineri o încetinire a propagării Covid-19, în contextul restricţiilor. “Vedem că propagarea virusului a încetinit. Vedem că funcţionează”, a spus el.

    Angela Merkel a precizat: “Categoric, este prematur să identificăm o tendinţă specifică, prin urmare, este prea devreme să relaxăm unele dintre regulile stricte stabilite. Eu şi Guvernul ne gândim cum să obţinem simultan două lucruri: asigurarea protecţiei medicale pentru toţi şi iniţierea procesului de revenire la normalitate în viaţa publică”.

    În România, mai mult de 1 milion de români au contractele de muncă suspendate sau încetate, la doar două săptămâni de la instaurarea stării de urgenţă, întrucât mai multe sectoare economice sunt blocate, potrivit datelor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Şomajul tehnic costă statul român aproximativ 1 miliard de euro pe lună. 

    Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în ianuarie 2020 erau aproape 5 milioane de contracte individuale de muncă în mediul privat, ceea ce înseamnă că unul din cinci angajaţi de la privat a fost trimis în şomaj.

    Dintre acestea, 862.557 de contracte de muncă individuale sunt suspendate.

    Datele de la minister arată că dintre contractele suspendate 239.279 sunt în industria prelucrătoare, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 5 contracte sunt suspendate în acest sector de activitate – întrucât datele INS arată că în ianuarie 2020 erau 1,14 milioane contracte de muncă în acest sector.

     

  • Repetarea anului ŞCOLAR. Scenariu luat în calcul de Guvernul României

    În acest moment sunt trei scenarii în privinţa anului şcolar, în contextul coronavirusului. Primul, evaluările au loc conform calendarului iniţial, al doilea, evaluările sunt decalate, iar un al treilea, anul şcolar va fi repetat. Declaraţia a fost făcută la RFI de vicepremierul Raluca Turcan care spune că a cerut o analiză ministerului de resort.

    Raluca Turcan a solicitat Ministerului Educaţiei o analiză privind evoluţia cursurilor online, în contextul coronavirusului.
    „Am solicitat o analiză din partea Ministerului Educaţiei, tocmai pentru a vedea cum se desfăşoară educaţia online şi în baza programelor speciale create în parteneriat cu TVR pe educaţia copiilor. Plecăm de la principiul că nici o evaluare nu poate să fie în afara materiei predate.

    Dacă efectele predării online vom vedea că ating toate segmentele sociale, pentru că evident, România are şi segmente extrem de vulnerabile, unde accesul la Internet este îngrădit, unde inclusiv accesul la televiziune este deficitar, vom vedea în funcţie de aceste evaluări cum vom proceda cu anul şcolar”, a spus Turcan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză: Un milion de români riscă să fie trimişi în şomaj pe fondul crizei COVID-19

    Peste 1 milion de angajaţi riscă de intre în şomaj din cauza coronavirusului, spun analiştii de la Frames. Potrivit acestora, România poate intra în recesiune dacă nu se iau măsuri urgente.

    Peste 1 milion de angajaţi din economia românească riscă să intre în şomaj sau să fie disponibilizaţi, iar zeci de mii de firme şi PFA-uri să se închidă care urmare a ,,coronacrizei’’ care afectează deja semnificativ România, spune o analiză a companiei de consultanţă Frames.

    „Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autorităţile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor şi PFA-urile din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerţ, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate”, afirmă analiştii de la Frames.

    Potrivit acestora, economia se află cu spatele la zid.

    „95% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi care au 1-3 angajaţi maxim şi nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricţii. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plăţii taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste 1 milion de angajaţi vor fi afectaţi. Unii au fost trimişi deja în concedii fără plată, vor urma şomajul tehnic şi disponibilizările”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Un sondaj realizat de firma de consultanţă, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta zilele trecute că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză.

    „Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu îşi mai pot onora plăţile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-şi plătească salariile. Până la insolvenţă şi faliment va mai fi un simplu pas”, a mai spus acesta.

  • Analiză: Importurile, deficitul comercial şi economia internă pot duce euro la 4,90 lei în 2020

    Anul 2020 ar putea aduce un curs al euro în intervalul de 4,85 – 4,90 lei şi un dolar la 4,40-4,55 lei, estimează majoritatea companilor chestionate de Moneycorp şi Frames într-un sondaj privind dinamica evoluţiei de pe piaţa valutară românească.

    Evoluţia deficitului comercial si situaţia macroeconomică generală internă reprezintă principalele argumente luate în calcul de mediul de afaceri.

    Potrivit sondajului realizat online, la care au fost invitaţi să răspundă reprezentanţii a peste 1.000 de companii medii şi mari din domenii diverse precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice şi echipamente industriale, FMGC şi Turism, majoritatea respondenţilor (51,1%) au estimat că, la finalul anului 2020, cursul euro/leu se va afla in intervalul 4,85 – 4,90 lei.

    25,5% dintre cei chestionaţi văd o evoluţie a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro, în timp ce 3,8% au situat moneda europeană la o cotaţie sub nivelul de 4,8 lei.

    13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului, în timp ce 6% dintre respondenti au evitat să se pronunţe.

    Şi în privinţa dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020.

    39,7% dintre cei chestionaţi au plasat moneda americană în intervalul 4.4 lei/dolar– 4.55 lei/dolar, iar 25,5% în intervalul 4.3 lei/dolar – 4.4 lei/dolar. Un procent însemnat dintre cei chestionaţi,

    15,8%, au indicat o depreciere a monedei naţionale peste pragul de 4.55 lei/dolar.

    Întrebaţi care cred că este factorul care influenţează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulţi dintre respondenţi (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanţei comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor faţă de cel al exporturilor.

    Situaţia macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanti, un alt motiv care determină evoluţia pieţei valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacţiile valutare speculative (19,6%) şi evoluţia de pe scena politică internă (18,4%).

    ,,Aprecierea euro (aprox 0.8%) şi a dolarului (aprox 2.8%) faţă de RON din acest început de an, anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, are cauze multiple, atât de ordin intern cât şi extern. Creşterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 mld. euro) faţă de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, am asistat, în ultima perioadă, la o temperare a avansului exporturilor româneşti, la 1,7% (64,17 mld. euro). Puse cap la cap, aceste evoluţii au fost de natură să accentueze deficitul balanţei comerciale (15,51 mld.euro), în creştere cu 2,1 mld.euro faţă de primele 11 luni din 2018, şi să pună presiune pe cererea de euro şi dolari. Bineînţeles, deprecierea monedei naţionale vine într-un context regional, în care şi alte monede s-au depreciat semnificativ faţă de EUR (HUF – 3%, PLN- 2%) urmare a evoluţiilor fluctuante din pieţele internaţionale ’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

    Potrivit experţilor de la Moneycorp, dincolo de deprecierea balanţei comerciale şi implicaţiile evoluţiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepţiei investiţionale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar şi politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.)

    ,,Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creşterea datoriei publice, perspectivele privind inflaţia şi discuţiile legate de investiţiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînţeles, şi în dinamica monedei naţionale, un barometru sensibil al situaţiei macro-economice”, a mai spus acesta.

    Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, şi incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

    „Există deja semnale evidente de încetinire în comerţul internaţional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane şi europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunţarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de şoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să putem estima dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească. Insă este cert că, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producţiei, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât şi creşteri de preţ în majoritatea segmentelor de business”, a declarat Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

    Companiile chestionate de Moneycorp şi Frames estimează, totodată, că şi francul elveţian se va aprecia semnificativ în faţa monedei naţionale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elveţian la o cotaţie între 4.50 lei– 4.65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4-4,5 lei.

    Cum se protejează companiile de riscul valutar

    Pentru companii, previziunile privind inflaţia şi cursul valutar au o importanţă majoră în definirea activităţilor economice din 2020.

    Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanţurile economice, cu consecinţe semnificative în atingerea target-urilor de profitabilitate.

    Analiştii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse şi strategii de hedging.

    „Este un semn că economia românească se maturizează şi că din ce în ce mai multe companii au înţeles că prin soluţii personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare şi pot fi mai competitive. Aşa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25.8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca şi instrument de hedging”, afirmă Claudiu Ghebaru.

    Euro, monedă de încredere pentru români

    Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferinţelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda naţională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenţi.

    Sondajul realizat de Moneycorp şi firma de consultanţă Frames a fost derulat în perioada 24-27 februarie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism.

    Profilul respondenţilor a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

  • Contzilla: Care sunt implicaţiile Brexitului în domeniul financiar-contabil şi în tranzacţiile transfrontaliere şi cu părƫi afiliate

    Contzilla.ro, firmă de consultanţă fiscală, face o analiză a principalelor implicaţii legate de Brexit din punct de vedere financiar- contabil precum şi în tranzacţiile transfrontaliere şi cu părƫi affiliate.

     

    1.Implicatiile BREXIT din punct de vedere financiar- contabil

    Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a finalizat la data de 31 ianuarie 2020, la această dată intrând în vigoare Acordul de Retragere.

    Potrivit acestuia va exista o perioadă de tranziţie în intervalul 1 februarie 2020 – 31 decembrie 2020, pe parcursul căreia Marea Britanie va respecta, în continuare, politicile Uniunii Europene în domeniul fiscal şi domeniul vamal şi va păstra drepturile şi obligaƫiile ce revin unui stat membru.

    Aşadar, până la finalul anului 2020 antreprenorii vor aplica acelaşi regim fiscal ca şi până acum în relaƫia cu partenerii din UK.

     

    2.ANAF intenƫionează să solicite informatii suplimentare despre tranzacƫiile cu părƫile afiliate

    Din perspectivă fiscală se consideră că o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă:

    • cel puţin aceasta deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică, sau
    • dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică.

    Ȋntre persoane afiliate, preţul la care se transferă bunurile şi/sau se prestează servicii reprezintă preţ de transfer.

    ANAF  propune introducerea obligaƫiei de a marca aceste tranzacƫii între părti afiliate într-o declaratie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul Romaniei care se depune de către plătitorii de TVA (Declaraƫia 394).

    Scopul declarat al acestei măsuri este de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi rezultă din constatarea că aceste tranzacƫii reprezintă un procent semnificativ în totalul tranzacţiilor, activitatea companiilor multinaƫionale extinzându-se în ultimii ani pe teritoriul României. Din constatările acƫiunilor de inspecƫie fiscală efectuate reiese faptul că se întȃlnesc cazuri în care tranzacţiile efectuate între persoane afiliate sunt realizate la un preţ inferior celui de piaţă, în detrimentul afiliaţilor romȃni şi, implicit, a bugetului general consolidat.

     

    3. Noua obligaƫie de raportare a tranzacƫiilor transfrontaliere care oferă indicii că au fost realizate cu scopul eliminării sau reducerii obligaƫiilor fiscale

    Această nouă obligaƫie a rezultat ca urmare a necesităƫii implementarii în legislaƫia naƫională a Directivei europene privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal cunoscută sub denumirea DAC6. Această transpunere s-a concretizat în OUG 5/2020 pentru modificarea Codului de procedură fiscală.

    Scopul măsurii este facilitarea schimbului automat de informaţii între statele membre în ce priveşte tranzacţiile realizate în vederea obţinerii unui avantaj fiscal.

    Deşi raportările vizează toate companiile ele sunt realizate de intermediari (consultanţi, experţi, avocaţi etc).

    Intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, trebuie sa raporteze până la data de 31 august 2020 aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării pentru perioada cuprinsă între 25 iunie 2018 şi 1 iulie 2020.

  • De unde poţi cumpăra, de fapt, cea mai ieftină Dacia Duster nouă. Am analizat preţurile şi am găsit cea mai bună variantă

    Dacia Duster este unul dintre cele mai cunoscute SUV-uri construite în România. Întreaga Europă îl iubeşte pentru raportul bun calitate-preţ pe care îl oferă.

    De ceva vreme şoferii sunt atraşi de SUV-uri, aşa că majoritatea producătorilor au introdus în gama lor modele pentru a le îndeplini aşteptările. Sunt maşini cu garda la sol mai ridicată ce oferă o poziţie de condus mai înaltă, mai mult spaţiu interior, precum şi un portbagaj pe care îl poţi accesa mai uşor decât la alte modele de caroserii, precum sedanul, de exemplu.

    Am vrut să vedem care este ţara europeană unde Duster are cel mai mic preţ, aşa că am ales 4 ţări unde modelul este foarte popular: Spania, Italia, Germania şi Franţa.

    În Spania găsim cel mai ieftin Duster
    Spania vinde cel mai ieftin Duster. Costă 11,600 de euro în nivelul de echipare Access cu motor TCe 1.0 litri 75kW (100CP) şi tracţiune 4X2.

    Italienii cer pe o Dacia Duster nouă 12,400 de euro, iar în Germania SUV-ul de la Mioveni, cu aceeaşi motorizare, costă 11,790 de euro.

    Chiar dacă Franţa este ca o a două mamă pentru modelul produs în România, nu aici găsim preţul cel mai mic. Francezii cer pe un Duster nou-nouţ 12, 490 de euro.

    În România preţul pleacă de la 13.550 EUR pentru acest model, care poate fi achiziţionat în nivelul de echipare Essential. Dacia România nu are nivelul de echipare Access, Essential fiind cel mai accesibil. Chiar şi aşa, un Duster cu echiparea Essential vândut în Spania este mai ieftin (costă 13.200) decât cel din România.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Dan Rusu, şef al departamentului de analiză al Băncii Transilvania, pleacă după 14 ani de la cea mai mare bancă din România

    Dan Rusu, şef al departamentului de analiză al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, cu o valoare de piaţă de circa 2,8 miliarde de euro, va părăsi din februarie 2020 această funcţie.

    “Începând din februarie părăsesc după 14 ani Grupul BT pentru oportunitatea de a avansa cu cariera la o multinaţională, tot în sfera financiară, dar cu focus global. Rămân investitor activ, interesat şi implicat în continuare în educaţia financiară, mereu pasionat de pieţe şi mai ales de graficele lor”, spune Dan Rusu.

    El se va alătura Evalueserve, companie globală specializată în servicii de cercetare, analiză şi managementul datelor, cu sediul în Elveţia. Dan Rusu va lucra alături de Jitesh Sah, country head al Evalueserve pe România, ca group manager al diviziei de servicii financiare la biroul companiei în Cluj-Napoca.

    Dan Rusu face parte din echipa grupului financiar Banca Transilvania din 2005, el începându-şi carierea la BT Securities (în prezent BT Capital Partners). Dan Rusu a coordonat departamentul de analiză pe piaţa de capital al celei mai mari bănci din România, fiind unul dintre puţinii specialişti pe partea de analiză tehnică bursieră din România.

     

     

     

  • Analiză XTB România: Efectele coronavirusului asupra economiilor şi burselor

    În ultima perioadă, starea de spirit a investitorilor a fost afectată de epidemia izbucnită în China, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentantii companiei. Coronavirusul a apărut în oraşul Wuhan, dar s-a extins rapid în regiunea Asiei de Est. Situaţia a început în perioada Anului Nou Lunar, când numărul de persoane care călătoresc este ridicat, fapt ce a facilitat extinderea mai rapidă a virusului şi pe o arie geografică mai amplă. Astfel, cazuri confirmate de coronavirus au fost raportate în SUA, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Vietnam, Nepal, Thailanda, Australia, Franţa şi Canada.

    Scenariul din China pare a fi alarmant, raportându-se peste 2700 de cazuri, dintre care 461 de persoane sunt în stare critică. Până în acest moment, numărul de victime a atins pragul de 80, toate fiind raportate în China. Printre măsurile luate de autorităţi pentru a izola şi a gestiona extinderea focarului se numără zone de carantină în anumite regiuni, inclusiv în vecinătatea oraşului Wuhan. Totuşi, riscul de extindere există în continuare întrucât, înainte de restricţionarea călătoriilor, aproximativ 5 milioane de locuitori au părăsit oraşul. În acest moment, oficialii OMS evaluează situaţia în încercarea de a determina dacă este necesar să fie declarată stare de urgenţă pentru sănătate la nivel global.

    Din punct de vedere economic, epidemia ar putea avea efecte negative semnificative asupra economiilor din regiunea est-asiatică.

    Principalul efect se poate observa asupra sectorului de transport. Sâmbătă, în prima zi a Noului An Lunar, numărul călătoriilor la nivel agregat din China a scăzut cu 28,8% faţă de anul trecut. Această tendinţă a fost cauzată de îngrijorările populaţiei cu privire la gravitatea situaţiei şi la perspectiva de timp. În plus, reducerea fluxului de pasageri a fost o urmare şi a măsurilor luate de guvern precum anularea anumitor evenimente publice sau restricţionarea călătoriilor pentru zeci de milioane de persoane.

     

    Perspectivele sumbre asupra transportului au pus presiune descendentă şi asupra preţului petrolului, ca urmare a îngrijorărilor legate de o posibilă reducere a cererii de combustibil. Astfel, petrolul a pierdut peste 10% de la primele rapoarte legate de virus şi până în prezent.

    Urmările s-ar putea resimţi şi la nivelul economiei din Singapore, unde ar putea fi afectată activitatea de turism dar şi încrederea consumatorilor. În plus, guvernul de aici are în vedere măsuri de susţinere a celor mai afectate sectoare. Cea mai mare pondere a turiştilor din Singapore o au cetăţenii chinezi, iar dacă ţinem cont de impactul economic pe care l-a resimţit oraşul-stat în 2003 în urma epidemiei SARS o agravare a scenariului actual are potenţialul de a duce la o evoluţie similară.

     

    „Teama legată de o posibilă epidemie globală a dus la accentuarea aversiunii faţă de risc a investitorilor. Astfel, pieţele de capital au înregistrat corecţii majore începând din a doua parte a sesiunii de vineri. S&P 500 şi Nasdaq au scăzut din zona maximelor istorice, depreciindu-se cu 2,80%, respectiv 3,50%. Pesimismul s-a observat la nivel extins şi în timpul sesiunii din Asia, unde indicele japonez Nikkei şi cel australian S&P/ASX 200 se retrag cu 2,40%, respectiv 1,10%. În contextul actual, investitorii s-au orientat către active de refugiu precum metalele preţioase, unde, în aceeaşi perioadă, preţul aurului a câştigat aproximativ 28 de dolari per uncie. În cazul în care contextul actual se va extinde, secvenţa de creştere a materiei prime ar putea continua”, explică Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.                  

     

    Deschiderea bursieră de luni în pieţele europene a fost serios afectată de temerile asociate răspândirii virusului: la ora 12.30 DAX din Germania pierdea peste 2% faţă de închiderea de vineri. Aurul, yenul şi titlurile de stat americane erau în creştere în timp ce petrolul continua tendinţa de scădere a ultimelor sesiuni.

    E încă prea devreme pentru a trage concluzii solide, dar pentru moment se pare că virusul nu este la fel de violent precum SARS din 2003, dar se răspândeşte mai uşor. Astfel, avem o veste bună, cazurile grave nu au o pondere la fel de mare ca atunci, dar şi una foarte serioasă: perioada de incubaţie ar fi lungă, de peste 7 zile, iar în această perioadă pacienţii ar fi contagioşi, fapt ce ar sprijini răspândirea coronavirusului.

    „Investitorii au reacţionat cvasi-automat, vânzând active precum acţiunile, în special cele din sectorul cazinourilor care au prezenţă în Macao, al liniilor aeriene şi companiilor de turism, dar vor intra probabil curând din faza de corecţie într-o fază de aşteptare (wait-and-see), cu o anume volatilitate, bineînţeles, normală pentru o perioadă emoţională. De acolo va urma probabil un punct critic: în funcţie de probabilitatea de a ţine sub control răspândirea virusului, investitorii ar răsufla uşuraţi, sau, dacă se activează celălalt scenariu, ar putea urma o secvenţă nouă, şi mai accentuată de ”fugă” de pe burse şi retragere înspre zone percepute a fi relativ mai sigure. Cred că e prea riscant acum să facem prognoze asupra direcţiei viitoare, când nici măcar specialiştii nu ştiu ce se va întâmpla. Estimarea mea ar fi că săptămâna aceasta vom avea o idee relativ clară despre importanţa acestui virus, şi dacă pieţele vor putea să îl treacă cu vederea sau nu. În prezent traderii din România nu par foarte afectaţi de scena internaţională, desi BET coboară cu 0.8% la ora 13, o reacţie mai slabă, sub jumătate din ce vedem în bursa germană”, este de părere Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

    Cu mai mult de 15 ani de experienţă, XTB este în prezent a 4-a cea mai mare casă de brokeraj de FX şi CFD-uri din lume şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Avem birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa. XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF.


     

  • Estimări: Economia Germaniei are perspective de accelerare pe termen scurt şi mediu

    Ritmul anual de creştere economică din Germania a decelerat de la 1,5% în 2018 la 0,6% în 2019, cea mai slabă dinamică din 2013, conform celor mai recente estimări ale Oficiului Federal de Statistică citat de analiştii Băncii Transilvania.

    Oficiul Federal de Statistică a publicat recent estimările preliminare cu privire la evoluţia PIB-ului şi componentelor în Germania în anul 2019. Cu un PIB nominal de 3.400 de miliarde de euro anul trecut, Germania reprezintă 21% din economia Uniunii Europene şi 29% din economia Zonei Euro, fiind considerată locomotiva Europei.

    Evoluţia a fost determinată, în principal, de deteriorarea variaţiei stocurilor, de la o contribuţie la dinamica anuală a PIB de 0,3 puncte procentuale în 2018 la o contribuţie de -0.9 puncte procentuale în 2019.

    De asemenea, ritmul anual al formării brute de capital fix s-a temperat de la 3,5% în 2018 la 2,5% în 2019 (nivelul minim din 2017), ca urmare a tensiunilor comerciale internaţionale şi provocărilor regionale.

    Pe de altă parte, dinamica anuală a consumului privat (principala componentă a PIB) a accelerat de la 1,3% în 2018 la 1,6% în 2019, cel mai bun ritm din 2016, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare.

    De asemenea, consumul public a accelerat de la 1,4% an/an în 2018 la 2,5% an/an în 2019 (maximul din 2016), pe fondul nivelului ridicat al marjei de manevră în sfera finanţelor publice (Germania a înregistrat excedent bugetar pe parcursul a opt ani consecutiv).

    Cererea externă netă a avut o contribuţie de -0,4 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din 2019 (similar cu evoluţia din 2018): exporturile au decelerat de la 2,1% an/an în 2018 la 0,9% an/an în 2019 (cea mai slabă dinamică din 2009), în contextul deteriorării comerţului internaţional; ritmul importurilor s-a temperat de la 3,6% an/an în 2018 la 1,9% an/an în 2019 (minimul din 2012).

    Nu în ultimul rând, ponderea datoriei publice în PIB a continuat tendinţa descendentă în Germania în 2019, în convergenţă spre nivelul stabilit de normele europene (60%).

    O analiză a băncii subliniază faptul că în perioada recentă s-au înregistrat evoluţii preponderent favorabile ale indicatorilor macroeconomici comunicaţi în Germania, care exprimă premise de redinamizare a ritmului de creştere economică începând cu 2020. De exemplu, încrederii investitorilor în ianuarie a urcat spre cel mai ridicat nivel din 2015, conform indicatorului ZEW.

    Scenariul macroeconomic central actualizat recent de Fondul Monetar Internaţional exprimă perspectiva accelerării dinamicii anuale a PIB-ului Germaniei de la 0,6% în 2019 la 1,1% în 2020, respectiv 1,4% în 2021.

  • FOCUS: Zece factori de care ar trebui să se ţină seama când vorbim de pensionare la 70 de ani

    Se spune despre politicieni că au tendinţa de a rezolva o problemă creînd o problemă şi mai mare, iar viitorul sistemului de pensii din România este pe cale să trăiască acest lucru.

    În urma unei măsuri luată pe considerente politico-electorale şi fără cuvenitele studii de impact am putea deschide o cutie a Pandorei. Este vorba de majorarea pensiilor, prevăzută în următoarea perioadă, care implică un efort bugetar de peste 24 de miliarde de lei în acest an, de peste 50 de miliarde de lei anul viitor şi de peste 80 de miliarde de lei în 2022, conform prevederilor legale actuale. Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, estimă că deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB în 2022, în cazul în care condiţiile nu se schimbă.

    Soluţia potenţială la această problemă, apărută oarecum timid dar insistent în spaţiul public este creşterea vîrstei de pensionare, opţional spun politicienii, la 70 de ani. Măsura are logica ei, dar ar trebui făcute analize serioase, dincolo de reacţiile actorilor sociali. Care actori sociali pot ieşi în stradă, aşa cum se întâmplă în Franţa, ca reacţie la o măsură similară, sau pot protesta, aşa cum au făcut sindicatele locale.

    O reformă a sistemului de pensii implică proiecţii pe termen lung, sisteme de evaluare şi implicarea nu numai a factorilor economici, ci şi a celor demografici sau de comportament al indivizilor sau societăţii în ansamblul ei. Creşterea vârstei de pensionare, fie şi opţională, ar trebui să ia în calcul o serie de factori specifici României.

    Primul, faptul că speranţa medie de viaţă de 75 de ani, a doua valoare intens apărută în dezbaterea publică, ascunde o separare importantă pe sexe, pentru că sparanţa medie de viaţă a bărbaţilor români este de 71,6 ani iar cea a femeilor de 79 de ani, conform Organziaţiei Mondiale Sănătăţii. Este aceasta o caracteristică a locuitorilor din statele foste comuniste, pentru că în occident ecartul scade.

    Al doilea factor este speranţa de viaţă sănătoasă, care în România este, la naştere, de 59,8 ani pentru bărbaţi şi de 59 de ani pentru o femeie. Pentru comparaţie, un suedez speră la 73 de ani de viaţă sănătoasă, iar o doamnă 73,3 ani, Suedia conducând clasamentul european de specialitate.

    Factorii demografici de luat în seamă mai sunt o naştere la fiecare 3 minute, un deces la fiecare 2 minute, un emigrant care pleacă la fiecare 10 minute, de unde o depopulare de o persoană la fiecare 4 minute.

    Şi factorii locali ar trebui să dea de gândit, în condiţiile în care speranţa medie de viaţă variază de la 77,8 ani în Bucureşti la 73,2 ani în Călăraşi. Cu speranţă medie de viaţă peste medie naţională mai sunt Vâlcea, Clujul, Braşovul şi Sibiul, iar sub medie se mai situează Giurgiu, Tulcea şi Olt.

    Într-un scenariu ipotetic, bărbatul mediu din Călăraşi nu are a se bucura de pensie nici măcar doi ani, asta după ce a lucrat bolnav mai mult de zece ani. Un scenariu nu prea plăcut nici pentru personaj, şi nici pentru angajator.

    De altfel, şi apetenţa anagajatorilor de a primi persoane de peste 55 de ani ar trebui studiată, pe date concrete şi pe chestionare cinstite, şi nu pe răspunsuri menite a menţine neştirbit prestigiul companiei.

    Un alt element de luat în calcul sunt nevoile oamenilor. De regulă, întrebaţi ce cât din actualul salariu ar avea nevoie la pensionare, oamenii răspund 75% (o valoare indusă mai degrabă de consultanţii financiarr şi mai puţin de nevoile reale ale insului). Dar, cuantificând dorinţele pensionarilor – cum ar vrea să trăiască şi să locuiască şi ce activităţi l-ar face fericit – calculele arată că oamenii au nevoie de 135% din actualele venituri.

    Nu în ultimul rînd, trebuie remarcat faptul că vârsta de pensionare chiar a crescut în România în ultimele decenii. În 2006 vârsta medie de pensionare a femeilor era de 57,9 ani, iar în 2018 indicatorul s-a apropiat puternic de 61 de ani, vîrsta medie de retragere crescând cu trei luni pe an. Ritmul de creştere a fost acelaşi şi pentru bărbaţi, creşterea fiind de la 62,9 ani în 2006 la 65 de ani (vârsta maximă) în 2018.

    România se situează pe locul opt în UE la rata de angajare a celor cu vârsta de cel puţin 65 de ani, cu 8,6%, peste media UE de 6,1% şi departe de Bulgaria (5,7%) sau Ungaria (3,2%). Procente mai mari se regăsesc în Estonia (13,4%), Irlanda (11,5%), Portugalia (11,3%), Marea Britanie (10,6%), Suedia (10,0%), Letonia (9,4%) şi Lituania (9,2%).

    La începutul deceniului care tocmai s-a încheiat, România se afla atunci în ceea ce specialiştii în demografie numeau “fereastra de oportunitate” pentru eliminarea problemelor legate de scăderea natalităţii, migraţie şi schimbări pe piaţa muncii. Intervalul era estimat de demografi la 8 – 10 ani, bazându-se pe resursele existente, adică pe faptul că pe piaţa muncii se afla o populaţie activă, a celor născuţi după 1967, care combinat cu o evoluţie favorabilă din punct de vedere economic a unui alt indicator demografic, rata de dependenţă, adică raportul dintre persoanele prea tinere sau prea bătrâne pentru a munci şi cei ce lucrează efectiv, plus o dezvoltare economică rezonabilă, ar fi putut schimba în bine viitorul sistemului de pensii.

    Astăzi putem constata, nu prea liniştiţi, că am ratat deceniul ferestrei de oportunitate. Modelul românesc a rămas fidel politicii paşilor mărunţi, în care lucrurile se întâmplă de pe o zi pe alta şi în care viitorul, fie el şi imediat, ne ia mereu prin surprindere.

    Fundamental, sistemul de pensii este un soi de schemă Ponzi care funcţionează câtă vreme piramida vârstelor indică o populaţie tânără mai numeroasă decât populaţia în vârstă, care primeşte o pensie. În România, dezindustrializarea, emigraţia, scăderea ratei natalităţii au dereglat acest mecanism, ba încă extrem de repede, în nici 10 de ani de la Revoluţie.

    Singura şansă a românilor, fie ei decreţei sau mileniali, la o bătrâneţe confortabilă din punct de vedere financiar este dezvoltarea economiei la un nivel care să-i permită să susţină sistemul social de pensii şi protecţie. Este nevoie de creştere şi bunăstare economică, de antreprenoriat, de investiţii şi de clarviziune politică, nu de declaraţii liniştitoare dar lipsite de viziune cum că pentru moment avem bani de pensii şi salarii.