Descoperirea lor are loc dupa ce o alta echipa de anchetatori a
depistat lansarea acestui spyware (program conceput sa asigure
preluarea partiala sau totala a controlului asupra sistemului de
operare a unui computer fara stirea utilizatorului – n.red.) catre
doua computere din doua institutii de invatamant din China, una
avand legaturi stranse cu sectorul militar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Trei din cei cinci analisti intervievati de MEDIAFAX considera
ca economia Romaniei crescut usor in ultimele trei luni din 2009
comparativ cu trimestrul al treilea, potrivit datelor ajustate la
factorii sezonieri.
Cu toate acestea, economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, a
afirmat ca datele ajustate sezonier ar putea indica o cifra aproape
de zero pentru evolutia ultimului trimestru fata de intervalul
anterior, in timp ce Catalina Molnar, economist la RBS Bank
Romania, a raspuns ca exista riscuri ca economia sa nu fi iesit din
recesiune in trimestru patru din 2009, fara a preciza exact ce
evolutie anticipeaza referitor la PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In urma cu un an, prabusirea bancii de investitii americane
Lehman Brothers arunca in haos sistemul financiar mondial, iar sute
de miliarde de euro se topeau de pe bursele internationale. Panica
investitorilor, care a durat sase luni, pana in februarie 2009, a
creat insa oportunitati nesperate de castig pentru cei care nu
si-au pierdut capul si mai ales au avut cash, iar in cele sase luni
care au urmat castigurile au fost fabuloase. Acum, dupa un an de la
caderea Lehman, pietele de capital stau din nou in cumpana.
Pe de o parte preturile actiunilor sunt inca mai mici decat inainte
de izbucnirea crizei, insa pe de alta parte, revenirea din ultimele
luni a fost nesperat de puternica, astfel ca multi investitori se
intreaba daca nu cumva s-a ajuns din nou in partea de sus a
caruselului. Amintirea pierderilor din 2008 este inca vie. Pe Bursa
de la Bucuresti, investitorii au aceeasi dilema: mai e loc de
cresteri ca sa intre la cumparare, sau se apropie corectia si e mai
bine sa astepte. In ultimele sase luni, indicele BET s-a dublat,
dar este inca cu 20% sub nivelul din septembrie 2008. Deocamdata
nimeni nu se hazardeaza la un raspuns, in conditiile in care piata
romaneasca, la fel ca toate din regiune, este legata in mare parte
de ce se intampla in SUA si Asia, de unde sunt asteptate semnele
iesirii din recesiune.
“Principala intrebare este cand merita din nou sa-ti asumi riscuri
mai mari prin intrarea la cumparare pe Bursa. Sigur ca avem preturi
mai mici, dar inca nu exista unanimitate privind depasirea crizei
si in privinta unui mers normal al economiei in momentul in care
inceteaza sprijinul guvernamental”, afirma Alin Brendea, directorul
de tranzactionare al firmei de brokeraj Prime Transaction. Bursele
raman in continuare guvernate de sentimente. Din septembrie 2008
pana in februarie, panica si incertitudinea erau cuvante de ordine,
iar orice stire era interpretata negativ ducand la noi scaderi.
Incepand din martie, investitorii si-au dat seama ca scaderile
fusesera nejustificat de mari si au inceput sa intre la cumparare
atrasi de preturile mici ale actiunilor, dar si de rezultatele
promitatoare pe care injectiile de capital guvernamentale le-au
avut in sistemul financiar. In scurt timp, optimismul si-a facut
loc pe piete, iar orice stire era vazuta in roz de
investitori.
Acum, investitorii incep din nou sa fie mai sceptici: daca totusi a
crescut prea mult? In fond, rezultatele companiilor, cel putin in
cazul celor romanesti, nu au fost grozave, economia nu se simte
prea bine, iar Guvernul nu are solutii concrete pentru iesirea din
criza. Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al firmei de
brokeraj Estinvest, crede ca Bursa a luat-o mult inaintea
economiei, in ultimele luni, in conditiile in care traversam
apogeul crizei, si crede ca ar fi normala o temperare a
entuziasmului. Pe de alta parte, unii administratori de fonduri
spun ca Bursa mai are unde sa creasca, pentru a ajunge macar la
nivelul de la inceputul lui septembrie 2008, argumentand ca
scaderile care au urmat acelui moment au fost determinate de
conjunctura internationala si nu de elemente fundamentale. Pentru a
ajunge acolo, indicele BET ar trebui sa mai castige 20-25%, adica
aproape cat in iulie sI august la un loc.
Deocamdata, insa, rezultatele companiilor au aratat ca scaderile de
anul trecut au fost pana la un punct justificate, in conditiile in
care de regula Bursa intuieste cam cu sase luni inainte evolutia
economiei. Afacerile companiilor listate au scazut cu peste 40% in
trimestrul al doilea, iar profiturile multor companii s-au evaporat
sau au facut loc pierderilor.
In aceste conditii, cresterile consistente din vara s-au bazat mai
mult pe convingerea investitorilor ca apogeul crizei a trecut, fara
a avea insa o baza concreta. “Societatile listate nu au raportat
castiguri care sa genereze o consolidare a unui trend de revenire.
Exista in continuare o criza a creditarii si inca nu am asistat la
cresteri la nivelul indicatorilor de productivitate si al
investitiilor”, spune Dragos Neacsu, directorul general al Erste
Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de pe piata
romaneasca. El mai sustine ca rally-ul de pana acum a fost doar o
revenire pe un trend descendent.
Mai multi analisti intervievati de Reuters considera ca Polonia va ramane imuna, cu siguranta, la recesiunea care afecteaza Europa Centrala si de Est.
"Cred ca in trimestrul urmator cresterea Produsului Intern Brut (PIB) va fi similara cu cea consemnata in al doilea. Evolutia economiei subliniaza ca Polonia este rezistenta in fata recesiunii datorita expunerii scazute la exporturi si rolul redus al creditului in economie", a declarat analistul bancii Zachodni WBK Piotr Bujak.
Cererea interna s-a redus cu 2% in perioada aprilie-iunie, in raport cu acelasi interval din 2008, in timp ce consumul privat a avansat cu 1,9%, iar investitiile au scazut cu 2,9%, potrivit datelor Biroului de Statistica al Poloniei, , transmite Reuters.
In randul altor state din Europa Centrala si de Est, Romania a raportat o scadere anuala de 8,8% a economiei in al doilea trimestru. In Ungaria si Slovacia PIB a coborat cu 7,6% si respectiv 5,3%. Economia Cehiei s-a contractat cu 4,9% in perioada aprilie-iunie, fata de acelasi interval al anului trecut, insa in raport cu primele trei luni a crescut cu 0,3%.
Viitorul suna bine pentru Romania in urma cu un an. Economistii care avertizau ca vom fi afectati serios de criza internationala puteau fi numarati pe degetele de la o mana. Ceilalti nu au vazut – sau nu au vrut sa vada – semnalele care aratau ca lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Acum, cand afacerile scad, companiile au pierderi, zeci de mii de angajati sunt disponibilizati, bancile nu mai dau credite, iar statul aduna tot mai putini bani, multi se intreaba la ce mai folosesc economistii.
O explicatie furnizata de analisti pentru aceasta situatie este simpla si surprinzatoare: cei care ar fi vrut sa spuna ca lucrurile se vor inrautati nu au riscat sa para deplasati in valul de optimism care ii cuprinsese pe colegii lor de breasla. “Exista un fenomen foarte interesant, dar putin studiat, acela al comportamentului de grup. Daca un analist prezice la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul. Niciunul nu risca sa se indeparteze de grup. E mai bine sa dai gres in grup decat sa ai dreptate singur”, spune analistul economic Aurelian Dochia, membru in consiliul de administratie al BRD – Société Générale si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.
Teoria “spiritului de turma” este sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. “Nu e usor sa te singularizezi cu opinii negative impotriva majoritatii, iti trebuie curaj si argumente solide si inatacabile”, afirma el, apreciind ca o alta cauza a faptului ca economistii n-au exprimat opinii despre iminenta crizei este faptul ca majoritatea lucreaza pentru banci si trebuie deci sa respecte politica de comunicare a angajatorului. “Multi au fost nevoiti sa taca, pentru ca jobul nu le-a permis sa vorbeasca”, sustine Lazea. Ca analist in cadrul unei banci nu poti afirma ca nu vor mai fi bani pe piata, ca vor ingheta creditele sau, mai rau, ca banca pentru care lucrezi face tranzactii cu instrumente financiare prea complexe pentru a fi intelese de toti cei implicati si care vor duce la pierderi importante.
“Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele si nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase. Nimeni nu face cercetare economica pentru sine, este platit de cineva”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), referindu-se insa mai mult la situatia din tarile mai dezvoltate, avand in vedere ca piata din Romania este prea putin sofisticata din punctul de vedere al instrumentelor financiare. O singura banca romaneasca – de top, potrivit unor surse din piata – a avut expunere pe Lehman Brothers, dar si-a retras banii inainte ca grupul american sa se prabuseasca in septembrie 2008. Banca avea plasate depozite in euro la Lehman Brothers.
Asa ajungem la o alta cauza ce i-a impiedicat pe economisti sa admita ca se apropie criza: multi si-au imaginat ca daca piata bancara de la noi este foarte putin expusa activelor toxice, atunci vom fi feriti.
“Este drept ca economiile nou-intrate in UE erau mai putin expuse instrumentelor toxice, pentru ca sistemele lor bancare sunt mai putin sofisticate. Ce n-au inteles insa multi analisti este ca exista legaturi organice cu UE, iar daca acolo nu merge, nu merge nici la noi”, considera Daniel Daianu, profesor de economie, europarlamentar si fost ministru de finante. Iar eroarea venea inca de mai departe: pana la jumatatea anului trecut, afirma Daianu, europenii adormeau cu gandul ca economia de pe continent este robusta, nu ca nu are expunere la instrumentele financiare care au generat pierderi masive in SUA. Daianu a tot avertizat in ultimul an cu privire la inrautatirea situatiei, inclusiv in editorialele publicate in Ziarul Financiar.
Desigur, criza ne-a luat pe neasteptate deoarece in Romania analistii s-au obisnuit sa vorbeasca despre crestere economica. Acelasi lucru li s-a intamplat insa si economistilor straini, care brusc au inceput sa-si schimbe succesiv previziunile. Daca in decembrie anul trecut analistii bancii americane Citi vedeau o crestere de 2,8% a economiei romanesti in 2009, pana in aprilie anul acesta estimarea lor ajunsese la o scadere de 2,5%. Cum este posibil?
In vremurile cand euro scadea vazand cu ochii in fata (pe atunci) a viteazului leu romanesc, sperietoarea riscului valutar (adus adesea in discutie de analistii economici, de bancheri si poate cel mai vajnic de catre guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu) nici nu ar fi avut cum sa fie altceva decat o sperietoare si atat. „Mizati pe leu“, a atentionat de multa vreme incoace seful BNR, indemnandu-i pe cei ce-si incaseaza veniturile in moneda nationala (marea masa a romanilor, de altfel) ca vor veni si vremuri mai grele pentru leu, iar imprumuturile luate in euro vor fi, pentru ei, din ce in ce mai greu de rambursat.
Totusi, un astfel de indemn – chiar si atunci cand vine din directia bancii centrale – nu prea avea cum sa sperie pe nimeni, contrazis in viata de zi cu zi de o moneda europeana ce pierdea continuu valoare, de dobanzi la euro mai mici cu cateva procente bune decat cele in lei si, ca atare, de credite mai „ieftine“ in valuta. Ca nu prea a speriat pe nimeni se vede clar din statistici, unde creditul in valuta este rege, reprezentand la finele lunii septembrie mai mult de jumatate din totalul de 129 mld. lei (38,57 mld. euro) al creditului neguvernamental. Mai mult, atunci cand vine vorba despre finantarile pe termen lung destinate achizitiei de locuinte, euro este moneda preferata pentru cei mai multi dintre romanii obisnuiti: cu un sold de 8,8 mld. lei (2,7 mld. euro), creditul ipotecar sau imobiliar in euro reprezinta mai mult de trei sferturi din finantarile acordate gospodariilor populatiei. Alaturi de moneda europeana, castiga tot mai mult teren si finantarile in valute „exotice“ (asa cum este, de exemplu, francul elvetian): 1,45 mld. lei (433 mil. euro) – un sold dublu fata de inceputul anului 2007. Tragand linie si adunand, dintr-un total al finantarilor imobiliare de 11,6 mld. lei (3,5 mld. euro) acordate populatiei, aproape 90% este in alta moneda decat in cea nationala.
Pentru toti cei care au mizat pe valuta – iar aici lista nu se restrange doar la cei ce au luat un credit de la vreo banca, pentru ca la fel de bine si pretul apartamentelor se negociaza preponderent in valuta, asa cum si multe din bunurile de valoare mai mare (precum autoturismele) tot in euro sunt contractate – toamna a adus in prim-plan, mult mai concret, ignoratul risc valutar. O rata de 100 de euro platita bancii acum e cu 11% mai mare decat era in urma cu patru luni, cand raportul euro/leu se afla la minimul anului, de numai 3,11 lei/euro. Asa cum un apartament de 100.000 de euro contractat in vara si receptionat acum costa, in lei, cu echivalentul a 10.000 de euro mai mult. Nici detinatorii de imprumuturi in monede exotice nu se simt cu mult mai bine. Cursul francului elvetian fata de leu se stabileste tot prin intermediul celui pentru euro – in calcul intrand cotatiile celor doua monede fata de euro pe pietele internationale, respectiv cursul euro/leu.
Pentru cei care au crezut insa ca euro nu poate merge decat in jos – incurajati de trendul general al ultimilor ani – nota de plata (sau extrasul de cont de la banca, dupa caz) este probabil o lectie invatata pe propria piele. Leul coboara zi de zi la noi minime pentru acest an – aflat atat sub presiunea crizei financiare internationale, dar si a problemelor macroeconomice interne. Vestile rele s-au inmultit, inflatia a crescut peste orice asteptari, depasind cu totul chiar si intervalul maxim de variatie tintit de BNR, deficitele continua sa se adanceasca fara prea multe sperante de redresare in curand. In plus – sau mai degraba drept consecinta – ratingul de tara al Romaniei a fost pus sub perspectiva negativa de catre Standard & Poor’s. In aceste conditii, conjunctura internationala precara, dublata de cea a economiei romanesti, ar putea tine departe fondurile straine – adica exact acelea care au contribuit pana acum la aprecierea fara precedent a monedei nationale. Suficiente motive pentru ca in randul analistilor romani sa se inmulteasca deja vocile care anticipeaza deprecierea leului si pentru urmatoarea perioada.
In lupta cu inflatia exista, pe de alta parte, si premisele pentru ca banca centrala sa mai creasca inca o data dobanda de referinta, dupa ce a majorat-o cu 0,5% luna trecuta – miscare ce ar putea creste din nou atractivitatea leului ca instrument de castig pentru straini. Banii „fierbinti“, capitaluri pe termen scurt, ar putea invada din nou piata romaneasca, generand din nou o apreciere abrupta a leului. Greu de spus (imposibil?) care va fi, in final, culoarul pe care se va inscrie moneda nationala si directia unde va merge. Dar tocmai de aceea se cheama risc: poate aduce si plusuri, si minusuri.