Tag: Agricultura

  • Guvernul a adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea

    ”Am adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea. Strategia se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii, respectiv agricultură, educaţie, sănătate, cultură, mediu, tineret şi sport şi turism. Astfel, în conformitate cu calendarul aflat la această strategie, în termen de trei luni de la data adoptării strategiei, toate ministerele de linie vor adopta analize de impact cu privire la strategiile în domeniilor lor, iar în maximum şapte luni, în funcţie de analizele de impact şi analizele de oportunitate pe care fiecare minister le va face, se vor adopta legile sectoriale pe fiecare domeniu de descentralizare”, a anunţat vicepremierul Sevil Shhaideh.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Subvenţia pentru motorina utilizată în 2017 în agricultură va fi de 1,4185 lei/ litru

    Fondurile se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Guvernul a alocat suma de 349,4 milioane de lei pentru plata ajutorului de stat, în anul 2017, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

    Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost aprobată în 2014 (prin Hotărârea Guvernului 1174/ 2014). Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2014-2020 este de 3,3 miliarde de lei.

    Sprijinul de care beneficiază agricultorii pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură va fi acordat şi în 2017, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) De la un moped şi un angajat la şantiere cu 150 de oameni

    În 2006 eram singurul angajat, în 2007 am avut trei oameni, după care am ajuns la un apogeu de 93 angajaţi în 2013. În acel an am înţeles că, de fapt, visul meu de mare companie de construcţii s-a năruit şi că nu pot face şi dezvoltare imobiliară de top, şi construcţii, şi m-am reorganizat începând să lucrez cu subantreprenori. Pentru RPC lucrează 35 oameni şi 12 fiƒrme de subantreprenori, pe care îi aleg cu atenţie maximă. Monitorizarea calităţii şi a promisiunilor rămâne o prioritate pentru mine”, spune tânărul antreprenor timişorean. Pentru a se dezvolta, a mizat pe reinvestirea profiƒtului, tactică pe care o aplică, povesteşte el, „şi în ziua de azi”. Din 2014 a apelat, pentru a se fiƒnanţa, şi la credite pe termen scurt, de 12-24 de luni, cu perioade de graţie, având ca obiectiv rambursarea în termenul de graţie. În prezent, pentru fiƒnanţarea proiectelor sumele investite se împart între fondurile proprii (30%) şi credite bancare (70%).

    „Îmi doresc ca 2017 s㠃fie anul stabilizării. Pentru asta sper să vindem 250 de unităţi şi să şi încasăm banii, pentru că de la momentul semnăarii antecontracului până la încasarea efectivă este un drum destul de lung. Anul trecut am vândut 173 de unităţi, în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara.” Următorul pas pe care îl plănuieşte antreprenorul timişorean este cel spre piaţa din Bucureşti, în zona de nord: „În următoarele 14 luni vom derula un proiect acolo. De asemenea, Oradea şi Clujul prezintă interes”.

    Pentru a-şi clădi afacerea, Adrian Cionca a mizat pe poziţionarea diferită faţă de a competitorilor: „Am avut mereu preţul cam cel mai mic din piaţă, fără să fac compromisuri la calitate. Acest lucru se datorează viziunii de a avea cât mai mulţi clienţi mulţumiţi. Sunt tânăr, am copii mici şi ştiu cât de important este să începi viaţa în propria locuinţă, pe care să ţi-o şi poţi permite şi în care să-ţi poţi creşte copiii în siguranţă şi confort. Vreau să ofer generaţiei tinere (şi nu numai) această posibilitate”, explică timişoreanul strategia pe care a mizat pe parcursul a mai bine de zece ani de la înfiƒinţarea fiƒrmei.

    Drumul până la nivelul actual nu a fost însă uşor. Povestea, spune Adrian Cionca, întrebat de debutul său ca antreprenor, începe la vârsta când avea circa 13 ani şi a dorit să se implice în afacerea tatălui său, din domeniul agricol. De profesie inginer constructor, tatăl său a renunţat la domeniu după Revoluţie şi s-a întors în satul natal, pentru a face agricultură alături de bunicul lui Adrian Cionca. „Erau extrem de fericiţi că primiseră înapoi pământul, dar în 2003 tatăl meu a înţeles că este mai bine să se întoarcă în construcţii la compania unui fost coleg de şcoală. Aveam 13 ani şi tatăl meu se gândea să lichideze businessul de agricultură când eu i-am zis: «Tată, cred că pot face eu treaba asta; mă ocup să organizez combina şi tractorul». Tata a avut mare încredere în mine.” S-a ocupat de agricultură vreme de trei ani, timp în care studia la liceul economic din Timişoara, iar în clasa a XII-a a hotărât că agricultura se poate face doar în varianta „totul sau nimic” şi pentru că, spune el, „sunt genul de om care dă totul, am zis că nu aş putea face performanţă cu resursele pe care le aveam pentru a face agricultura de top. Am renunţat şi m-am apucat de construcţii după orele de liceu!”

    Cu un moped primit cadou de la unchi şi cu o galeată de scule pe portbagaj a pornit, în 2006, ceea ce avea să devină dezvoltatorul imobiliar RPC. Un an mai târziu, în activitate i s-a alăturat tatăl său şi, spune franc, „eu vedeam ƒfirma doar ca pe o sursă de fiƒnanţare pe perioada facultăţii, pentru că atunci visam să ajung un avocat de succes”. La un moment dat, i-a rugat pe părinţi să accepte să-şi ipotecheze apartamentul, pentru a accesa un credit, pentru a începe dezvoltarea imobiliară. „În septembrie 2008 au acceptat, iar eu porneam pe calea dezvoltării imobiliare în ajunul crizei economice, cu un credit de 103.000 CHF. În 2010 am reuşit să vând prima casă, construită în comuna Dumbrăviţa, «Pipera» Timişoarei, aşa cum îmi place mie să o numesc, cu un «profiƒt» de minus 15.000 euro. Da, la prima casă am pierdut 15.000 euro, dar nu m-am dat bătut.”

    La terminarea facultăţii a ales să rămână în domeniul construcţiilor. „Chiar dacă eram în mijlocul crizei, începând cu 2010 afacerea se dubla de la an la an, ceea ce a fost incredibil. Toată lumea era uimită în jurul meu, dar recunosc ca şi eu.” În 2012 s-a întâlnit cu un om de afaceri, care l-a întrebat: „Vrei să faci dezvoltare? Am un PUZ, sună-mă când vrei să începi”. În aceeaşi zi au bătut palma şi rezultatul a fost primul cartier dezvoltat de RPC în Dumbrăviţa, Bălcescu Residence. „A fost o şcoală grea pentru mine, nu ştiam foarte multe, dar Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să duc la bun sfârşit, într-un an şi jumătate, proiectul – 28 de duplexuri.” În acest timp a jucat mai multe roluri: project manager, dezvoltator, agent de vânzări, consilier clientelă. „După Bălcescu au venit Sunlight 1, Gloria Residence, Sunlight 2, Sun Apartments, toate în Dumbrăviţa. Următorii paşi? Bucureşti, Oradea, Cluj.”

  • Noua obsesie a americanilor. Alimentul pe care-l consumă într-o cantitate uriaşă

    Acest aliment are parte de o revenire incredibilă în Statele Unite. Americanii consumă cu 8% mai mult acest produs faţă de anul trecut, ajungând la o cantitate totală de 940.000 de tone metrice, aproape greutatea a trei clădiri Empire State. Este cel mai mare consum din 1967 încoace, potrivit Departamentului de Agricultură din SUA.

    Cândva considerat inamicul public nr. 1 de pe mesele americanilor, de ceva timp este recomandat ca alternativa sănătoasă la margarină şi grăsimi trans.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gustarte.ro

  • Doi români încearcă să convingă fermierii să folosească dronele în agricultură

    UAV Robotics este start-up dezvoltat de Florin Pompieru şi Cristian Bucur. Cei doi vor să aducă dronele în fermele din România pentru supravegherea inteligentă a culturilor agricole. Aceştia produc aeromodele echipate cu senzori pentru teledetecţie, un procedeu prin care fermierii pot monitoriza evoluţia culturilor cu ajutorul fotografiilor de mare rezoluţie.

    Pompieru face aeromodelism de 20 de ani, iar „sistemele relativ noi de stabilizare a zborului şi pilot autonom au deschis drumul către automatizarea zborului şi aplicaţiile în domenii precum agricultură, search & rescue, mapping. Sesizând aceste oportunităţi, am decis înfiinţarea companiei”, spune el. Primele prototipuri le-a dezvoltat încă dinainte de înfiinţarea firmei, iar cele mai importante provocări pentru român au fost dezvoltarea produsului, „zborul autonom al aripilor fixe”, dar şi „dezvoltarea soluţiilor de cloud processing”. În România, UAV Robotics are doar doi clienţi: Gothaer, asigurator în domeniul agricol, şi „încă o persoană care face cadastru”.

    În schimb, au găsit mai mulţi clienţi în Germania, Bulgaria, Ucraina, Austria sau Serbia. Un motiv pentru această situaţie poate fi reticenţa fermierilor români la serviciul oferit de companie. Survolarea cu drone este utilă agricultorilor pentru evaluarea daunelor. „Acum, inspectorii evaluează empiric, pe un eşantion pe care-l consideră relevant pentru toată cultura afectată, procedeu cu rată mare de eroare.” Potrivit lui Pompieru, rata de eroare folosind sistemul dezvoltat de UAV Robotics este de sub 0,5%. „În cazul asigurătorilor, evaluarea daunelor se face foarte precis, existând şi posibilitatea evaluării daunelor multiple (cultura afectată de mai multe calamităţi) folosind algoritmi de computer vision şi inteligenţă artificială”, adaugă el.

    Apoi, după asigurători şi fermierii care fac agricultură de precizie, de tehnologia lor se pot folosi şi companiile de chimicale care au loturi experimentale. „Sistemul poate genera hărţi VRA (variable rate prescription maps) pentru tratamentul eficient al culturilor”, spune Pompieru. După astfel de analize, fermierii ar putea doza corect tratamentul în concordanţă cu nivelul de sănătate al plantelor. Potrivit antreprenorului, investiţia s-a plasat în jurul a 15.000 de euro, iar amortizarea s-a făcut în trei luni de la înfiinţare. Soluţia de monitorizare oferită de români l-ar costa pe client 1 euro pe hectar pe an, iar investiţia ar urma să se recupereze încă din primul an, este de părere Pompieru.

    Pentru anul în curs, el vrea să deschidă un birou în Germania, să mute producţia tot acolo; a plănuit şi să dezvolte o dronă specială. cu autonomie mare, capabilă să împrăştie chimicale pe câmpuri.

  • Deşi suprafaţa agricolă a Olandei este 10 ori mai mică decât cea a României, ţara lalelelor are venituri de două ori mai mari decât ţara noastră. Cum reuşeşte

    Cu toate acestea, agricultura are o importanţă ridicată în structura PIB, de trei ori şi jumătate mai mare decât media europeană; în plus, în 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste şase ori mai mult decât media europeană de 4,4% din populaţia activă. Asta în condiţiile în care în 1993 aproape acelaşi număr de oameni ca în 2014 lucrau în agricultură, dar acum ponderea domeniului în PIB a scăzut de peste patru ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă, după cum arată un raport al PwC. „Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în 2015 la doar 54% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 16% din cea generată în Franţa, respectiv 34% din cea generată în Spania”, arată raportul firmei de audit şi consultanţă.

    Cu toate acestea, România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole. Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (estimată în 2015 la 13,6 miliarde de euro). „Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management, PwC România, coordonatorul studiului. Potrivit Ministerului Agriculturii, la valoarea totală a producţiei ramurii agricole, sectorul vegetal contribuia în anul 2015 cu  63,4% iar cel zootehnic cu cca. 35,4%.

    Deşi avem una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Europa, ţara noastră are o mărime medie de exploataţie, similară cu Malta sau Cipru, ţări cu suprafeţe agricole mult mai mici decât cea a României. Un motiv pentru care acest lucru este posibil îl reprezintă fragmentarea exploataţiilor agricole, în condiţiile în care majoritatea (75%) dintre fermele din ţară au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total suprafaţă agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă. În occident, segmentul fermelor mijlocii este predominant. Conform celei mai recente Anchete Structurale în Agricultură a INS pentru care deţinem informaţii,  numărul total al exploataţiilor agricole era în 2013 de circa 3630 mii, cu o suprafaţa agricolă utilizată de 13,056 milioane ha.

     În Olanda, activitatea agricolă se desfăşoară sub forma unor holdinguri, care au la bază contracte de cooperare şi cuprind: producătorii, colectorii de produse agricole primare, transportatori, consultanţă (tehnică, economică şi legislativă).
     
     În prezent, în Olanda sunt 81.800 holdinguri, agricultura produce 11% din PIB şi contribuie la export cu 26%. Cea mai importantă parte a sectorului agricol olandez este horticultura. Fermele pentru creşterea vitelor au un număr mediu de 50-70 de capete, reprezentând peste 50% din totalul celor 24.000 de ferme. 
     
    Desfacerea produselor se face prin colectorii care prezintă produsele spre vânzare în cadrul licitaţiilor zilnice, la bursele specializate, produsele fiind preluate de către angrosişti, pentru vânzare la intern sau la export. Olanda este cel mai mare furnizor de cartofi şi produse derivate acestora pe piaţa europeană. De asemenea, Olanda este cel mai mare exportator mondial de flori, a vândut anul trecut pe pieţele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde euro

     

  • Scurt istoric al evoluţiei agriculturii

    AGRICULTURA 1.0

    La începutul secolului XX, exista un sistem de agricultură ce presupunea mult efort şi productivitate scăzută. Hrănirea populaţiei era posibilă, dar a fost necesar un număr mare de ferme mici şi de implicarea unui sfert din populaţie pentru a lucra în domeniu. De asemenea, s-a produs mecanizarea, trecându-se de la utilizarea tracţiunii animale la tracţiune motorizată.

    AGRICULTURA 3.0

    sau agricultura de precizie a început odată cu utilizarea de către public a semnalelor GPS, folosite anterior doar de armată. Primele soluţii automate de direcţie au apărut la sfârşitul anilor ’90. Pe parcursul următorilor ani, precizia de orientare a vehiculelor a fost îmbunătăţită. În aceeaşi perioadă au apărut primele software-uri pentru fermieri şi tehnologia de monitorizare a flotei de vehicule agricole. Agricultura 3.0 poate fi văzută drept o introducere treptată a unor tehnologii mai avansate şi mature, de precizie agricolă. Accentul este mutat de la eficienţă pură la reducerea costurilor pentru rentabilitate. De asemenea, s-au produs îmbunătăţiri la nivelul genetic al soiurilor.

    AGRICULTURA 2.0

    Cunoscută ca „revoluţia verde”, această etapă a început la sfârşitul anilor 1950, când practicile şi instrumentele agronome precum pesticidele sintetice, îngrăşămintele, maşinile specializate au reuşit să crească agresiv producţia agricolă.

    AGRICULTURA 4.0

    Reprezintă un avânt al agriculturii de precizie datorită ieftinirii şi avansului mai multor tehnologii precum: senzori şi microprocesoare mai ieftine şi mai precise, perfecţionarea cloudului şi IoT şi utilizarea undelor radio pentru transmisia de date şi analizarea şi procesare de volume mari de date. Azi sunt folosiţi numeroşi senzori pentru umiditate, luminozitate sau PH, există capabilităţi de automatizare cum ar fi irigarea sau plantarea de seminţe sau computere integrate în vehicule. Această etapă ar trebui să deschidă calea pentru următoarea evoluţie a agriculturii: operaţiuni aeriene fără pilot, sisteme de decizie automată, roboţi şi inteligenţă artificială.

  • Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor: Supermarketurile nu vor mai asigura spaţii speciale pentru produsele româneşti

    Am încercat să armonizăm ceea ce ne-a cerut CE, în sensul de a nu intra pe celelalte prevederi din lege pentru că interesul nostru este să facem legea funcţională, nu ca până acum. Unul dintre lucrurile cerute de CE, pe care l-am eliminat, este cel cu spaţiile de vânzare stabilite concret pentru firmele româneşti, ceea ce se face oricum în lanţurile comerciale”, a declarat preşedintele Comisiei de agricultură, deputatul PSD Ioan Munteanu.

    Preşedintele comisiei a explicat că în forma modificată a legii comercializării produselor agroalimentare româneşti este posibil ca retailerii să nu mai fi obligaţi să amenajeze spaţii speciale pentru produsele româneşti, „lanţ scurt” ar putea fi înlocuit cu cel de „parteneriat” între producători şi retaileri, iar termenul „românesc” ar putea fi înlocuit cu „autohton”.

    Ioan Munteanu a susţinut că deşi este greu ca producătorii români să asigure 51% produse româneşti, comisia preferă să păstreze acest procent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro