BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Poveşti în miniatură

    Peaches&Papers a pornit mai degrabă ca un loc de joacă decât ca o afacere. Bianca Rad era creativă, avea multe idei, voia să facă lucruri handmade şi a ales, într-un final, să le împărtăşească şi cu ceilalţi. Apoi, la un moment dat, a avut curaj să le expună ca produse spre vânzare şi aşa a devenit totul un business care bucură privirile.

    Afacerea e un «one-man business» condus de mine, Bianca Rad, un web developer din Arad, în vârstă de 27 de ani. Am urmat un liceu, facultate şi master de informatică, iar de şase ani lucrez în domeniul IT. Simţind constant o nevoie de mai multă creativitate şi culoare în viaţa mea, am decis acum un an să mă ocup în paralel şi de o mică afacere cu lucruri handmade. Nu am urmat cursuri sau o şcoală de artă, dar am avut de mică înclinaţii artistice şi, ocazional, găseam câte ceva handmade de meşterit”, povesteşte Bianca Rad.

    A venit la un moment dat pandemia, care ne-a împins pe mulţi dintre noi să ne găsim echilibrul în diferite hobby-uri de valorificat acasă şi aşa a testat Bianca pentru prima dată lutul cu uscare la aer şi a ajuns să transforme pasiunea sezonieră în afacerea Peaches&Papers. „Am început cu un pachet de lut, câteva culori acrilice şi nişte cuttere. Am investit câteva sute de lei la început în ceea ce ţine de materiale şi ambalaje, iar de atunci reinvestesc constant o mare parte din ceea ce produc pentru a creşte afacerea.”

    Bianca face, în cea mai mare parte, broşe. Ocazional însă, mai creează şi colecţii de vaze în miniatură, suporturi de pensule sau ornamente pentru brad, toate din lut, cu uscare la aer. Anul acesta şi-a propus o extindere cu mai multe colecţii de broşe, dar şi cu produse de papetărie, punând astfel mai mult accentul pe jumătatea „Papers” din brand.

    „De la început am fost doar eu (în business – n. red.), dar recunosc că nu e uşor deloc să te ocupi de toate aspectele care necesită susţinerea unui business, chiar şi atât de mic. Începutul a fost unul destul de timid, mai mult din lipsă de timp. Recent, am înlocuit jobul de la 9 la 17 cu colaborări şi proiecte pe web cu un program mai flexibil, pentru a dedica mai mult timp afacerii mele”, spune Bianca Rad. Odată cu produsele de Crăciun şi cu mărţişoarele făcute în acest an, a început să înflorească şi mai mult afacerea şi să meargă din ce în ce mai bine şi pe plan financiar, aşa că viitorul sună bine pentru Bianca.

    „Peaches&Papers e spaţiul meu creativ, unde în continuare îmi doresc să fac în primul rândce-mi aduce mie bucurie. Dacă eşti autentic şi creezi obiecte cu drag, oamenii te simt şi vin spre tine. Vreau să evoluez, să-mi păstrez entuziasmul faţă de tot ceea ce fac şi mă reprezintă, să învăţ constant tehnici noi de lucru, să fiu creativă şi originală şi să dedic mai mult timp pentru ceea ce înseamnă marketing şi business.”

    Cine sunt oamenii care simt vibraţia pozitivă din procesul de creaţie al Biancăi? În general, doamne şi domnişoare care caută lucruri handmade, cu un mesaj şi o poveste. Ele plătesc pentru o broşă sau un alt accesoriu marca Peaches&Papers în jur de 30-50 de lei, în funcţie de model şi de dimensiuni.

    Totul se produce acasă la Bianca, iar avantajul este că, fiind produse de mici dimensiuni, nu e nevoie de mult spaţiu pentru a fi fabricate sau depozitate. Obiectele ajung apoi în toată ţara, prin intermediul magazinului online pe care Bianca Rad l-a lansat în toamna anului 2021.

    „Cred că pandemia m-a ajutat mult în promovarea afacerii în social media. Oamenii au petrecut mai mult timp online în ultimii doi ani, iar businessul meu depinde mult de Instagram, unde postez toate noutăţile, când vor fi shop update-uri şi alte informaţii esenţiale, plus interacţiunea cu clienţii.” Bianca este de părere că pandemia a format comunităţi mai active în jurul micilor afaceri creative, iar evoluţia platformelor de socializare din ultimul timp şi a uneltelor de marketing a ajutat-o mult să-şi crească afacerea.

    Clientele Peaches&Papers plătesc pentru o broşă sau un alt accesoriu marca Peaches&Papers în jur de 30-50 de lei, în funcţie de model şi de dimensiuni.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Little Chalet Măgura – unitate de cazare (Măgura)

    Fondator: Dindar Bactali

    Investiţii: 150.000 de euro

    Prezenţă: Măgura, judeţul Braşov

    Fitness Education School– centru de educaţie în sport (Bucureşti)

    Fondator: Iulian Dinu

    Prezenţă: naţională

    DallesGo – platformă de cursuri (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Bănică

    Cifră de afaceri în 2021: 2,5 mil. euro

    Prezenţă: naţională

    Easy Bitez – platformă cu ingrediente pentru gătit acasă (Bucureşti)

    Fondatori: Luca Oriţă şi Vlad Cămărăşoiu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primii trei ani de activitate: 3 mil. euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Ilfov

    RoApart – apartamente închiriate în regim hotelier (Mamaia)

    Fondatoare: Eugenia Cherecheş

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: Mamaia

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Businessul se poate îmbina cu arta: O absolventă de Artă şi Design şi-a transformat pasiunea pentru lumină în afacere

    Diana Buga a căutat dintotdeauna modalităţi de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-şi lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viaţă sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că şi ideea de lumină o fascinează pe antreprenoare în egală măsură.

    A absolvit Universitatea de Artă şi Design, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze şi să pună în practică diverse teme, aşa că acesta a fost mediul în care au luat naştere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. „Totul s-a născut din pasiune şi dragoste. Nu am avut o strategie clară pentru ce am construit, lucrurile în viaţă apar uneori spontan şi îmi place să le văd ca pe o provocare sau oportunitate şi să le abordez în parte, pas cu pas. De aceea, mă axez pe prezent şi sunt atentă la tot ce îmi oferă viaţa”, povesteşte Diana. Fiecare ban primit pentru un obiect de iluminat creat de ea a fost investit mai departe în atelierul pe care şi l-a amenajat în Cluj-Napoca. La început, cumpărătorii erau familia şi prietenii, aşa că au fost, practic, „sursele de finanţare”. Timpul şi răbdarea dedicate s-au adăugat şi ele la planul de investiţii, în perioada în care Diana descoperea forme şi materiale. „Consider lumina foarte importantă într-un spaţiu, deoarece are un rol puternic de a influenţa percepţia asupra spaţiului şi capacitatea de a modifica dispoziţia unei persoane. Am ales să mă joc cu spaţiul şi lumina, să descopăr noi forme de exprimare şi metode de a da spaţiului un aer unic şi o personalitate puternică. Cât despre lumina ambientală şi jocul de umbre rezultate la întâlnirea luminii cu materialele şi forma lămpilor, este ceva ce m-a fascinat mereu.”

    Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei. Diana îşi doreşte însă să conceapă şi alte categorii de produs în viitor. „Clienţii mei sunt în special oamenii care apreciază munca produselor create manual, designerii de interior cu care colaborez şi mă recomandă clienţilor lor şi showroomurile specializate care îmi găzduiesc produsele.”

    Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care Diana le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei.

    Dacă 2021 a fost un an prosper, Diana Buga şi-a propus ca 2022 să fie unul mult mai matur şi plin de responsabilităţi, un an în care îşi doreşte să-şi mărească echipa şi să lucreze la un alt capitol în viaţa de antreprenor pe care şi-a ales-o. „Consider că pandemia a avut un impact nu doar pentru businessul meu, ci şi pentru cum eram obişnuită să trăiesc şi să fac lucrurile. Pentru mine personal, a fost o situaţie fericită, pentru că am avut timp să regândesc totul legat de business şi să fac lucrurile altfel.” În acelaşi timp, adaugă Diana Buga, toată această pauză în vieţile noastre de doi ani încoace a educat puţin lumea, astfel că acum oamenii sunt mult mai deschişi să cunoască produsele create în România, produsele create manual. Pentru Diabuga Design, 2021 a fost un an destul de bun, primul în care Diana a simţit că începe să culeagă roadele muncii ei, după trei ani de muncă în propriul business. Cifra de afaceri pentru 2021 a fost puţin peste 80.000 de lei, iar profitul – undeva la 40.000 de lei. Nu a avut angajaţi până acum, a făcut totul singură şi a încercat să înveţe câte puţin din fiecare capitol de care avea nevoie. Cu lecţiile făcute, Diana vrea acum să treacă la următorul nivel.

    Diana Buga, fondatoare, Diabuga Design: „Consider lumina foarte importantă într-un spaţiu, deoarece are un rol puternic de a influenţa percepţia asupra spaţiului şi capacitatea de a modifica dispoziţia unei persoane.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Devi – bijuterii din aur filat şi perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Raluca şi Brânduşa Sima

    Cifră de afaceri în 2021: 60.000 de euro

    Prezenţă: în magazinul online propriu, magazinele AlbAlb şi Dalb din Bucureşti, un magazin din Timişoara şi pe site-ul Fashion Days

    Sorana Croşetează – jucării şi obiecte decorative croşetate (Bucureşti)

    Fondatoare: Sorana Cocheci

    Prezenţă: online

    OzonFix – generatoare de ozon (Corunca, jud. Mureş)

    Proprietar: Gabi Dumitraş

    Cifră de afaceri în 2020: 650.000-700.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Adami’s Sweets – atelier de ciocolată artizanală (Râmnicu Vâlcea)

    Fondatoare: Daniela Achim

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 200.000 de lei (40.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în Râmnicu Vâlcea

    ZAD Illustrations – accesorii brodate (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Diana Zadic

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei (400 de euro)

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a transformat o studentă un produs comercializat într-o singură perioadă a anului într-un business de succes

    Povestea Zada este una sinuoasă, cu multe începuturi, schimbări şi încercări. Primul început a fost în 2007, când Alexandra Tudose tocmai ce intrase la facultate. Din dorinţa de a avea mai mulţi bani de buzunar pentru excursii şi festivaluri, împreună cu prietena ei cea mai bună, a născocit un plan pe termen foarte scurt: să înveţe să facă mărţişoare şi să le vândă la Universitate, chiar pe 1 martie. Mai erau două săptămâni până atunci.

    Zis şi făcut. Cu mult entuziasm, dar fără vreo pricepere în arts&crafts, am reuşit să încropim în jur de 200 de mărţişoare. A fost o experienţă foarte faină şi dragă mie, care pentru mine s-a transformat într-un obicei – în fiecare an particip la Târgul Mărţişorului organizat de Muzeul Ţăranului Român”, povesteşte Alexandra Tudose. Cel mai mult din acea experienţă i-a plăcut procesul în sine, lucrul cu mâinile, starea pe care i-o dădea activitatea de pictat sau modelat. „Al doilea început a fost momentul în care am aflat de existenţa maşinilor care brodează. Mă apropiam de încheierea studiilor şi, aproape convinsă că nu o să lucrez în domeniul ales, am zis să mă gândesc şi la ceva, la altceva, care să îmi placă. Având experienţa mărţişoarelor, am zis că sigur trebuie să fie ceva în zona meşteşugăritului.” Descoperirea unui nou mod de lucru i-a schimbat viaţa, pentru că a învăţat că aproape orice desen poate fi transformat într-o broderie. De atunci şi până acum, Alexandra a învăţat să folosească maşina dedicată pentru brodat până în cele mai mărunte detalii. Alexandra a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA şi apoi a urmat cursurile masteratului Consultanţă şi Expertiză în Publicitate, din cadrul Universităţii din Bucureşti. În Zada, numele afacerii ei, resursa cea mai importantă pe care a investit-o a fost şi este în continuare timpul ei – perioada nedeterminată dedicată învăţării a tot ce ştie.

    „În rest, investiţiile pentru ce înseamnă Zada au avut şi ele o poveste faină. Prima maşină de brodat a fost cumpărată de părinţii mei, era un Brother Innov-is 950, care cam acum opt ani a costat sub 3.000 de lei. Şi nu este doar o maşină de brodat, este una combinată, adică este pentru cusut şi brodat. Cu ajutorul ei am învăţat tot ce ştiu.” Aşa a învăţat să brodeze pe traiste şi tricouri şi tot felul de accesorii. Acum, planul Alexandrei Tudose este să finalizeze magazinul online Zada, pentru a face tot procesul de cumpărare mai uşor şi pentru a creşte numărul vânzărilor. Mai departe, una dintre dorinţele ei este să pună bazele primei expoziţii de broderie digitală. „Avem nevoie de o viziune multidisciplinară, de curatori, de artişti, de experienţa organizării de evenimente culturale, de sponsori şi de tot restul arsenalului pentru a face acest vis posibil.”

    Clienţii Zada sunt în general oamenii tineri, care vor să susţină afacerile mici şi locale şi care înţeleg rolul participativ pentru această industrie. Sunt oamenii care vor produse de calitate, din materiale premium, sunt oameni interesaţi de sustenabilitate şi care nu doresc produse făcute în serie. „Produsele noastre sunt produse textile: tricouri din bumbac 100%, traiste din bumbac organic, bluzoane din bumbac organic 80% şi 20% poliester reciclat, şorţuri croite şi cusute de noi din bumbac 100% produs în ţară la noi, toate brodate cu modele botanice, desenate de noi.” Magia se întâmplă într-un atelier din Braşov, într-un apartament din centrul oraşului. Vânzările sunt deocamdată făcute pe platformele de social media, în special pe Instagram. În magazine fizice, produsele se pot găsi la Inspiratio, situat vizavi de Biserica Neagră. Preţurile produselor Zada încep de la 90 de lei, pentru un tricou brodat şi ajung până aproape de 300 de lei pentru un şorţ sau un bluzon brodat. Printre cei care au cumpărat de la Zada se numără şi companii mari, precum Majorel, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii BPO activi pe piaţa locală.

    „Imediat după perioada lockdownului, în care nu ştiam nimic despre nimic şi eram doar extrem de stresată cu orice plan de viitor, directorul de marketing de la Majorel ne-a contactat şi ne-a spus că îşi doreşte să ajute producătorii locali în această perioadă şi să le facem 100 de tricouri brodate pentru o campanie dedicată angajaţilor. A fost pentru prima oară când am avut genul acesta de comandă şi interacţiune cu o multinaţională”, îşi aminteşte Alexandra

    Preţurile produselor Zada încep de la 90 de lei, pentru un tricou brodat şi ajung până aproape de 300 de lei pentru un şorţ sau un bluzon brodat

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Cristina Cupar Bags – brand de genţi (Braşov)

    Fondatoare: Cristina Cupar

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    Zuze – ceainărie (Braşov)

    Fondatoare: Gabriela Crăciun

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 70.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    On Time Pizza and Lounge – restaurant (Botoşani)

    Fondator: Cornel Haras

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 1,5 mil. lei (300.000 de euro)

    Prezenţă: Botoşani

    Poveşti pe biscuite – atelier de turtă dulce (Bucureşti)

    Fondatoare: Raluca Matei

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 17.000 de euro

    Prezenţă: online

    Căsuţa cu ghiduşii – grădiniţă (Chiajna)

    Fondatoare: Alexandra Ciceoi

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Chiajna

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea a două tinere care au reinventat tradiţionala lumânare şi au transformat asta într-o afacere. Cât costă lumânările făcute de ele

    A fost odată ca niciodată o zi de iarnă, în care Adelina şi Cristina se gândeau la ce cadouri le-ar putea face de sărbători celor dragi. S-au hotărât, în final, la o cutie de cadou cu tematică de Crăciun, dar nu găseau lumânarea potrivită pe care să o includă în pachet, una cu design simplu, elegant, de calitate. Aşa că s-au pus pe treabă şi au creat chiar ele lumânările la care visau.

    Ceea ce ne-a făcut să ne dăm seama că asta e pentru noi a fost rapiditatea cu care am ajuns de la dorinţă la a avea efectiv un business. Numele «Moods» (stări – trad.) a venit natural – pentru că suntem persoane cu stări diferite, pentru fiecare există aroma care să ne facă să ne conectăm mai uşor cu noi înşine”, povesteşte Cristina Ujeniuc.

    Ea şi Adelina Strinu deţin fiecare câte 50% din business şi spun că se completează perfect, atât ca personalitate, cât şi ca experienţă. Adelina este manager în domeniul bancar, iar Cristina a testat drumul antreprenoriatului şi în turism. În Unique Moods, au investit gradual şi încă o mai fac, dar până acum calculele au contorizat 15.000 de euro.

    „Din încasările anului trecut, estimăm o cifră de afaceri de circa 16.000 de euro. În 2022, ne dorim să dezvoltăm portofoliul de colaboratori, să scoatem pe piaţă produse noi şi să ne creştem vizibilitatea în online.” Tot anul acesta, cele două antreprenoare şi-au propus să-şi mute atelierul într-un spaţiu nou, mai generos, pentru ideile şi proiectele extinse la care lucrează. Unique Moods şi-a format un public alcătuit din mai multe tipuri de clienţi – fie cumpărători care află despre brand cu ocazia târgurilor sau din mediul online, fie firme care vor să ofere cadouri partenerilor sau angajaţilor, fie magazine fizice partenere din Bucureşti şi nu numai.

    Adelina Strinu este manager în domeniul bancar, iar Cristina Ujeniuc a testat drumul antreprenoriatului şi în turism.

    „În acest moment, colecţia noastră cuprinde lumânări parfumate, odorizante de cameră, «melts» sau cum spunem noi, cutia cu bombonici parfumate, pe care am numit-o Mix Moods. Mai putem adăuga şi lumânarea noastră «mărturie» pentru nunţi şi botezuri.”

    Lumânările parfumate – din ceară de soia şi parfumuri create special pentru cameră, acreditate IFRA (International Fragrance Association) – costă 90 de lei (cele de 160 de grame) sau 120 de lei (de 210 grame). Cutiile Mix Moods, care au aproximativ 200 de grame de ceară de soia, cu aceleaşi parfumuri care se regăsesc şi în lumânări, costă 75 de lei, iar un odorizant de cameră cu solvent pe bază de glicerină este 125 de lei.

    Pandemia a fost şi este în continuare un imbold pentru businessul Cristinei Ujeniuc şi al Adelinei Strinu, aşa că ele turează motoarele pentru dezvoltare în continuare. „Am creat acest business în 2020, iar în ultimul an am avut o creştere semnificativă. Activăm pe un segment de piaţă în creştere, care începe să se educe şi pe care îl educăm şi noi uşor-uşor. Oamenii rămânând mai mult acasă, îşi doresc să-şi creeze un mediu cât mai plăcut, atât prin arome, cât şi prin produse de calitate, nontoxice şi eco-friendly”, spune Cristina Ujeniuc.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Huna – brand de accesorii din piele reciclată şi vegană (Iaşi)

    Fondatoare: Ana Tărnăuceanu

    Cifră de afaceri în 2020: 11.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinul Re-Collections din Bucureşti

    Romanian Fairy Tales – obiecte de inspiraţie tradiţională (Râşnov)

    Fondatori: familia Toma

    Cifră de afaceri în 2021: 10.000 de euro

    Prezenţă: magazine din Braşov şi Bucureşti

    Festival Shop – brand de haine pentru festivaluri (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Grigore

    Investiţii: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: câteva mii de euro

    Prezenţă: la evenimente şi pe site-urile de socializare

    Country Bread – brutărie (Târgu Mureş)

    Fondator: Cornel Aţelean

    Investiţii: peste 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu Mureş

    Plăiuţ – ghid turistic pentru copii (Bucureşti)

    Autoare: Claudia Ciontu

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine fizice din România

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unor tineri care au plecat din ţară când aveau doar 18 ani şi care este motivul pentru care s-au întors în România

    Iuliana şi Ionuţ Popa aveau 18 ani când au plecat să lucreze în străinătate. După câţiva ani de muncă, au revenit în ţară, iar banii strânşi i-au investit într-o afacere – Pui de drag, un brand de produse lactate de capră din judeţul Iaşi.

    Suntem o familie de tineri antreprenori locali, cu o fermă de capre albe, care produce şi livrează la domiciliu o varietate de lactate şi brânzeturi naturale. În vara lui 2021 ne-am schimbat numele, din Azolact în Pui de Drag, fiindcă sună mai simpatic şi mai vioi, şi tot aşa ne-am plănuit să fim şi noi. Livrăm la domiciliu şi vrem să intrăm şi în magazinele cu produse locale din Iaşi şi zonele limitrofe. Susţinem manifestarea blândeţii în relaţia cu pământul, cu animalele şi cu oamenii şi muncim de la primele ore ale dimineţii ca să facem: iaurt, sana, chefir, telemea, caş, urdă, caşcaval, brânză de burduf şi creme de brânză din lapte proaspăt de la caprele noastre.”

    Aşa sună, pe scurt, povestea scrisă de cei doi antreprenori pe pagina de Facebook a afacerii lor. Aventura lor a început în 2012, când au plecat să muncească, la fel ca mulţi alţi români, în Italia, cu gândul la o viaţă mai bună. Acolo au văzut pentru prima dată familii care moşteneau, de generaţii, câte o fermă de animale. Înţelegând ce tradiţie au şi cum reuşeau ei să facă agricultură, deşi solul de acolo nu era atât de fertil precum cel din Romania, s-au întrebat de ce ei nu ar putea face la fel.

    „Un an mai târziu, am decis să ne întoarcem acasă şi să ne apucăm de agricultură. Am început cu câteva hectare de teren şi un tractor. La început, parcă nimeni nu ne dădea nicio şansă. Şi nu ne-a fost uşor”, povestesc Iuliana şi Ionuţ Popa. Au reuşit în cele din urmă să ia teren în arendă, să cumpere utilaje şi, pentru scurtă vreme, au avut şi câteva vaci. Când au apărut copiii în familia lor, negăsind uşor prin împrejurimi nici lapte, nici brânză făcute în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit, au decis să cumpere şi nişte capre şi, după foarte multă documentare, au ales patru surate din rasa Saanen, de la un crescător în vârstă care le scria poezii.

    „Aşa am descoperit cu adevărat gustul laptelui şi al brânzei de capră. Ne-am îndrăgostit foarte repede de ele. Am realizat că trebuie să cumpărăm mai multe şi că vrem să producem brânză şi alte delicii sănătoase din lapte de capră.” La început, au vândut rudelor, amicilor, apoi alţi doritori au început să apară. Încurajaţi de faptul că produsele lor aveau succes, au investit şi mai mult. Astăzi au 140 de capre adulte şi lucrează în jur de 80 de hectare de teren, cultivat cu lucernă, iarbă, porumb, orz, grâu şi floarea-soarelui.

    Au investit aproximativ 100.000 de euro în zootehnie şi procesare, iar în cultura vegetală – aproximativ 280.000 de euro. În total cam 380.000 de euro au mers aşadar către utilaje, animale, teren, clădiri, investiţii făcute treptat, din profit şi din credite bancare. Activitatea de prelucrare are loc într-un mic centru din cadrul fermei care se află în comuna Bălţaţi din judeţul Iaşi. „Anul 2020 a fost unul cu multe provocări din cauza secetei care a afectat foarte tare culturile agricole. Am avut o cifră de afaceri de 185.000 de lei, cu pierderi de 40%. În 2020 am avut trei angajaţi. 2021 este un an care ne-a readus pe linia de plutire, estimăm o cifră de afaceri de 600.000 de lei. A fost destul de provocator deoarece ne-am asumat riscuri destul de mari crescând numărul de animale şi în acelaşi timp şi capacitatea de productie”, mai spun cei doi antreprenori.

    Cât despre 2022, ei vor ca acesta să fie un an de eficientizare a muncii în fermă. Vor să extindă ferma, s-o facă mai potrivită pentru vizitele din partea curioşilor, să livreze o gamă mai variată de produse şi să-i susţină cu sfaturi raţionale pe toţi tinerii care-şi doresc să se apuce de agricultură, pentru că ştiu şi ei cât de mult contează încurajările. „Avem în portofoliu mai multe sortimente  – lapte, sana, iaurt, chefir, cremă de brânză (simplă, cu verdeaţă, cu dulceaţă de afine), telemea, caş, brânză de burduf, brânză cu mirodenii în ulei de măsline, brânză cu bulgăraşi, caşcaval. Preţul unui litru de lapte este de 7 lei, iar al unui kilogram de brânză începe cu 40 lei, dar variază în funcţie de sortiment.”

    Clienţii care cumpără de la Pui de Drag sunt în general părinţi cu copii, pe care îşi doresc să-i hrănească de mici cu produse sănătoase, dar şi persoanele care consumă regulat produsele din lapte de capră. Brandul şi-a făcut loc pe rafturile mai multor băcănii din Iaşi, Braşov, Bucureşti, Constanţa, dar poate fi şi livrat la domiciliu în Iaşi, în urma comenzilor plasate online.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Montesse Chalet – cabană (jud. Alba)

    Fondatori: Laura şi Alin Ilie

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: satul Mătişeşti din judeţul Alba

    Cabinet de avocatură (Sibiu)

    Fondatori: Coraliu Cunţan, Oana Cunţan, Ciprian Banea

    Prezenţă: Sibiu

    Charcuterie Delivery – livrări de platouri cu brânzeturi şi dulciuri (Bucureşti)

    Fondatori: Antonia Stancu şi Cosmin Niţu

    Investiţie iniţială: 2.000 de euro

    Prezenţă: în Bucureşti, prin livrări

    Kitisimo – brand de haine pentru copii şi adulţi (Constanţa)

    Fondatoare: Anca Rădulescu

    Investiţii: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    iasoltanei.ro – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Iuliana Asoltanei

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 30.000 de euro

    Prezenţă: online şi în două magazine fizice din Bucureşti şi Sibiu

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ispită pentru orice om de pe planetă, ciocolata a devenit şi o ispită în materie de business. Cine sunt antreprenorii români care reinventează gustul dulce al succesului?

    Ispită pentru orice om de pe planetă, ciocolata a devenit, pentru cei cu simţ întreprinzător, o ispită şi în materie de business. Aşa au apărut pe piaţa locală câteva branduri care au făcut din acest desert căruia nimeni nu poate să-i reziste o poveste de antreprenoriat, în care şi-au pus la bătaie atât stofa de manager, cât şi papilele gustative. Citiţi mai jos poveştile câtorva astfel de degustători în afaceri.

     

    Ştefan Negoiţă a făcut pasul către antreprenoriat în urmă cu cincisprezece ani, după ce lucrase într-o corporaţie care producea ingrediente pentru ciocolaterii, patiserii, brutării şi cofetării. Pe cont propriu, a dat naştere businessului Chocofashion, sub care creează delicii din ciocolată, precum praline, trufe, torturi, eclere sau mousse-uri. Afacerea a pornit în urma unei investiţii de circa
    70.000 de euro.

    „În 2006 făcusem micul nostru laborator, de 60-80 de metri pătraţi la acea vreme, aveam două maşini de temperat şi primele produse au fost o gamă de 12 praline. O parte dintre ele sunt şi acum în portofoliu”, povestea Ştefan Negoiţă în urmă cu câteva luni.

    Chocofashion îşi dezvoltă portofoliul de produse anual, întrucât există două sesiuni de creaţie pentru produse noi în fiecare an. Iniţial, sub brandul Chocofashion erau produse doar praline şi câteva sortimente de trufe, însă astăzi s-a ajuns la peste 80 de variante de praline. De asemenea, în portofoliu se regăsesc şi foarte multe sortimente de tablete şi figurine din ciocolată, o gamă de confiserie care include eclere, tarte sau mousse-uri şi o gamă de torturi.

    Corinei Ifrim Drăgulinescu îi plăcea ciocolata încă din copilărie, însă abia după 40 de ani a încolţit în mintea ei ideea de a face ciocolată fără zahăr, fără amelioratori şi fără conservanţi. Aşa a ajuns să creeze câteva zeci de tipuri de bomboane de ciocolată, sub brandul Corinne Chocolat, într-un atelier din Bucureşti. Corina a urmat cursuri de specialitate pentru a deveni ciocolatier, apoi a investit între 40.000 şi 45.000 de euro în visul său. Bomboanele de ciocolată create de Corinne Chocolat sunt făcute din ingrediente naturale şi au umplutură din sâmburi graşi neprăjţi, cum sunt cei de nuci, migdale şi alune de pădure, ori umplutură de ghimbir.

    Tiberiu şi Kinga Dicoi, doi antreprenori din Târgu-Mureş, au transformat pasiunea pentru dulce într-un business cu ciocolată artizanală numit Ingres. Planurile includ şi dezvoltarea businessului în afara ţării, până acum existând comenzi de la români care trăiesc în ţări precum Norvegia şi Marea Britanie. Ideea a pornit încă de acum câţiva ani, când cei doi antreprenori au mizat pe o plantaţie de goji, însă lucrurile nu au mers conform planului şi nu au reuşit să vândă fructele produse, astfel rămânând cu o mare cantitate de goji.

    „Ne-am tot gândit ce să facem cu ele, de la siropuri până la gem, am trecut apoi şi pe partea de ciocolată de casă cu goji, produs care a avut un mare succes în rândul cunoştinţelor. În urma acestui lucru, s-a ajuns şi la ciocolata artizanală, în condiţiile în care soţia mea a participat la un curs de ciocolaterie artizanală şi atunci ne-am axat doar pe partea de ciocolaterie. Businessul a venit la noi, nu ne-am dus noi către el”, povestea recent Tiberiu Dicoi.

    În prezent, produsele de ciocolată sunt fabricate într-un atelier de cofetărie cu care colaborează cei doi antreprenori, astfel că investiţia a fost mult mai mică decât în mod normal, având în vedere că atelierul era deja echipat cu echipamente şi ustensilele necesare. Investiţia în business a ajuns la circa 10.000 de euro.

    Sub brandul Ingres sunt vândute praline de ciocolată pictate manual, trufe de ciocolată, diverse tablete şi acadele de ciocolată, ciocolată caldă, dar şi specialităţi precum covrigei înveliţi în ciocolată sau bomboane cu umplutură de curmale şi migdale. Pentru materia primă, cei doi lucrează cu un distribuitor local, însă este vorba de o ciocolată de origine belgiană. Zilnic, în atelierul de producţie din judeţul Mureş, Kinga Dicoi poate produce chiar şi 500 de praline, însă capacitatea de producţie depinde foarte mult de complexitatea produselor pe care le realizează.

    Leomi Chocolate, un producător de ciocolată artizanală din Iaşi, a luat naştere în 2020, chiar înainte de pandemie, din pasiunea antreprenoarei Benedicta Drobotă pentru acest desert. Lucrurile au prins contur după o investiţie de 150.000 euro din fonduri nerambursabile şi credit.

    Pentru a diferenţia produsele, antreprenoarea se ocupă şi de pictarea cutiilor în care vin bomboanele de ciocolată, astfel îmbinând zona de artă cu cea de produse dulci. În atelierul de producţie, fondatoarea Leomi mai lucrează alături de o persoană care se ocupă de partea de fabricare.

    „E foarte greu de lucrat cu ciocolata, are nevoie de o anumită temperatură, astfel încât cele mai multe produse le facem spre iarnă, atunci când avem o temperatură optimă. Ciocolata vine din Belgia, am testat foarte multe până
    ne-am hotărât, am căutat să fie cele mai bune materii prime”, spunea Benedicta Drobotă în vara anului 2021.

    Capacitatea de producţie a Leomi este de 10 kilograme de ciocolată zilnic, vara fiind mai căutate fântânile de ciocolată, în contextul temperaturilor mai ridicate, şi iarna portofoliul crescând cu praline şi tablete de ciocolată.

    Laura Hizo-Miloş avea câţiva ani când a mers pentru prima dată cu mama ei în Belgia, în oraşele vestite pentru ciocolata artizanală, precum Bruges şi Waregem, şi s-a îndrăgostit de ce a văzut acolo. A urmat un traseu profesional în domeniul economic, pentru ca, după 11 ani petrecuţi în consultanţă,
    să schimbe macazul şi să aleagă o activitate creativă, inspirată de ce văzuse în călătoriile prin Belgia. Aşa a ajuns să pună bazele Maximilian Chocolat, o ciocolaterie din Cluj-Napoca.

    Maximilian Chocolat a apărut în decembrie 2019, după o investiţie de 45.000 de euro, din care 38.000 de euro au fost finanţare nerambursabilă. Brandul a fost inspirat din familie, Maximilian fiind numele fiului Laurei. Deschiderea a venit la capătul unui an în care antreprenoarea s-a perfecţionat la cursuri de formare şi a exersat, ea neavând deloc experienţă în domeniu. A obţinut Certificatul de Ciocolatier Artizanal, a urmat cursuri la Academia de Ciocolată Callebaut din Belgia, masterclassuri cu ciocolatieri şi maeştri patiseri pentru a învăţa conceptul de ciocolată rafinată, cu ganache-uri diverse.

    „Produsele noastre sunt praline – pictate manual – şi trufe. Realizarea unei praline durează trei zile. Matriţele se pictează cu unt de cacao colorat, după care trebuie să se stabilizeze, apoi se toarnă cochilia, ganache-ul şi se creează pralina”, spune Laura Hizo-Miloş.

    Atelierul de producţie este localizat în centrul istoric al Clujului, acolo unde Laura Hizo-Miloş şi ajutoarele ei „sculptează” pralinele pictate manual cu ganache preparat din ingrediente naturale: Ruby & Violetes, Peony Delight (cu ceai alb şi bujor), Intense Lime, Coffee, Clasic Gianduja (cremă de alune premium) şi Double Salted Caramel şi trufele, cu fistic, zmeură, portocale şi cocos.

    Tot pasiunea pentru ciocolată a determinat-o şi pe Gabriela Mureşan, auditor în managementul calităţii, să-şi schimbe complet drumul profesional. Astfel, a renunţat la jobul pe care-l avea şi a mers în „patria ciocolatei”, tot în Belgia, să înveţe tainele realizării acestui produs, iar după doi ani de formare a devenit artizan ciocolatier cu acte în regulă. Sub brandul Muri Chocolatier, ea produce bomboane de ciocolată pictate manual, trufe şi praline.

  • Câţi bani face un cuplu cu o cafenea deschisă în Calea Victoriei

    Beatrice Leca şi Dorin Dumitrana au fost parteneri de viaţă înainte de a fi parteneri de business. Lumea afacerilor i-a adus la aceeaşi masă când au preluat o franciză a reţelei de cafenele Handsome Monk Coffee, ancorându-se cu businessul lor chiar pe Calea Victoriei, cel mai efervescent bulevard al Capitalei.

    Handsome Monk Coffee Victoriei este prima franciză a brandului românesc Handsome Monk Coffee. Povestea noastră a început în anul 2017, când am obţinut finanţarea prin programul StartUp Nation, prima ediţie. Căutam o oportunitate, iar aceasta a venit în momentul în care am aflat despre programul StartUp Nation”, povesteşte Beatrice Leca.

    Au investit peste 100.000 de euro şi au deschis cafeneaua în august 2018, amândoi având background pe această piaţă. Beatrice Leca a fost brand manager chiar pentru Handsome Monk Coffee şi a asistat în mod direct la naşterea brandului, iar Dorin Dumitrana a activat în trecut pe piaţa de distribuţie de cafea.

    „Planul iniţial era să deschidem locaţia într-o clădire de birouri sau în vecinătatea unui conglomerat de clădiri de birouri. Între timp, am analizat mai bine această variantă şi ne-am dat seama că am fi destul de constrânşi în activitatea pe care urma să o desfăşurăm de programul de lucru al companiilor, lipsa traficului pietonal în weekend etc. Astfel, ne-am reorientat şi am început căutarea de spaţii comerciale în zonele centrale ale oraşului. Timp de patru-cinci luni, am luat la pas tot centrul oraşului şi am căutat cea mai bună variantă pentru noi.”

    Calea Victoriei au redescoperit-o, practic, în timpul căutărilor. Au simţit o energie aparte în plimbările lor şi şi-au dat seama că artera are un potenţial de dezvoltare foarte mare în viitorul apropiat, mai ales datorită numărului mare de turişti care o tranzitează. Au resimţit cumva aceeaşi atmosferă pe care au experimentat-o în alte capitale europene şi şi-au dorit să fie parte din ea.

    „Am reuşit să închiriem spaţiul într-o perioadă în care Calea Victoriei nu redevenise încă «la modă». Erau destul de multe spaţii disponibile spre închiriere. Dificultatea constă în bugetul pentru chirie, pe care îl setezi când porneşti pe acest drum. Iniţial, am bugetat un cost mult mai mic, pentru ceea ce ne propusesem (clădire de birouri), iar spaţiile din centrul oraşului depăşeau cu mult ceea ce aveam noi în plan. Diferenţa a fost undeva la 30-40%.”

    Cu toate astea, au luat decizia de a se poziţiona pe Calea Victoriei privind spre viitor şi către potenţialul real al acestei artere din centrul Capitalei. Astăzi este mult mai greu să închiriezi un spaţiu în aceeaşi zonă, spun cei doi antreprenori, întrucât cererea este foarte mare şi nu prea mai există spaţii disponibile. De asemenea, cota zonei a crescut foarte mult, iar costurile pe chirie sunt mult mai greu de negociat şi de susţinut.

    „Cursul firesc al lucrurilor era să mai deschidem o locaţie Handsome Monk Coffee şi ne conturăm asta în minte, însă impactul pandemiei de Covid-19 a fost atât de puternic încât nu am mai avut resursele necesare să facem un plan concret de dezvoltare. În existenţa noastră de trei ani pe piaţa HoReCa, aproape doi ani i-am traversat prin pandemie. A fost dificil să mai privim în perspectivă, însă ne păstrăm optimismul şi sperăm ca în următorul an să putem spune că lucrurile merg din ce în ce mai bine.”

    Pentru 2021, cei doi antreprenori estimează că cifra lor de afaceri a ajuns la 500.000 de lei, cu circa 50% mai mult comparativ cu anul precedent, o creştere similară cu cea din 2020, pentru cafeneaua Handsome Monk Coffee de pe Calea Victoriei lucrând doi angajaţi.

    „Categoria principală de vârstă (din care vin clienţii – n. red.) este 18-24 ani. Avem mulţi elevi şi studenţi care ne calcă pragul zilnic, însă avem într-o mare măsură şi oameni care vin să lucreze din cafenea – freelanceri, antreprenori. În weekenduri, clienţii sunt mult mai diversificaţi, din toate categoriile de vârstă.” Preţurile produselor din cafenea variază între 9 şi 20 lei, în funcţie de complexitatea băuturilor, când vine vorba de preparatele pe bază de cafea. În meniu se regăsesc însă şi băuturi alcoolice, deserturi şi snacksuri.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Cashmere Aroma – parfum şi balsam pentru haine (Joiţa, jud. Giurgiu)

    Fondatoare: Cristina Codiţă

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 400.000 de euro

    Prezenţă: online

    Get Lit – brand de lumânări parfumate (jud. Prahova)

    Fondatori: Alex Costiug şi Bianca Sipu

    Cifră de afaceri: 10.000 de lei (2.000 de euro) pe lună

    Prezenţă: online

    Centrul educaţional Unicorn (Mamaia Nord)

    Fondatoare: Lauza Popazan

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: Mamaia Nord, jud. Constanţa

    Arami – atelier de obiecte de mobilier (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Adrian şi Răzvan Andreica

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Pivniţa Bunicii – brand de produse alimentare (Saschiz, jud. Mureş)

    Fondator: Jim Turnbull

    Investiţie iniţială: 50.000 de lei
    (10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2021: 2,2 mil. lei (440.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Tradiţia ca business. Cum face o mamă antreprenoriat cu accesorii moderne, de inspiraţie tradiţională

    Dorinţa de a avea un program de muncă flexibil şi interacţiunea cu membrele unei asociaţii de mame care lucrează de acasă au făcut-o pe Maria Cîrciumaru, originară din Sibiu, ca, la 34 de ani, să se îndrepte către antreprenoriat. Aşa că, de mai bine de un an, lucrează full-time pentru un proiect propriu: Ţara lui Papion.

    Sunt o persoană creativă şi mă bucur să descopăr mereu lucruri noi despre lume, despre oameni, despre mine. Am absolvit un liceu militar, o facultate de teologie, jumătate de facultate de medicină. Am publicat două volume de poezii. Am lucrat în domeniul vânzărilor pe rând cu flori, cărţi şi cadouri”, povesteşte Maria Cîrciumaru.

    În 2015, când a devenit mamă, a început să caute modalităţi pentru a fi cât mai prezentă în creşterea băieţelului ei, Iustin. Doi ani mai târziu, a descoperit Asociaţia Work at Home Moms şi a întâlnit astfel o mulţime de alte mame care împărtăşeau acelaşi vis: acela de a găsi un echilibru între viaţa de familie şi carieră.

    „Am prins aripi şi mi-am dat seama că ceea ce a început ca un hobby poate deveni mod de lucru şi de viaţă”, îşi aminteşte Maria.

    Aşa că astăzi lucrează la propriul brand, Ţara lui Papion, sub care creează şi produce accesorii moderne de inspiraţie tradiţională – papioane pentru copii şi pentru adulţi, cercei, pandantive, butoni, brâuri, semne de carte, brăţări, accesorii pentru păr, broşe. Produsele sunt lucrate manual, cusute după metode tradiţionale, inspirate din ii, piese vechi de vestimentaţie populară sau orice altă sursă autentică de tradiţie.

    „Multe dintre produse sunt personalizate după gustul şi inima clienţilor. Împreună cu ei aleg culorile potrivite, modelul cel mai drag lor. Cele mai îndrăgite sunt seturile de familie create special pentru a-i asorta pe toţi membrii, de la mic la mare. Aceste seturi pot fi purtate la diferite evenimente la care, la fel ca în sport, e musai să fie evident că toţi fac parte din aceeaşi echipă – nuntă, botez, şedinţe foto, aniversări, Paşti, Crăciun, serbări şcolare.”

    Maria Cîrciumaru, fondatoare Ţara lui Papion: Tradiţia a fost şi va fi mereu la modă. Azi, nu în forma ei genuină, originală, ci adaptată vremurilor noastre, oamenilor care suntem. Acesta este şi mesajul produselor noastre: să îmbinăm tradiţia cu modernul, frumosul cu utilul şi să ne căutăm mereu pe noi înşine exact aşa cum suntem – cu originile frumoase pe care le avem.

    Alte produse apreciate sunt semnele de carte cu motive tradiţionale, dar şi papioanele tată-fiu. Seturile cu cercei şi pandantiv sunt asortate la ţinute cu iz popular, la fel şi brâiele, broşele, brăţările şi accesoriile pentru păr.

    „Tradiţia a fost şi va fi mereu la modă. Azi, nu în forma ei genuină, originală, ci adaptată vremurilor noastre, oamenilor care suntem. Acesta este şi mesajul produselor noastre: să îmbinăm tradiţia cu modernul, frumosul cu utilul şi să ne căutăm mereu pe noi înşine exact aşa cum suntem – cu originile frumoase pe care le avem”, spune Maria Cîrciumaru.

    Multe dintre produsele pe care le-a creat până acum au „călătorit” până în Italia, Spania, Marea Britanie, Canada şi chiar Iran sau Australia. Preţurile pornesc de la 30 de lei pentru o pereche de cercei, 40 de lei pentru un semn de carte, 50 de lei pentru papioane pentru copii. Unele preţuri variază în funcţie de complexitatea modelului creat. Vânzările primului an s-au realizat exclusiv online.

    „Investiţia iniţială a fost foarte mică: doi metri de pânză şi câţiva metri de aţă colorată din care am cusut primele papioane. Oamenii le-au apreciat, le-au cumpărat pentru ei sau pentru cei dragi, iar eu am creat altele şi altele. Primele luni am reinvestit tot ceea ce am câştigat pentru a avea pânze mai faine, aţă de calitate, ambalaje frumoase, baze bune şi diverse pentru bijuterii. Când am împlinit primul an de antreprenoriat, am tras linie şi am contabilizat vânzări de 25.000 lei.”

    În 2022, Maria Cîrciumaru intenţionează să dubleze cifra de afaceri, dar şi să participe la târguri locale şi naţionale, să testeze şi să lanseze produse noi, tot cu specific tradiţional, să încheie colaborări cu alţi artizani pentru realizarea unor pachete-cadou.

    „În prezent firma nu are angajaţi. Dar este şi acesta un obiectiv de îndeplinit pentru viitorul apropiat. Afacerea unei mame antreprenoare creşte odată ce îi cresc şi copiii, în acelaşi ritm cu ei. Copiii mici au nevoi mari, la fel şi afacerile.”

    Tot pentru 2022, Maria mai are un plan – dezvoltarea unui alt proiect românesc: Ţara lui Mărţişor pentru a contribui la salvarea acestui simbol românesc de primăvară care, spune ea, a fost în ultimii ani tot mai mult transformat în kitsch şi în prilej de import asiatic.

    Preţurile pornesc de la 30 de lei pentru o pereche de cercei, 40 de lei pentru un semn de carte, 50 de lei pentru papioane pentru copii.

  • A apărut un nou tip de casă, perfectă pentru vremurile în care trăim. Cum arată şi cât costă aceste locuinţe – GALERIE FOTO

    Locuirea, munca, învăţarea nu mai sunt aşa cum le ştiam, au căpătat fiecare noi valenţe, aşa că lumea se transformă în multe moduri. Casele modulare sunt doar una dintre dovezile acestor transformări, care ne fac mai puţin statornici şi legaţi de un loc anume şi mai mult călători. Citiţi mai jos câteva poveşti ale celor care au făcut din mobilitate o idee de antreprenoriat.

    Antoine Dussenne, un antreprenor de origine belgiană stabilit din 1990 în România, şi Szakacs Botond, un tânăr inginer proiectant, s-au cunoscut în urmă cu câţiva ani la Miercurea- Ciuc, iar după numai o săptămână au schiţat împreună primele idei ale proiectului Eco Tiny House, o afacere prin care au ajuns să fabrice căsuţe ecologice, pe care le trimit peste hotare, în Europa.

    „Filosofia de a face case mici a apărut în America, apoi a venit în Europa şi, încet-încet, a ajuns în România. Eu voiam să fac o afacere cu căsuţe ecologice, dar aveam nevoie de cineva care să se ocupe de producţie. Locuiam în Piatra-Neamţ, dar am mers în Ardeal pentru că acolo sunt oameni harnici”, spunea Antoine Dussenne la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Prima căsuţă a fost finalizată într-o lună, iar de acolo numărul comenzilor a început să crească pe măsură ce meşterii finalizau proiecte care au devenit rând pe rând adevărate cărţi de vizită pentru Eco Tiny House.

    Szakacs Botond este de meserie inginer proiectant, cu experienţă în domeniu, însă nu a lucrat niciodată în execuţie, iar acest business a fost o provocare pentru el. Prima căsuţă pe roţi a făcut-o pe şasiul unei limuzine vechi, pentru că nu avea bani atunci să cumpere un trailer. Apoi au venit primele comenzi din Belgia şi au început să producă tot mai mult, ajungând la o producţie de patru sau cinci căsuţe pe lună, care în majoritatea cazurilor au mers către clienţi stăini.

    Suprafaţele căsuţelor variază între 15-25 de metri pătraţi, pentru că trebuie respectat un anumit număr de kilograme. Căsuţele care sunt folosite pentru a trăi în ele au dormitor, baie, sufragerie, bucătărie, pot avea chiar şi un birou şi două dormitoare în partea superioară.

    Inspirată de experienţa din Eco Tiny House, fiica lui Antoine Dussenne a dezvoltat şi ea ulterior, în 2020, în plină pandemie de COVID-19, Modulary Factory. Şi această afacere constă tot în producţia de case modulare din lemn, pe care le lucrează integral în cadrul fabricii din Piatra Neamţ şi pe care apoi le comercializează în ţară. Modulary Factory este numele firmei din Piatra Neamţ, iar brandul sub care sunt promovate casele este Modulary.

    Catherine Dussenne, cofondatoarea businessului din Piatra Neamţ, fiica lui Antoine Dussenne, susţine că a face parte dintr-o afacere precum Modulary Factory este o şansă importantă şi o oportunitate de a demonstra ce poate face din ipostaza de antreprenor.

    „Căsuţele pot fi lipite una de cealaltă sau puse una deasupra celeilalte. Practic, sunt nişte module, care au în general în jur de 3,2 metri lăţime şi pot ajunge până la 12 metri lungime. Ele sunt standard, dar pot fi adaptate în funcţie de modul în care sunt folosite şi de câte astfel de case sunt cumpărate de către un client”, a spus Catherine Dussenne.

    Businessul de case mobile a prins şi în domeniul turismului, un exemplu fiind complexul Moon Resort din Buşteni, care a pornit în 2019, când antreprenorul Cristian Brînză şi-a dorit un business care să-i aducă relaxare, pe lângă domeniul rezidenţial în care activează. Investind iniţial 100.000 de euro din fonduri proprii în două căsuţe pentru turişti, pe care însă le-a refăcut pentru a le aduce la standardele pe care şi le dorea, antreprenorul a mai adăugat noi camere în resortul din Buşteni şi vrea să dezvolte în continuare potenţialul turistic al zonei.

    Ca model de inspiraţie, antreprenorul a fost într-un resort în Elveţia, însă nu a putut replica în totalitate conceptul de corturi de acolo din cauza birocraţiei de care s-a lovit în România. Totuşi, acest lucru l-a adus către conceptul de case mobile, care sunt puse pe structuri metalice, pot fi mutate în orice loc şi nu presupun construcţii fixe, care să afecteze mediul. Antreprenorul spune că experienţa din domeniul rezidenţial l-a ajutat să folosească eficient spaţiul de 40 de metri pătraţi din căsuţe pentru a oferi tot ce are un turist nevoie, iar planurile de dezvoltare vizează inclusiv trecerea graniţelor ţării.

    Nomad Container este numele unui alt business care a pariat pe casele modulare.

    „Povestea Nomad a început la sfârşitul anului 2020, în plină criză. Suntem un start-up în domeniul construcţiilor modulare. Fie că vorbim despre module single de 18 metri pătraţi (modelul Nomad 6) sau de 36 de metri pătraţi (modelul Nomad 12), care sunt produsele noastre standard sau de construcţii modulare, putem realiza orice proiecte unde modulele se aşază ca în piesele de Lego”, explică Vlad Dobrinescu, reprezentant de vânzări al companiei.

    Nomad Container are doi fondatori, un arhitect cu background în amenajări de spaţii de birouri şi un specialist în finanţe, responsabil de organizarea şi scalarea businessului. Ideea unei asemenea afaceri le-a venit călătorind şi urmărind trendul în construcţii în Europa şi Statele Unite ale Americii, unde construcţiile modulare şi prefabricate sunt deja o alternativă tot mai folosită, comparativ cu construcţiile clasice de tip „brick and mortar”. Sunt câteva avantaje care fac aceste construcţii inedite să fie atractive, iar printre ele se numără timpul scurt de execuţie, materialele din care sunt realizate – reciclabile aproape 100% –, posibilitatea de a adăuga module în funcţie de nevoile funcţionale ale utilizatorului şi de spaţiu dar, mai presus de toate, posibilitatea de a le reloca având costuri minime.

    Modulele Nomad Container sunt construite de la zero într-o fabrică din Bucureşti. Clienţii pot vedea modelele în toate fazele de producţie, iar deocamdată, principalii cumpărători sunt din România. Cei doi fondatori vor însă să atragă parteneri prin care să se poată extinde şi în afara ţării, remarcând că există un interes din ce în ce mai mare pentru astfel de construcţii în ţările nordice, în Olanda sau Marea Britanie.

    „În România, piaţa construcţiilor modulare este încă la început, realizăm asta din interacţiunea cu clienţii noştri, cu care trecem prin toate detaliile de proiectare şi execuţie, de la structurile metalice tip container, la izolaţii, coeficient energetic, finisaje. Prima întrebare este «Rezistă?». Structurile metalice sunt folosite în construcţia clădirilor de birouri în Statele Unite ale Americii din anii 1900. Empire State Building a fost construită pe structură metalică în 1930. Iar forma structurilor de tip container le oferă o rezistenţă sporită, mai ales la cutremure”, spun reprezentanţii Nomad Container.

    Suprafaţele căsuţelor Eco Tiny House variază între 15-25 de metri pătraţi, pentru că trebuie respectat un anumit număr de kilograme. Căsuţele care sunt folosite pentru a trăi în ele au dormitor, baie, sufragerie, bucătărie, pot avea chiar şi un birou şi două dormitoare în partea superioară.

  • A apărut un nou tip de casă, perfectă pentru vremurile în care trăim. Cum arată şi cât costă aceste locuinţe – GALERIE FOTO

    Nomad este cel care îşi ia casa în spate şi se aşază mereu în alt loc. Nomazi sunt şi cei care au descoperit Nomad Nautic şi fac exact asta: îşi iau, aproape la propriu, casa în spate şi o ancorează oriunde vor, pentru că lumea de astăzi e mai puţin despre statornicie şi mai mult despre aventură şi călătorie.

    „Povestea Nomad a început la sfârşitul anului 2020, în plină criză. Suntem un start-up în domeniul construcţiilor modulare. Fie că vorbim despre module single de 18 metri pătraţi (modelul Nomad 6) sau de 36 de metri pătraţi (modelul Nomad 12), care sunt produsele noastre standard, sau de construcţii modulare, putem realiza orice proiecte unde modulele se aşază ca în piesele de Lego”, explică Vlad Dobrinescu, reprezentant de vânzări al companiei.

    Nomad Container are doi fondatori, un arhitect cu background în amenajări de spaţii de birouri şi un specialist în finanţe, responsabil de organizarea şi scalarea businessului. Ideea unei asemenea afaceri le-a venit călătorind şi urmărind trendul în construcţii în Europa şi Statele Unite ale Americii, unde construcţiile modulare şi prefabricate sunt deja o alternativă tot mai folosită, comparativ cu construcţiile clasice de tip „brick and mortar”.

    Sunt câteva avantaje care fac aceste construcţiile inedite să fie atractive, iar printre ele se numără timpul scurt de execuţie, materialele din care sunt realizate – reciclabile aproape 100% -, posibilitatea de a adăuga module în funcţie de nevoile funcţionale ale utilizatorului şi de spaţiu dar, mai presus de toate, posibilitatea de a le reloca având costuri minime.

    În funcţie de finisajele alese, modelele Nomad vin în trei variante diferite de preţ, care încep de la 600 de euro pe metru pătrat. Modulele pot fi personalizate atât la interior, ca amenajare a spaţiului – cu baie sau chicinetă -, cât şi la exterior – cu diferite tipuri de faţade, cu terasă sau pergolă.

    „De aici şi numele «Nomad». Este un mare avantaj faţă de construcţiile clasice. Dacă, să spunem, casa ta nu mai corespunde nevoilor de locuit, ai nevoie de mai mult spaţiu sau vrei să te muţi în alt oraş, ai două variante: să vinzi sau să închiriezi. În cazul construcţiilor Nomad, poţi să-ţi relochezi casa unde ai nevoie de ea sau o poţi mări cu module suplimentare.”

    În funcţie de finisajele alese, modelele Nomad vin în trei variante diferite de preţ, care încep de la 600 de euro pe metru pătrat. Modulele pot fi personalizate atât la interior, ca amenajare a spaţiului – cu baie sau chicinetă – cât şi la exterior – cu diferite tipuri de faţade, cu terasă sau pergolă. Totul se livrează la cheie.

    „În România, principala întrebare este legată de preţ, însă clienţii devin tot mai pretenţioşi şi îşi doresc finisaje medii spre premium, funcţionalitate, design cât mai spectaculos, pachete off-grid, module livrate la cheie fără bătăi de cap”, mai spune Vlad Dobrinescu.

    Ce merită ştiut este că modulele Nomad Container sunt construite de la zero într-o fabrică din Bucureşti. Clienţii pot vedea modelele în toate fazele de producţie, iar deocamdată, principalii cumpărători sunt din România. Cei doi fondatori vor însă să atragă parteneri prin care să se poată extinde şi în afara ţării, remarcând că există un interes din ce în ce mai mare pentru astfel de construcţii în ţările nordice, în Olanda sau Marea Britanie.

    „În România, piaţa construcţiilor modulare este încă la început, realizăm asta din interacţiunea cu clienţii noştri, cu care trecem prin toate detaliile de proiectare şi execuţie, de la structurile metalice tip container, la izolaţii, coeficient energetic, finisaje. Prima întrebare este «Rezistă?». Structurile metalice sunt folosite în construcţia clădirilor de birouri în Statele Unite ale Americii din anii 1900. Empire State Building a fost construită pe structură metalică în 1930. Iar forma structurilor de tip container le oferă o rezistenţă sporită, mai ales la cutremure.”

    Fondatorii Nomad Container au pus la bătaie o investiţie iniţială de 50.000 de euro pentru a crea primele prototipuri, banii fiind direcţionaţi în principal către producţie, marketing şi creşterea echipei, formată din proiectanţi, arhitecţi, oameni responsabili de execuţie.

    „În prima etapă, ne-am focusat pe organizarea şi standardizarea procesului de producţie, vânzare, transport şi implementare. În 2021, valoarea contractelor executate depăşeşte 250.000 de euro şi anticipăm o cifră de afaceri de jumătate de milion de euro până la sfârşitul anului.”

    Cum Nomad Container are tot mai multe cereri pentru proiecte modulare off-grid care pot fi amplasate în orice zonă, echipa din spate lucrează la un pachet opţional off-grid care asigură independenţa modulelor de conectarea la reţeaua de utilităţi. Pachetul va include panouri fotovoltaice cu sistem de baterii, panouri solare, fosă septică ecologică şi puţ forat pentru apă curentă. Al doilea pachet opţional pe care îl au în plan este un sistem de casă inteligentă, prin care pot fi controlate dintr-o aplicaţie instalată pe telefon temperatura, luminozitatea şi tot ce ţine de electrică în module.

    „Construcţiile modulare sunt foarte versatile, iar proiectele pe care le putem realiza variază de la case de vacanţă, garden office, spaţii de cazare tip bungalow, până la birouri şi case de locuit permanente din mai multe module.”

    Tocmai de aceea, şi clienţii vin dintr-o paletă vastă. Sunt persoane fizice care îşi doresc în principal case de vacanţă practice, la cheie, cu suprafeţe sub 50 de metri pătraţi, funcţionale şi uşor de întreţinut, care să elimine grija echipei de construcţii, a finisajelor şi a alergăturii. Sunt însă şi companii, care au plasat în general comenzi pentru unităţi de cazare tip bungalow.

    „Avem însă în lucru şi un proiect de restaurant din containere modulare şi o şcoală. Odată cu măsurile restrictive din timpul pandemiei şi cu posibilitatea de a lucra mai mult de acasă, am avut şi cereri de module care pot fi amplasate în grădina locuinţelor şi utilizate ca spaţiu de birou, sală de gimnastică sau zonă pentru oaspeţi.”

    Cei doi fondatori ai Nomad Container au ezitat să pornească acest proiect în plină pandemie, însă au riscat, iar pandemia s-a dovedit a fi un context bun pentru businessul lor. Criza a accelerat dorinţa oamenilor de spaţii suplimentare pentru lucrul de acasă, pentru case de vacanţă sau proiecte de turism. Mulţi oameni care aveau terenuri goale, pe care încă nu-şi construiseră o casă tradiţională, au profitat şi le-au populat cu module Nomad, aşa că de nomazi lumea este tot mai plină.

    Opt idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Astrid Deco – business de gravură şi pictură (Braşov)

    Fondatoare: Astrid Bâţă

    Investiţie iniţială: câteva mii de lei

    Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de euro

    Prezenţă: la evenimente

    Elefantino – brand de detergenţi (Braşov)

    Fondator: Sorin Zaharie

    Investiţii: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 570.000 de euro

    Prezenţă: afaceri în HoReCa din Braşov

    Frizzante Ride – biciclete cu prosecco (Bucureşti)

    Fondatori: Irina şi Bogdan Popa

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: circa 50.000 de euro

    Prezenţă: la evenimente din toată ţara

    In a box – pachete cu produse fabricate în România (Bucureşti)

    Fondatoare: Florina Natu

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 230.000 de lei (circa 46.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Leomi Chocolate – producător de ciocolată artizanală (Iaşi)

    Fondatoare: Benedicta Drobotă

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    ABO Creations – realizare de ilustraţii (Bucureşti)

    Fondatoare: Bianca Abăcioaei

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, pe reţelele de socializare

    Craft Laser – atelier de suveniruri din lemn (Oradea)

    Fondatoare: Andreea Maier

    Investiţie iniţială: peste 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 126.000 de lei (circa 25.000 de euro)

    Prezenţă: în zonele turistice din România

    Mauverien – brand de modă (Tulcea)

    Fondatoare: Claudia Marian

    Investiţie iniţială: 46.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.500 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, şi pe platformele Fashion Days, AlbAlb, Etaj, Dichisar.

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.