BusinessMagazin

Tag: acordare

  • Ţara în care cetăţenii votează pentru respingerea acordării ajutoarelor de stat pentru fermieri

    Executivul subliniază că aceste propuneri vor duce la majorarea preţului alimentelor şi vor afecta economia, transmite Reuters.

    Elveţia va organiza două referendumuri în data de 23 septembrie, unul pentru a acorda mai multe ajutoare de stat pentru fermieri şi altul pentru introducerea unor practici agricole mai sustenabile şi mai prietenoase cu animalele.

    Un sondaj de opinie arată un sprijin larg pentru ambele idei, însă ministrul Economiei, Johann Schneider-Ammann spune că aceste propuneri “periculoase” ar putea duce la majorarea tarifelor şi la alte represalii din partea partenerilor comerciali. 

    Una dintre propuneri, denumită iniţiativa Fair Food, vrea ca toate produsele alimentare din Elveţia să provină din surse sustenabile, iar etichetarea alimentelor să fie mai exactă. Ideea este să îmbunătăţească bunăstarea animalelor prin interzicerea importurilor de produse alimentare produse în regim intensiv şi să garanteze că importurile de alimente îndeplinesc cele mai ridicate standarde elveţiene. Suporterii iniţiativei, precum partidul ecologist şi cel social democrat, susţin că de pe urma acesteia vor profita atât consumatorii şi animalele, cât şi mediul şi fermierii.

    Cealaltă propunere vrea să majoreze ajutoarele de stat acordate fermierilor elveţieni, al căror număr s-a înjumătăţit după 1985, iar zilnic se închid trei exploataţii agricole.

    “La prima vedere aceste propuneri au provocat un val de simpatie în rândul multor cetăţeni. Sunt convins că la o examinare mai atentă a acestor propuneri, cetăţenii vor vedea că vor duce la scumpirea produselor alimentare, reducerea ofertei şi la mai multe cumpărături la graniţele Elveţiei”, a spus Schneider-Ammann.

    Contribuţia agriculturii la economia Elveţiei a scăzut de la 2% în 1985 la sub 1% în prezent. Suporterii iniţiativei pentru majorarea ajutoarelor de stat pentru fermieri, denumită Food Sovereignty, prin care se numără organizaţii ale fermierilor dar şi ONG-uri, vor o mai mare transparenţă în domeniul preţurilor pentru a da fermierilor o putere mai mare în negocierilor cu retailerii şi procesatorii. De asemenea aceştia doresc să crească numărul persoanelor care muncesc în agricultură şi să impună norme mai stricte importurilor care ar putea fi vizate de tarife mai mari şi chiar embargouri dacă nu respectă standardele elveţiene.

    Guvernul federal susţine că aceste propuneri vor duce la subvenţii mai mari sau chiar preţuri fixe, însă promotorii iniţiativei resping acest lucru. “Nu vrem mai mulţi bani, vrem doar să îmbunătăţim poziţia de negociere a fermierilor. Mulţi dintre ei dau faliment pentru că preţurile pe care le obţin pentru produsele lor sunt mai mici decât costurile de producţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al campaniei Rudi Berli.
    Referendumurile sunt o obişnuinţă în sistemul de democraţie directă din Elveţia, mai multe astfel de plebiscite având loc în fiecare an.

  • Primăria Capitalei, o nouă rectificare bugetară. Peste 26 milioane lei, acordate spitalelor

    „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale solicită rectificarea bugetului propriu şi a bugetului unor spitale de interes local atât la venituri, cât şi la cheltuieli. Bugetele spitalelor se propune a se majora cu 26.199 mii lei pe seama sumelor primite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Spitalele al căror buget se propune a se rectifica sunt: Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul Sfânta Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei). În total, spitalele vor primi peste 26 de milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine vrea o carieră în domeniul energetic: Hidroelectrica va acorda 50 de burse elevilor şi studenţilor care sunt înscrişi la facultăţile şi liceele de profil. Câţi bani oferă

    „Hidroelectrica acordă pentru anul şcolar/universitar 2018-2019, unui număr de 50 de burse celor care aleg să urmeze o carieră în domeniul energetic, concomitent cu şansa de a lucra în companie, după finalizarea studiilor. Programul se adresează studenţilor înscrişi la facultăţi cu profil energetic, hidroenergetic, electrotehnic şi electromecanic, precum şi de contrucţii hidrotehnice, economic, juridic şi IT. De asemenea, pot beneficia de bursele Hidroelectrica şi elevii înscrişi in instituţiile de învăţămâant preuniversitar profesional şi tehnic cu profil energetic şi electromecanic”, anunţă compania energetică.

    Compania va acorda 30 de burse pentru studenţi şi 20 pentru elevii de liceu, care pentru a intra în program trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
    – să fie studenţi înscrişi la cursurile la zi la una din specialităţile menţionate şi îndeplinesc condiţiile de înscriere în anul al III-lea de studiu;
    – să fie elevi ai unui liceu/colegiu tehnologic, înscrişi la cursurile de zi la una din specialităţile amintite şi îndeplinesc condiţiile de înscriere în clasa a XI-a;
    – pot face dovada promovării tuturor examenelor din anii de studiu;
    – media de absolvire este de minim 8,00 şi media la purtare, pentru elevi, este 10;
    – nu primesc o altă bursă din partea unei societăţi, organizaţii sau instituţii de stat, alta decât instituţia de învăţământ superior la care a fost admis sau de la Ministerul Educaţiei, cu excepţia burselor cu caracter social.

    „Creşterea vârstei medii a angajatilor şi lipsa unor noi specialişti în domeniu devine o problemă stringentă pentru toate societăţile din sistemul energetic, fapt semnalat tot mai frecvent în ultimii ani. Nu putem asista pasivi la deteriorarea bazei de selecţie a personalului, dacă dorim că în viitor să avem salariaţi bine pregătiţi şi specialişti cu expertiză. Noi ne-am propus să ne implicăm. Decizia pe care o ia Hidroelectrica este aceea de a susţine tinerii, astfel încât aceştia să fie încurajaţi să aleagă o carieră în domeniul energetic. Pe cei mai buni dintre aceştia ni-i dorim în rândul angajaţilor noştri”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vâlcov către Iohannis: NU primeşti mai mulţi bani la RECTIFICARE ca să iei BUCĂTARUL după tine

    “Nu e vorba de dat un ban în plus sau în minus, dar atunci când ai o execuţie atât de proastă a bugetului şi doar pentru că îţi doreşti tu să te plimbi cu bucătarul peste tot pe unde te duci la vilele de protocol, asta nu înseamnă că trebuie să îţi acorde cineva mai mulţi bani la rectificare. Deci, aşa cum şi-a aşternut, aşa doarme fiecare. N-au cheltuit banii, poate îi vor cheltui data viitoare”, a declarat, sâmbătă, Darius Vâlcov, la Antena 3, despre tăierea bugetului Administraţiei Prezidenţiale.

    Întrebat dacă este posibil ca Preşedinţia să rămână fără bani, aşa cum a acuzat Administraţia Prezidenţială, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă a spus că Guvernul va acorda toate sumele necesare.

    “Chiar şi după rectificare, creditele de angajament, adică angajarea sumelor, se vor putea face. Şi dacă vor face aceste angajamente şi vor depăşi limita sumelor bugetare pe care le au la dispoziţie, bineînţeles că printr-o rectificare imediată sau prin fondul de rezervă, se vor da banii necesari. Dar, deocamdată, când ai cheltuit sub 40% din ceea ce ai avut alocat în şapte luni de zile, la ce să te aştepţi? O să discutăm şi la următoarea rectificare cu toate ministerele. Cine şi-a cheltuit banii a primit în plus, şi i-au fost tăiaţi cui nu şi-a cheltuit banii. Şi asta va fi regula de acum încolo”, a completat Vâlcov.

    Chestionat dacă Guvernul va aproba, săptămâna viitoare, rectificarea bugetară, Darius Vâlcov a răspuns: “Este decizia doamnei prim-ministru, noi suntem pregătiţi. Nu ştim dacă au venit şi avize de la CSAT pentru bugetele SRI, SIE, Administraţia Prezidenţială, şi aşa mai departe, dar în momentul în care vor fi şi aceste avize, dacă ele sunt necesare, rectificarea va trebui să fie aprobată”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • AEP: Partidele au primit subvenţii, în luna august, de peste un milion de lei

    Cei mai mulţi bani i-a primit PSD, partidului de guvernământ fiindu-i virată în cont suma de aproximativ 623.459 de lei, iar PNL a primit subvenţii de circa 285.645 de lei, potrivit comunicatului de presă al AEP.

    Uniunii Salvaţi România i-au fost acordate subvenţii de la AE în valoare de 84.000,65 de lei, Partidul, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a primit 62.088,06 de lei, iar Partidul Mişcarea Populară (PMP) – 40.428,50 de lei.

    Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), partidul revenit în luna iunie pe scena politică şi condus de fostul vicepremier Gabriel Oprea, nu i-a mai fost virată în cont nicio subvenţie, conform unei decizii a preşedintelui AEP, Daniel Barbu. Suma pe care trebuia să o încaseze UNPR era de 1.667,28 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Mediului reduce plafonul emisiilor de gaze la maşinile noi cumpărate prin programul Rabla

    „În anul 2019, plafonul privind emisiile de CO2 aferente autovehiculelor noi achiziţionate va scădea de la 130 g/km la 120 g/km pentru autovehiculele fabricate până în 31 august 2018, iar pentru autovehiculele fabricate începând cu 01 septembrie 2018 va scădea de la 145 g/km la 140 g/km. Menţionăm că aceste date sunt în dezbatere publică, iar forma finală a ghidului de finanţare a programului va fi afişată după 10 zile de la data publicării propunerii de modificare”, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Ministerului Mediului.

    De asemenea, în proiect se mai propune modificarea condiţiilor de acordare a ecobonusurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia a finalizat împrumutul de 61,9 miliarde euro, acordat de ţările din zona euro

    Drept urmare, pentru prima dată în opt ani, Grecia speră să se poată împrumuta din nou de pe pieţele interanţionale.

    Împrumul a fost acordatat pentru a face faţă crizei datoriilor, fiind cea de-a treia parte din cel mai important plan de salvare (bailout) din istoria financiară mondială. Valoarea totală a împrumuturilor acordate Greciei pentru a face faţă crizei s-a ridicat la aproximativ 289 de miliarde de euro, pentru care Grecia va avea nevoie de câteva decenii pentru a-i rambursa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei vrea să îi numească cetăţeni de onoare pe Maia Morgenstern şi pe Ivan Patzaichin

    Maia Morgenstern s-a născut în Bucureşti, într-o familie evreiească. A studiat la Academia de Teatru şi Film, între 1981 şi 1985, iar apoi a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ până în 1988. A apărut apoi pe scena Teatrului Evreiesc din Bucureşti, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, de Radu Jude, la Festivalul de la Toronto

    La cea de-a 43-a ediţie a festivalului vor fi acordate, în baza votului publicului, marele premiu pentru lungmetraj şi, printre altele, trofeul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI).

    Recent, lungmetrajul lui Radu Jude a fost premiat cu trofeul Golden Mimosa pentru cel mai bun scenariu la Herceg Novi Film Festival – Montenegro Film Festival. Motivaţia juriului a fost: “Un cineast unic, care este suficient de curajos să ne ţină prinşi şi să ne educe cu un scenariu care are o formă neortodoxă din punct de vedere didactic, dar care e suprinzător de accesibilă, rareori folosită în cinema. Puterea lui intelectuală şi perspectiva istorică sunt o combinaţie perfectă pentru semnificaţia subiectului dificil şi dureros din trecut care rezonează la nivel universal astăzi”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro: Preţul combustibilului subvenţionat ar trebui să crească

    „Benzina trebuie vândută la un preţ internaţional pentru a opri contrabanda în Columbia şi Caraibe”, a afirmat Nicolás Maduro într-o intervenţie televizată.

    La fel ca majoritatea ţărilor producătoare de petrol, Venezuela a acordat de mai mulţi ani combustibil subvenţionat ca un avantaj pentru consumatori, însă preţurile la combustibil au rămas mici timp de mai mulţi ani, în ciuda hiperinflaţiei pe care Fondul Monetar Internaţional o prognozează că ar atinge 1 milion de procente în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro