BusinessMagazin

Tag: romani

  • Peste 22.000 de români au certificat de revoluţionar. 16.000 dintre ei nu primesc însă indemnizaţie

     În prezent, sunt aproximativ 22.000-23.000 de deţinători de certificate de revoluţionar, dintre care aproximativ 16.000 de luptători remarcaţi prin fapte deosebite, aproximativ 2.200 de luptători răniţi, circa 600-650 de luptători reţinuţi, 150-200 de răniţi şi reţinuţi, 2.000 de urmaşi ai eroilor martiri şi alţi 150-200 de participanţi, acesta din urmă fiind doar un titlu onorific, a precizat, pentru MEDIAFAX, Gheorghe Grosu, referent la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.

    Toate aceste categorii, cu excepţia participanţilor, au beneficiat de indemnizaţie lunară, potrivit Legii 341/2004 – Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 37% dintre români cred că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi anul viitor

    În plus, 37% dintre respondenţi apreciază că situaţia financiară personală se va îmbunătăţi anul viitor, fie pentru că se aşteaptă să câştige mai mulţi bani, fie pentru că au în vedere schimbarea locului de muncă în 2014. 1 din 3 participanţi la studiu se aşteaptă la o situaţie stabilă comparativ cu 2013.

    Pe de altă parte, principala îngrijorare pentru 64% dintre cei chestionaţi o reprezintă presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor personale. Aproape jumătate asociază creşterea acestor cheltuieli cu creşterea facturilor de utilităţi, o tendinţă firească în perioada sezonului rece, precum şi cu scumpirea alimentelor, la care se aşteaptă 20% dintre cei chestionaţi.

    În acest context, românii sunt tot mai atenţi la cheltuielile zilnice şi caută să ia cele mai bune decizii privind bugetul personal. 68% dintre respondenţi susţin că au acordat mai multă atenţie cheltuielilor curente în ultimul an, în timp ce 7 din 10 au optimizat anumite investiţii, precum cele pentru vacanţe, socializare sau bunuri de folosinţă îndelungată, pentru o mai bună gestionare a bugetului personal.

    ”Cercetarea confirmă preocuparea clienţilor noştri pentru asigurarea unui buget personal echilibrat, prin luarea unor decizii financiare responsabile. Pe de o parte, 91% dintre respondenţi au spus că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit şi că împrumută doar sume de bani potrivite situaţiei lor financiare. în acelaşi timp, 68% dintre respondenţi au declarat că, deşi au un venit stabil, le-ar fi dificil să acceseze rapid o sumă de bani într-o situaţie specifică. Vom continua să împrumutăm într-un mod responsabil şi cu costuri fixe acest segment de populaţie adesea trecut cu vederea de alte instituţii financiare şi să le oferim astfel posibilitatea clienţilor noştri de a face dintr-o oportunitate o poveste frumoasă”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    O treime dintre participanţii la studiul realizat de YouGov la iniţiativa Provident Financial România apelează la împrumuturi pentru a spori confortul vieţii de familie şi unul din cinci împrumută pentru cheltuieli legate de educaţia copiilor.

    Potrivit studiului, cel mai utilizat produs financiar rămâne cardul de credit, cu o pondere de 47% dintre respondenţi, urmat de asigurarea de locuinţă, cu 39% şi asigurarea de viaţă, cu 20%.

    Cercetarea YouGov face parte dintr-o iniţiativă desfăşurată în rândul clienţilor grupului britanic International Personal Finance (IPF) în şase dintre ţările unde acesta este prezent: România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Mexic. Rolul sondajului este de a identifica modalitatea în care consumatorii percep climatul socio-economic şi care sunt cele mai importante probleme pentru aceştia.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,5 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de aproape 25 de milioane de euro.

     

  • Eurobarometru: Românii sunt preocupaţi de situaţia economică şi de creşterea preţurilor

    74% din români consideră că vocea lor nu contează în UE. De altfel, majoritatea respondenţilor susţin că vocea lor nu are nicio importanţă, cu excepţia danezilor.

    Pe de altă parte, 63% din români sunt foarte optimişti în legătură cu viitorul Europei, capitol la care sunt depăşiţi de danezi – 75%, irlandezi şi maltezi – 67%, polonezi şi estoni – 66%, letoni – 65% şi belgieni – 64%.

    Cei mai pesimişti faţă de viitorul spaţiului comunitar sunt grecii, ciprioţii şi portughezii.

    Şomajul rămâne principala preocupare a europenilor la nivel naţional. 49% sunt îngrijoraţi de perspectiva şomajului, 33% de situaţia economică şi 20% de creşterea preţurilor. Pentu români, în schimb, principala grijă o reprezintă situaţia economică – 41%, urmată de creşterea preţurilor – 34% şi abia pe locul trei şomajul – 33%.

    La întrebarea care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confruntă UE în prezent, 41% din români au indicat tot situaţia economică, iar 26%, şomajul.

    În ceea ce priveşte situaţia economiei naţionale, 85% din români au o părere foarte proastă, aflându-se pe locul 11 din cele 28 de state. Topul este condus de greci, care au părere foarte proastă despre economie în proporţie de 98%, urmaţi de ciprioţi – 97%, portughezi, unguri şi spanioli – 96%. La polul opus sunt suedezii, 85% având o părere foarte bună despre economia naţională, germanii – 82% şi danezii – 74%.

    Referitor la evoluţia economiei naţionale şi europene în următoarele 12 luni, majoritatea respondenţilor consideră că situaţia va rămâne “la fel”. La acest capitol, românii sunt împărţiţi: 38% apreciază că situaţia economică nu se va schimba, iar 34% cred că se va înrăutăţi.

    În 11 state membre, majoritatea populaţiei consideră că impactul crizei asupra pieţei muncii a ajuns la apogeu, cei mai optimişti fiind danezii – 71%, olandezii – 60% şi irlandezii – 56%.

    În 16 state, impresia generală este că “ce-i mai rău abia urmează”. 48% din români cred acest lucru, cei mai pesimişti fiind ciprioţii – 87%, grecii – 71%, portughezii – 67 şi francezii – 66%.

    Întrebaţi dacă sunt în favoarea unei uniuni economice şi monetare cu o monedă unică, 58% din respondenţii din România s-au declarat de acord şi 29% împotrivă.

    Locuitorii din Luxemburg – 79%, Slovenia şi Slovacia – 78% sunt cei mai mari susţinători ai unei uniuni economice şi monetare, în timp ce britanicii, suedezii şi cehii sunt împotrivă.

    La întrebarea “dacă se simt cetăţeni ai UE”, 56% din români au răspuns negativ, iar 41% au spus “da”.

    Cetăţenii din Luxemburg se simt cetăţeni ai UE în proporţie de 85%, cei din Malta în proporţie de 74%, urmaţi de finlandezi şi germani – 73%. În schimb, doar 42% din britanici şi greci se simt europeni.

    57% din români susţin că nu îşi cunosc drepturile de cetăţeni europeni, iar 40% spun că sunt informaţi în legătură cu aceste drepturi. Cei mai informaţi sunt finlandezii – 64%, iar cei mai neinformaţi sunt francezii – 29%.

    Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2013 este cea mai recentă ediţie a sondajului de opinie bianual organizat de Comisia Europeană. El a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe între 2 şi 17 noiembrie 2013. Au fost intervievate 32.409 de persoane din cele 28 de state membre ale UE şi din cele 5 ţări candidate (fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Islanda, Muntenegru şi Serbia).

  • Cercetare privind utilizarea timpului: Cât lucrează şi cât timp liber au zilnic angajaţii români

     Conform datelor rezultate din Cercetarea statistică privind utilizarea timpului, salariaţii lucrează zilnic în cursul săptămânii, în medie, 7:44 ore, bărbaţii 8.01 ore, cu 38 de minute mai mult decât femeile, arată vineri INS, într-un comunicat de presă.

    Patronii petrec la locul de muncă, în cursul săptămânii, 8:01 ore zilnic (8:05 ore bărbaţii, cu 17 minute mai mult decât femeile).

    În zilele de odihnă, populaţia de 15 ani şi peste lucrează în medie 48 de minute. Patronii lucrează în medie 2:19 ore, iar salariaţii 1:16 ore.

    În mediul rural, populaţia lucrează sâmbăta şi duminica mai mult decât în mediul urban (1:02 ore în rural faţă de 36 minute în urban).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce oraşe preferă românii pentru City Break

    Londra este prima destinaţie preferată de turiştii români, aceasta fiind urmată de Paris şi Roma. Preţurile pachetelor pornesc de la 120 de euro de persoană pentru o vacanţă tip City Break la Roma, 180 de euro de persoană pentru un weekend la Londra şi de la 200 de euro pentru oraşul iubirii, Paris.
    Profilul cumpărătorilor identificat de agenţie este al cuplurilor de tineri, cu venituri medii spre ridicate, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, care doresc să petreacă timp împreună şi care aleg să viziteze oraşul după un program personalizat de ei.


    ´´Anul acesta am fost asaltaţi de cereri de vacanţe de weekend, în toate destinaţiile noastre, dar mai ales în acestea trei, Londra, Paris şi Roma. Este un adevărat boom, pe care l-aş putea explica spunând că oamenii nu mai aşteaptă sejurul clasic ci vor să descopere alte ţări şi alte culturi şi în extrasezon. (…) Am avut multe cereri anul acesta si pentru Verona, Istanbul, Lisabona, Barcelona, Veneţia, Praga´´, a declarat Monica Zorzon, director al agenţiei Brava Tour.

     

  • The Economist le urează românilor şi bulgarilor “Bun venit” în Marea Britanie, într-o scrisoare deschisă

     În această scrisoare, The Economist le aminteşte totodată liderilor britanici, “care par că au uitat acest lucru”, că Londra a exercitat presiuni ca Romania să adere la UE, “ştiind că într-o zi veţi ajunge în pragul uşii noastre”.

    “Ziarele din Marea Britanie sunt pline de materiale despre sărăcia, infracţionalitatea şi foamea voastră de ajutoare sociale. Politicienii ei denunţă regulile libertăţii de circulaţie care vă vor permite să veniţi aici şi se grăbesc să vă înăsprească accesul la ajutoare. Populaţia sa vă este mai ostilă decât germanilor sau francezilor: aproape jumătate din britanici cred că Guvernul lor ar trebui să vă interzică accesul în ţară, chiar dacă este împotriva legii să facă acest lucru”, scrie pestigioasa publicaţie britanică, adăugând “s-ar putea, după toate aceste lucruri, să vă fi făcut impresia că nu sunteţi bineveniţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au cheltuit românii două milioane de euro în opt zile

    În medie la nivel naţional fiecare român a cheltuit peste 53 de euro pentru cumpărături online. De Balck Friday comanda medie a fost de zece ori mai mare decât media naţională, ajungând în primele minute la 516,85 euro, echivalentul a 2.300 lei, informează un comunicat ContentSpeed. .
    ContentSpeed este o agenţie de eCommerce full-service dedicată comerţului electronic.

  • România, pe ultimul loc în UE la accesarea serviciilor online ale statului în 2013. 42% dintre români nu au utilizat niciodată internetul. CLASAMENTUL Eurostat

     Procentajul românilor care nu au utilizat niciodatã internetul este apropiat de cel din Bulgaria (41%), se arată într-un comunicat al Eurostat. În top urmează Grecia, unde 36% din populaţie nu a accesat internetul, Italia (34%), Portugalia (33%) şi Polonia (32%).

    Totodată, 32% dintre români spun că accesează zilnic internetul, iar 13% săptămânal, în timp ce 58% dintre gospodării României au acces la internet, iar 56% la dispoziţie viteze broadband.

    La nivelul UE, 79% din populaţie are acces la internet, iar 76% la servicii în bandă largă. Totodată, 62% dintre europeni intră zilnic pe net, 10% săptămânal, iar 21% nu au utilizat niciodată internetul.

    România stă de departe cel mai prost în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor online ale statului. Cu o rată de accesare de numai 5%, România este cu mult în urma Italiei (21%) şi Bulgariei (23%), în timp ce la nivelul UE 41% dintre cetăţeni îşi plătesc taxele online sau utilizează servicii oferite de guvern şi autorităţile locale pe internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a dus un manager român compania Gaz Sud de la pierderi la un profit de două milioane de euro

    CONTEXTUL: Pe piaţa de distribuţie a gazelor lupta grea nu se dă între cei doi mari competitori – E.ON Gaz România şi GDF SUEZ Energy România – care au în jur de 90% din piaţă, ci între cele circa 15 companii care îşi împart cele 8-10 procente rămase.

    DECIZIA: Eficientizarea activităţii Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele, trecerea managementului companiilor din zona tehnică într-o abordare bazată pe rezultate financiare, renegocierea contractelor, orientarea spre client şi spre rezultate.

    EFECTELE: De la pierderi şi rezultate EBITDA reduse, compania a ajuns la punctul de break-even şi o EBITDA de 2,1 milioane euro. Evoluţia pozitivă, spune managerul companiei, va continua.

    “ERA O COMPANIE FĂRĂ NERV, CARE PLUTEA ÎN DERIVĂ”, spune Bucşă. Situaţia se regăsea şi în rezultatele companiei, care înregistra în noiembrie 2012 o pierdere de 2 milioane de euro şi o EBITDA de 300.000 de euro. „A fost un an greu, în care a trebuit să o iau de jos, de la nivelurile inferioare de management, şi am avut nevoie de câteva luni pentru a putea începe să comunicăm, să ne stabilim aceleaşi ţinte. Mulţi, ingineri fiind, erau centraţi pe elemente tehnice, ca metri lineari sau cubi. Mie nu-mi spun nimic aceşti metri.A trebuit să facem trecerea de la metri la euro şi mii de euro, şi, foarte important, mii de euro încasaţi.” Iar „mii de euro încasaţi” sunt traduşi de Bucşă astfel: de la un nivel uzual al clienţilor care nu-şi plătesc facturile de 2-3%, care se regăseşte la companiile de distribuţie a gazelor din piaţă, Gaz Sud a ajuns la mai puţin de jumătate de procent, „şi încă mai lucrăm la asta”.

    ALTE MODIFICĂRI AU FOST ADUSE CONTRACTELOR. „Am schimbat furnizorii, am eliminat verigile intermediare, am mers direct la producători sau la companii financiare sănătoase, am renegociat, iar costurile la capitolele mari, cum sunt materialele de execuţie, au scăzut cu 5 – 35%. Toate contractele au înregistrat reduceri”, spune Bucşă. Chiar şi preţul gazelor a scăzut, „cu o diferenţă semnificativă”, adaugă şeful Gaz Sud. Programul de renegocieri continuă şi în prezent.

    „Apoi”, spune Bucşă, „a trebuit să ne orientăm către clienţi”. „În 2012 am mers pe ideea «să luăm mulţi clienţi, poate cu nişte promoţii». Am bătut recordul pe numărul de clienţi, dar banii nu prea se vedeau. Aşa că în 2013 am schimbat politica, inclusiv cea de încasări. Am renunţat la plăţile în rate, de exemplu, acum lucrăm numai cu avans şi plăţi la terminarea lucrărilor.”

    De la cei circa 20.000 de clienţi din 2011, în 2012 compania a adunat 2.500 de clienţi, iar în acest an alţi 1.300, care aduc bani mai mulţi decât cei din anul precedent. Pentru 2014 compania şi-a propus să aducă alţi circa 1.300 de clienţi.

    Aşa că în 2013 EBITDA a crescut la 2,1 milioane euro şi compania a trecut pe break-even. Rezultatele au fost mai bune decât ce s-a bugetat, mai ales că au fost obţinute într-un mediu reglementat, cu preţuri impuse de ANRE, au fost apreciate de acţionari şi au stat la baza deciziei de a achiziţiona Petrom Distribuţie Gaze, tranzacţie care a primit recent aprobarea autorităţilor şi, practic, s-a finalizat.

    PENTRU 2014 PROFITUL NET ESTIMAT ESTE DE CIRCA UN MILION DE EURO, iar EBITDA – de 3,1 milioane euro. „Nu sunt salturi mici şi nici uşoare şi trebuie să motivezi echipa, sunt lucruri care trebuie eficientizate.„ Rezultatele prezentate sunt valabile pentru Gaz Sud şi GDR; distribuţia de la Petrom, care îşi păstrează identitatea juridică, va însemna practic o dublare a afacerilor grupului de companii.

    „Cifrele lor sunt asemănătoare cu cele ale noastre, pornesc de undeva de jos, de la circa un milion minus, şi vor ajunge pe plus într-un an sau doi.„ Iar 2015, crede Bucşă, va fi un an bun, primul în care companiile din grup vor lucra integrat şi care va obţine un rezultat EBITDA de circa 7 milioane de euro. „În acest moment suntem pe locul 4 în piaţă, iar ţinta noastră este să ajungem pe locul 3.”

    GAZ SUD ŞI GRUP DEZVOLTARE REŢELE AU ACŢIONAR MAJORITAR COMPANIA LIGATNE, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments. Cele două firme au fost înfiinţate în 2001 şi au clienţi în zone limitrofe Bucureştiului şi în oraşe precum Roşiorii de Vede şi Siret. Alexandru Bucşă a venit de doi ani la conducerea Gaz Sud, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrol şi în Oltchim.

  • Poliţia din Londra, în vizită în România pentru a-i descuraja pe români să imigreze

     Potrivit BBC, Comisarul-şef Adrian Usher de la Barnet, în nordul Londrei, zona cu cei mai mulţi români din Marea Britanie, mulţi dintre ei romi, vrea să-i descurajeze pe români să plece în Marea Britanie dacă nu au un loc de muncă garantat, prezentându-le riscurile de a fi exploataţi, scrie reporterul Paul Kenyon de la emisiunea BBC One Panorama. Kenyon a însoţit poliţia în această vizită în Transilvania, iar reportajul pe care l-a realizat, ”The Romanians are Coming?” (Vin românii?), urmează să fie difuzat luni seara pe BBC One.

    Usher a vizitat satul Apata din Carpaţi, după ce s-a constatat, în urma evacuării unor români care au ocupat un teren al unui club de fotbal din Hendon, în iunie, că 65 dintre cele 68 de persoane surprinse dormind în adăposturi improvizate proveneau din această localitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro