BusinessMagazin

Tag: business

  • Doi foşti corporatişti au devenit antreprenori şi au ajuns la venituri de 1,8 milioane de euro din banii colegilor

    Intenţionăm să depăşim 10.000 abonaţi, peste 200 de săli şi să încheiem parteneriate cu operatori din alte oraşe importante ale ţării“, descria Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven, ţintele de creştere ale companiei, în cadrul primului interviu acordat Business Magazin, în 2014. Compania pe care a fondat-o împreună cu Iulian Cîrciumaru şi care presupune facilitarea accesului la mai multe săli de sport angajaţilor corporaţiilor din România avea atunci o cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de euro.

    Un an mai târziu, antreprenorii şi-au atins ţelurile menţionate, ajungând la peste 12.000 de clienţi, 230 de săli partenere parteneri şi aproape o dublare a veniturilor, până la 1,8 milioane de euro. „Am avut trei pietre de hotar – punerea bazelor afacerii, să dovedim tuturor celor implicaţi că modelul funcţionează şi atingerea creşterii, apoi găsirea unui partener strategic care să ducă mai departe ce am făcut“, descrie Creţu cele mai importante etape ale afacerii Benefit Seven, cea mai recentă constând în vânzarea a 20% din acţiunile firmei către Sodexo. Benefit Seven era deţinută în proporţie de 80% de Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru (fiecare având pachete egale), restul acţiunilor fiind ale lui Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC, au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cei care doresc utilizarea cardurilor este să fie angajaţi ai companiilor cu care Benefit Seven a încheiat parteneriate de colaborare. Companiile sunt fie doar intermediar, situaţie în care angajaţii folosesc cardul, iar angajatorul le reţine o sumă din salariu, fie includ aceste carduri în pachetul de beneficii pentru angajaţi. „Se constată că din ce în ce mai mulţi angajatori aleg să ofere abonamente la sală angajaţilor pentru a-i motiva şi a-i fideliza. Un procent de peste 30% dintre abonamentele 7card sunt oferite ca bonus salarial angajaţilor“, spunea Andrei Creţu.

    În 2012, anul când au lansat afacerea, au înregistrat venituri de circa 200.000 de euro, iar în 2013, primul an operaţional complet, acestea au ajuns la circa 700.000 de euro. „Ne-am dublat cifrele în fiecare an, în ultimii trei ani, dar am simţit că pe cont propriu ar fi fost extrem de complicat să continuăm cu aceleaşi rate de creştere. Aşa că în ultimul an am simţit din ce în ce mai mult nevoia unui parteneriat strategic care să ne ajute să atingem obiectivele ambiţioase“, explică Andrei Creţu motivele alegerii Sodexo pentru vânzarea a 20% din acţiunile companiei. Potrivit antreprenorilor, nu au căutat un cumpărător care să susţină doar partea financiară, un fond privat de investiţii sau chiar bursa AeRo – „opţiuni pe care nu le-am considerat viabile uitându-ne în faţă peste nevoile financiare ale companiei. Compania avea nevoie de un investitor strategic, de care să beneficieze mai mult. Cei 12.000 de utilizatori activi pe care îi avem acum vin din circa 400 de companii, iar Sodexo are în România circa 15.000 companii drept clienţi, aşa că puteţi vedea potenţialul care poate să vină din zona comercială.“

     

  • 15 locuri de muncă bine plătite despre care habar nu aveai că există

    Unele dintre cele mai mari salarii sunt câştigate de tehnicienii care se ocupă de distrugerea muniţiei neexplodate, dar şi piloţii, fie ei de elicopter sau de dirijabil. Hackerii sunt şi ei plătiţi substanţial în Statele Unite şi pot ajunge să câştige şi 140.000 de dolari, scrie Business Insider.

    Găsiţi, mai jos, 15 job-uri foarte bine plătite la care nici nu v-aţi gândit vreodată.

    1. Tehnician pentru muniţii neexplodate (distrugerea bombelor neexplodate) – 150.000 de dolari

    2. Pilot de elicopter pentru asigurarea mentenanţei liniilor de înaltă tensiune – 101.000 de dolari

    3. Pilot de dirijabil – 70.000 de dolari

    4. Artist pentru dublaj (substituirea dialogului dintr-un film cu o versiune tradusă oral) – 80.000 de dolari

    5. Jucător profesionist de jocuri video – 50.000 de dolari

    Citiţi continuarea pe www.one.ro

  • 15 locuri de muncă bine plătite despre care habar nu aveai că există

    Unele dintre cele mai mari salarii sunt câştigate de tehnicienii care se ocupă de distrugerea muniţiei neexplodate, dar şi piloţii, fie ei de elicopter sau de dirijabil. Hackerii sunt şi ei plătiţi substanţial în Statele Unite şi pot ajunge să câştige şi 140.000 de dolari, scrie Business Insider.

    Găsiţi, mai jos, 15 job-uri foarte bine plătite la care nici nu v-aţi gândit vreodată.

    1. Tehnician pentru muniţii neexplodate (distrugerea bombelor neexplodate) – 150.000 de dolari

    2. Pilot de elicopter pentru asigurarea mentenanţei liniilor de înaltă tensiune – 101.000 de dolari

    3. Pilot de dirijabil – 70.000 de dolari

    4. Artist pentru dublaj (substituirea dialogului dintr-un film cu o versiune tradusă oral) – 80.000 de dolari

    5. Jucător profesionist de jocuri video – 50.000 de dolari

    Citiţi continuarea pe www.one.ro

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.

    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Avertismentul unuia dintre cei mai respectaţi strategi din lume: Pregătiţi-vă pentru război. Cea mai fierbinte zonă: Europa de Est

    Într-un interviu cu George Friedman, unul dintre cei mai respectaţi strategi din lume, Business Insider a întrebat care sunt şansele izbucnirii unui nou război de proporţii în lume. Răspunsul lui Friedman a fost categoric: ”În toată istoria nu a existat niciun secol fără un război major şi nu cred că secoulul XXI va fi excepţia”. 

    ”Din 1815 până în 1871 nu  fost niciun război de proporţii în Europa. Apoi a venit Primul Război Mondial. Apoi, dacă ne uităm la Europa, de la războiul de Şapte ani până la războaiele Napoleonice ale secolului 19 şi la Războaiele Mondiale, fiecare secol a avut câte un război major. Nu cred că acest secol va fi diferit”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cartea preferată a lui Bill Gates şi a lui Warren Buffett

    Să spună Bill Gates că este cea mai bună carte de business citită vreodată, iată o etichetă care seamănă cu palmele şi tălpile acelea imortalizate în beton pe un bulevard din Hollywood, menite să nemurească actori celebri. Dacă la părerea lui Bill Gates se adaugă şi cea a lui Warren Buffett, este ca şi când ai fi imortalizat în stâncă, pe un versant de munte, ca Decebal la noi sau cei patru preşedinţi americani la muntele Rushmore.

    Aşa ceva a reuşit nu un jurnalist din era tehnologică, ci unul din vechea gardă; John Brooks a fost editorialist specializat în afaceri pentru The New Yorker, Time, Harper’s Magazine şi The New York Times Book Review şi s-a prăpădit în 1993. Prima ediţie a „Twelve Clasic Tales form the World of Wall Street“ a apărut în 1959 şi pe urmă în fiecare an până în 1969; a fost tradusă recent în româneşte şi a apărut în colecţia CEO Must Read a editurii Litera. Cartea este de fapt o colecţie de articole apărute în New Yorker şi, credeţi sau nu, acestea îşi păstrează prospeţimea şi actualitatea chiar şi în zilele noastre.

    Asta pentru că în afaceri greşelile sunt cumva aceleaşi, indiferent de momentul în care au fost comise, indiferent de faptul că protagoniştii vorbeau la un telefon cu disc, fabricat din ebonită, sau la iPhone de ultimă generaţie.
    Să luăm una dintre poveştile din carte, cea a automobilului Ford Edsel. Acesta, lansat în 1957, se voia a fi cea mai modernă şi frumoasă şi puternică maşină, beneficiind de cea mai importantă investiţie şi cea mai costisitoare campanie de lansare a momentului, în valoare totală de 250 de milioane de dolari. A fost un fiasco, maşina nu s-a vândut, iar compania a pierdut 350 de milioane de dolari. Cum a fost posibil? Cei de la Ford au acţionat orbeşte, urmând rezultatele unor anume sondaje de opinie şi cercetări de piaţă, ignorând gustul în permanentă schimbare al publicului. Maşina a căzut victimă decalajului dintre momentul conceperii şi cel al lansării propriu-zise, la care s-au adăugat o sumă de inconsistenţe şi neajunsuri manageriale şi umane.

    Cu totul avem un caz clasic de produs care a mers înaintea gustului public, dar a mers în direcţia greşită. Toată istoria este populată cu şefi ai companiei, proiectanţi şi specialişti în marketing, care dau o dimensiune umană, relevantă, scriiturii. Alte capitole din carte privesc prăbuşirea bursei din 1962, o istorie care arată cât de iraţional şi cât de emoţional se comportă oamenii, evoluţia schimbătoare a companiei Xerox, sau modul cum un grup determinat de speculatori poate îngenunchea lira sterlină (dacă vă sună cunoscut, ţineţi cont că asta se întâmpla în 1964).

    Teoreticienii ştiinţelor economice vorbesc despre ciclicitate; au dreptate, iar acesta este principalul argument pentru valabilitatea aventurilor din lumea afacerilor, aşa cum le prezintă John Brooks, faptul că oamenii sunt fundamental aceiaşi şi nu se schimbă, indiferent de numărul de gadgeturi care îi înconjoară.
    Într-adevăr, must read.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Sorin Samonid, dir. gen. al Continental Anvelope Timişoara: „Cel mai important lucru pe care l-am învăţat a fost că perfecţiunea nu există“

    Sorin Samonid a preluat în vara anului trecut conducerea fabricii de anvelope Continental de la Timişoara, prima şi cea mai mare investiţie a Continental în România, înfiinţată în 1998 ca proiect greenfield; în 2000 a început producţia de serie. Grupul german a investit peste 370 milioane de euro la Timişoara, de unde a livrat peste 165 de milioane de anvelope.

    Grupul a înregistrat în România în 2014 o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de 2013. Sorin Samonid (47 de ani), absolvent al Universităţii Politehnica din Timişoara, lucrează în cadrul diviziei de anvelope a grupului Continental din 2000.

    Între 2013 şi vara anului trecut a fost manager de producţie la fabrica Continental din Mount Vernon, SUA, iar anterior a supervizat producţia de anvelope în cadrul fabricii Continental din Timişoara. În toamnă, compania a finalizat o investiţie de 10,5 milioane de euro, destinată tehnologiilor de tratare a mirosului de la fabrica de anvelope.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Trecerea de la responsabilităţi strict tehnice la coordonarea unei echipe. Cum am depăşit? Cel mai mult m-a ajutat faptul că am fost transparent şi constant în intenţii, pe de o parte, şi hotărât să dovedesc că pot, pe de altă parte.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Cel mai important lucru pe care l-am învăţat a fost că perfecţiunea nu există. Oricând poţi îmbunătăţi ceea ce faci, cu condiţia să primeşti deschis opiniile şi comentariile echipei tale şi să înveţi tot timpul din greşeli.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeli există şi vor exista indiferent dacă le îngăduim sau nu. Dacă înveţi ceva dintr-o greşeală şi dacă nu o repeţi, mergi înainte, evoluezi, asta e viaţa normală.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Fotograf. Cred că mi-ar fi plăcut să călătoresc şi să surprind „momente“.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu ştiu exact, dar nicidecum nu m-aş fi îndreptat către o profesie foarte specializată, fără interacţiune permanentă cu oamenii.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Când vorbim de carieră, eu recomand patru piloni pentru stabilitate: 1. învăţare continuă, 2. disciplină (adică să faci ceea ce trebuie, chiar şi atunci când nu te controlează nimeni), 3. muncă şi 4. să-ţi placă ceea ce faci, să te bucuri de munca ta cel puţin o dată pe zi.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Nu am un cuvânt preferat, dar în activitatea profesională folosesc foarte des cuvântul „podium“. Dacă nu ai ambiţia să fii, cel puţin, printre primii trei, atunci realizările nu vor fi deosebite.
    CARTE: În momentul de faţă, cartea mea preferată este „Castelul“ de Franz Kafka. Cred că ilustrează cel mai bine două lucruri, care trag mult înapoi societatea noastră: birocraţia şi suficienţa funcţionărească.
    PERSONALITATE: Stephen Hawking. De la el am învăţat că mintea e cel mai de preţ lucru, iar dacă o ţii sănătoasă, orice e posibil în viaţă.

  • Ştiinţa vânzării caselor pe internet

    Rafaela Nebreda vorbeşte repede şi râde mult. Amestecă româna cu spaniola şi cu engleza, apoi râde din nou, apoi explică tot ce spune subliniind pe o agendă. Este genul de persoană care domină încăperea în care se află, iar modul său de a fi este foarte important pentru domeniul din business în care a intrat dinaintea crizei economice şi în care mai este şi astăzi. „Modul meu de a lucra este să stau foarte aproape de client. Ştiu mereu ce face, dacă are vreo problemă de familie sau dacă aş putea să îl ajut în vreun fel, indiferent dacă e vorba de probleme de business sau personale“, povesteşte Rafaela Nebreda.

    Rafaela Nebreda vine din nordul Spaniei, de la Bilbao, şi început să îşi construiască o carieră diplomatică, lucrând iniţial ca reprezentant al guvernului basc la Comisia Europeană, iar ulterior ca ataşat economic al ambasadei spaniole la Rio de Janeiro. De la Rio a venit în 2002 la Bucureşti, unde soţul ei începuse o afacere de consultanţă pentru firmele spaniole care doreau
    să facă business în România.

    S-a specializat pe imobiliare din întâmplare, deoarece acesta era businessul pe care cei mai mulţi oameni de afaceri spanioli doreau să îl facă în România. A deschis Imoteca încă din 2003, dar în paralel a dezvoltat alături de soţul său baza de servicii a companiei lor de consultanţă, GIS, care a început să ofere servicii de suport pentru firmele partenere după stabilirea acestora în România (contabilitate, legal, administrare). Linia de suport din cadrul GIS a fost gura de oxigen de care businessul celor doi a avut nevoie pe perioada crizei, când afacerile cu imobiliare nu au mers la fel de bine ca în trecut. Intrarea în criză a fost însă cu atât mai gravă pentru Rafaela Nebreda cu cât în 2007 a lansat un nou business în imobiliare, Contempo, o reţea de agenţii care voia să ajungă la 30 de sedii şi să vândă mass market. „Contempo a fost o greşeală de la început până la sfârşit: ne-am ales prost partenerii, am ales prost modelul de business (pe vremea aceea era ideal să mergi cu costuri fixe mici şi cu variabile mari şi noi am făcut exact pe dos), am deschis la debutul crizei şi nu m-am ocupat personal de dezvoltare, am delegat când nu aveam nimic de delegat. Au fost greşelile din care am pierdut un milion de euro în nici doi ani“, povesteşte Rafaela Nebreda lecţia cea mai dură pe care a învăţat-o în criza economică.

    La şapte ani distanţă, în 2015, Nebreda a reuşit să aducă înapoi milionul prin businessul derulat pe Imoteca şi pe GIS. Anul trecut, Imoteca a derulat business de 500.000 de euro, iar GIS de 700.000 de euro. Numărul angajaţilor este de 27, dintre care 13 lucrează pe Imoteca şi 14 pe GIS. „Anul acesta, conform planului, businessul ar trebui să se dubleze.“

    Pentru dublare, Rafaela Nebreda are şi o reţetă. Se numeşte răbdare.

    „Unul dintre atuurile mele este răbdarea. Stau foarte aproape de client“, spune Rafaela Nebreda, care se ocupă la Imoteca de vânzarea de terenuri şi de rezidenţial, unde face atât marketing, cât şi vânzare, şi care explică modul cum relaţia sa apropiată cu clienţii se traduce în business: „Proiectul pe care îl vindem în Docenţilor este dezvoltat pe un teren pe care l-am vândut tot eu proprietarului în 2006. Am stat aproape de clienţii care au cumpărat de la mine pe vârful pieţei şi aceştia se întorc acum la mine ca să găsim împreună o soluţie de monetizare a acestuia. Mă ocup de property management pentru terenul respectiv şi apoi vând locuinţele, nu intru în etapa de dezvoltare“. De ce nu vrea să facă dezvoltare? „Pentru că nu vreau să devin concurentul clienţilor mei“, explică Rafaela Nebreda filosofia sa de business. Pentru ea, succesul se traduce în cât de multe proiecte bune şi frumoase poate vinde în exclusivitate. Pentru asta, urmăreşte cu interes ce proiecte noi mai au arhitecţi buni sau ce terenuri s-ar preta la nişte dezvoltări speciale şi apoi nu se lasă până nu ajunge să vândă proprietăţile respective. Scopul agenţiei este să vândă 50 de apartamente pe lună, acum vinde cam 30 şi are mereu o serie de proiecte în aşteptare. Cele mai multe vânzări îi vin de pe internet, mai precis 80% dintre vânzări sunt încheiate cu cumpărători care văd online produsele companiei.

    Pentru anul în curs, Nebreda se gândeşte la dublare şi la creştere. Pentru viitorul mediu, se gândeşte însă la vânzare. „Deja sunt de 13 ani în România, planul meu este să vând în câţiva ani Imoteca şi să mă întorc la Bilbao. Voi rămâne însă mereu cu un picior în România, pentru că nu îi voi abandona niciodată pe clienţii mei de la GIS şi sper să revin constant şi să mă ocup de ei.“ Pe GIS, Rafaela Nebreda are 60 de clienţi. Alături de aceştia şi de clienţii săi cărora speră să le vândă cât mai multe apartamente, Rafaela Nebreda este optimistă. Crede că piaţa imobiliară abia acum se aşază şi că preţurile mult mai echilibrate de acum vor aduce înapoi încrederea consumatorilor.

  • Dan Ghiţă, preşedintele Rombet, despre industria de gambling din România: “Suntem în plin proces de schimbare a imaginii acestei industrii”

    Noul cadru legislativ, dezvoltarea unui mediu de business corect al jocurilor de noroc, eradicarea pieţei negre şi creşterea siguranţei pentru jucători – sunt doar unele dintre principalele subiecte dezbătute în cadrul celei de a şasea Conferinţe Române de Gambling, care a avut loc miercuri, 2 martie, la Palatul Parlamentului.

    La eveniment au fost prezentă  Odeta Nestor, preşedintele Oficiului Na’ional pentru Jocuri de Noroc, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorului şi ai Consiliului Concurenţei.

    “Suntem mândri că autorităţile au început să acorde importanţă industriei jocurilor de noroc şi suntem în plin proces de schimbare a imaginii acestei industrii, iar desfăşurarea conferinţei la Palatul Parlamentului cred că reprezintă un mesaj cu o puternică încărcătură simbolică”, a declarat în deschiderea evenimentului Dan Ghiţă, preşedinte Rombet.

    Noul cadru legislativ oferă ocazia unei concurenţe loiale operatorilor pe piaţa jocurilor de noroc, cu eliminarea operatorilor de pe piaţa neagră, şi creşterea siguranţei jucătorilor. Doar în 2015, Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc din cadrul Guvernului României, a efectuat peste 8.000 de controale, cu o valoare totală a amenzilor aplicate de peste 8 milioane de lei.

    “Astfel, la sfârşitul lui 2015 erau înregistraţi cu drept de licenţă 488 de operatori de jocuri land based şi 19 operatori de jocuri online. Numărul operatorilor land based este mai mic decât în 2014 ca urmare a controalelor Oficiului Naţional pentru Jocurile de Noroc din cadrul Guvernului (ONJN). Cadrul reglementat va oferi o siguranţă operatorilor licenţiaţi şi va crea un mediu de business corect”, a intervenit în cadrul conferinţei Odeta Nestor, preşedinte ONJN.

    Noua legislaţie diferenţiază România în sens pozitiv de alte state europene cu economii mai dezvoltate, au subliniat reprezentanţii industriei. „Mă gandesc la Polonia, la Republica Cehă…, unde piaţa neagră a jocurilor de noroc a înflorit, în condiţiile unei legislaţii deficitare. Noile norme de aplicare a legislaţiei din ţara noastră ne vor ajuta la eradicarea pieţei negre în această industrie şi, implicit, la creşterea siguranţei jucătorilor, care merg să se distreze într-un mediu reglementat, sigur, şi nu într-o locaţie clandestină/ilegală/neautorizată. Dacă anii trecuţi nu existau operatori licenţiaţi în domeniul jocurilor online, în prezent sunt înregistraţi, cu acte în regulă, 19 astfel de operatori, care se supun unor reguli clare, care protejează jucătorii”, a declarat Dan Iliovici, prim-vicepreşedinte Rombet.

    Normele de aplicare a legii jocurilor de noroc au fost adoptate de Guvern, după luni întregi de suspans, în data de 24 februarie 2016. Normele cuprind condiţiile tehnice de licenţiere a operatorilor, precum şi cele de acordare a licenţelor de gradul doi, pentru toţi cei care oferă servicii conexe jocurilor de noroc.

  • Laurenţiu Trocan este noul Country Manager al D-Link România

    Începând cu 1 Martie 2016, D-Link l-a desemnat pe Laurenţiu Trocan în funcţia de Country Manager in Romania . Laurenţiu Trocan s-a alăturat echipei D-Link în 2014, dezvoltând strategii de marketing şi vânzări, atât pentru sectorul business, cât şi pentru consumatorii individuali.

    Sub conducerea lui Laurenţiu Trocan D-Link a lansat platforma mydlinkTM, portofoliul de produse mydlinkTM Home, precum şi servicii de supraveghere video împreună cu Telekom Romania.

    Laurenţiu Trocan are peste 15 ani de experienţă profesională în domeniile telecomunicaţiilor, IT/IS şi serviciilor medicale. Anterior colaborării cu D-Link România, Laurenţiu Trocan a coordonat activităţile de marketing, vânzări şi dezvoltare de business din cadrul companiei Softelligence România. De asemenea, a deţinut funcţia de Director de Marketing şi Vânzări pentru Medicover. Din 2004, timp de 3 ani, Laurenţiu a fost Director de Vânzări în cadrul Adecco IT România.  El este licenţiat al Facultăţilor de Comerţ Exterior şi Finanţe – Bănci, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

    “În noul rol de Country Manager îmi propun să coordonez implementarea strategiei globale a D-Link, şi anume consolidarea relaţiilor comerciale cu importatorii şi distributorii, crearea de noi canale de vânzare, în special în rândul operatorilor de telecomunicaţii şi al integratorilor, şi nu în ultimul rând consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor comerciale cu partenerii tradiţionali din retail şi online”, a declarat Laurenţiu Trocan, potrivit unui comunicat de presă.

    D-Link este unul dintre cei mai importanţi producători de infrastuctură de reţea la nivel mondial, cu 30 de ani de experienţă în producerea de echipamente.