BusinessMagazin

Tag: bani

  • Piteşti: Numărul plângerilor privind dispariţia de bani din cutii de valori de la BCR a ajuns la opt. Există doi suspecţi în acest caz

     UPDATE Numărul plângerilor privind dispariţia de bani din cutii de valori de la BCR a ajuns la opt

    Numărul reclamaţiilor privind dispariţia de bani din cutii de valori de la sucursala BCR din centrul Piteştiului a ajuns la opt, după ce marţi după-amiază alte trei persoane au făcut plângeri la Poliţie în acest sens, surse judiciare afirmând că există doi suspecţi în acest caz.

    “Avem încă trei persoane care reclamă dispariţia de sume mari de bani din cutiile de valori ale băncii. În total sunt opt plângeri înregistrate la Poliţie şi  continuăm ancheta în aceste cazuri”, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Argeş, comisar Dănuţ Dinu.


    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, există doi suspecţi principali în acest caz, între care un cetăţean străin.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Lucian Croitoru (BNR): În România cash-ul nu poate fi eliminat peste noapte, oamenii acceptă greu ideea

     “Este greu de crezut că în România am putea să implementăm ideea de eliminare a monedei fizice. Lumea ar accepta cu greu această situaţie, nu cred că este un proces care ar putea fi implementat în România peste noapte”, a afirmat Croitoru, la o conferinţă pe tema inovaţiei bancare, întrebat dacă România ar putea adopta această măsură, precum şi-a anunţat recent intenţia Israelul.

    El a arătat că nu pot exista comparaţii între România şi Israel din punct de vedere al dezvoltării, România fiind o ţară emergentă unde oamenii vor să vadă şi să simtă banii.

    “Nu cred că va dispărea aşa uşor (moneda fizică – n.r.) în ţările emergente. În Israel şi în alte ţări din Asia unde tehnologia este la vârf e posibil, în Hong Kong e uşor de acceptat că nu mai e nevoie de cash”, a spus Croitoru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piteşti: O a cincea reclamaţie privind dispariţia de bani dintr-o cutie de valori de la BCR

     Bărbatul a spus că avea depuşi 200.000 de euro într-o cutie de valori la sucursala BCRArgeş şi că, auzind de problemele apărute în ultimele zile, a decis să verifice dacă mai are banii.

    El a constat că banii lipsesc, motiv pentru care s-a adresat Poliţiei.

    “Avem patru plângeri, la al cincilea caz am fost solicitaţi prin 112 şi urmează să se depună şi plângere. Probabil că foarte mulţi depunători au văzut situaţia şi vor verifica şi azi (marţi – n.r.) dacă mai au banii. Avem un cerc de suspecţi în aceste cazuri. O să vedem despre ce e vorba”, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Argeş, comisar şef Dănuţ Dinu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un inginer român stabilit în Suedia a adus în ţară o nouă modalitate de plată. Nu e nici cash, nici card

    Nu m-aş muta în România, dar never say never. Familia şi angajamentul profesional mă ţin în Suedia. Am doi copii care vorbesc limba suedeză şi, din păcate, prea puţină română. Ingredientele care te ţin într-o altă ţară sunt mai complexe când ai o familie”, explică într-o română cu accent englezesc Bogdan Săcuiu, directorul de vânzări ai Seamless, companie evaluată la 200 de milioane de euro, cu activitate în 30 de ţări şi listată pe bursa de la Stockholm. Absolvent al Institutului Politehnic în 1991, Săcuiu a lucrat doar trei ani în România.

    În primii ani de după Revoluţie şi-a făcut propria firmă de consultanţă, care furniza servicii companiilor europene dornice să îşi deschidă filiale şi la Bucureşti. Avea 27 de ani când a luat hotărârea de a părăsi România, dintr-un motiv pe care îl consideră cât se poate de simplu – soţia lui este suedeză.

    „Suedezii au un fel de a fi foarte deschis şi lipsit de prejudecăţi în faţa lucrurilor noi. Nu contează dacă eşti român sau congolez dacă profilul tău uman este bun. La nivel general, există însă câteva exemple care nu pun neapărat profilul de român într-o lumină pozitivă.„ Îşi aminteşte zâmbind de primele zile scandinave şi de slujba obţinută la Ericsson, unde a muncit şapte ani şi a schimbat „foarte multe roluri şi poziţii„.

    Apoi, din 2002 până în 2010, a lucrat în cadrul Symsoft, un furnizor de software pentru operatorii telecom, însă managementul i-a propus să dezvolte operaţiunile companiei în Dubai, aşa că a locuit timp de cinci ani în Peninsula Arabă şi apoi s-a relocat în Suedia.
    Bogdan Săcuiu a venit săptămâna trecută la Bucureşti, de data asta în calitate de om de afaceri, pentru a oferi clienţilor băncilor o modalitate de plată diferită faţă de variantele deja existente. Practic, oamenii vor putea plăti la casierie scanând un cod de bare cu smartphone-ul şi introducând pe ecranul tactil o parolă personală de securitate.

    Aşadar, o plată direct de pe telefon. Dacă privim la cifrele legate de plăţi prin mijloace moderne, piaţa românească nu stă deloc bine, iar noua soluţie pare extrem de curajoasă. Deşi plăţile cu cardurile de debit la comercianţi şi pe internet au crescut anul trecut cu 20%, la circa 5 miliarde de euro, valoarea medie a unei tranzacţii a scăzut la 150 de lei faţă de 200 de lei în 2008. Circa 130 de milioane de tranzacţii de plată cu cardul de debit au fost înregistrate anul trecut, ceea ce înseamnă, în medie, o plată pe lună cu fiecare dintre cele 12 milioane de carduri active.

    Săcuiu observă că relativul insucces al cardurilor pe piaţa locală nu influenţează noua tehnologie introdusă de Seamless: „Cardul nu este un instrument de sine stătător. El implică anumiţi procesatori şi intermediari care se interpun în lanţul dintre cumpărător şi vânzător, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru comercianţi„.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lăsaţi banii să rămână în ţară

    Raportul asupra stabilităţii financiare, proaspăt publicat de BNR, relevă că rata de solvabilitate în sistemul bancar era în iunie 2013 de 14,7% (faţă de nivelul minim admis de 8%), iar exerciţiul de testare la stres derulat de BNR, a arătat că în scenariul unei deprecieri a leului de peste 20% şi al unei recesiuni persistente, rata de solvabilitate ar scădea doar cu 4%.

    Sistemul bancar a avut în primele opt luni ale anului curent un profit de 1,5 miliarde lei, după ce a încheiat anul trecut cu o pierdere de 2,3 mld. lei şi cu o rată a rentabilităţii financiare (ROE) de -5,9%. Cota de piaţă a băncilor cu pierderi a crescut în 2012 cu cca 15% faţă de 2011, la 59,8%, din cauza cheltuielilor cu provizioanele, în timp ce 18 din cele 40 de bănci de pe piaţă au raportat profit.

  • Rectificare negativă cu încasări mai mici cu 3,8 miliarde lei, bani mai puţini la toate ministerele

     “Avem o rectificare bugetară negativă pentru că încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde lei. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dumneavoastră resurse mai puţine până la sfârşitul anului”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

    El a arătat că, pentru anul viitor, proiectul de buget va fi construit pe baza unor estimări “mai realiste” ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Premierul a asigurat din nou că nu va fi majorată cota unică de impozitare, chiar dacă nu a reuşit să “oprească” televiziunile şi oamenii politici din afara Guvernului să emită opinii în acest sens.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O piscină de 100 mp şi două saune s-ar putea deschide în spaţiul din subsolul Senatului unde s-ar putea face un centru spa

     Presa a avut acces, joi, în subsolul Senatului, unde se află spaţiile care ar putea fi folosite pentru amenajarea unui centru spa destinat publicului, care să funcţioneze pe baze comerciale şi să aducă bani pentru Parlament, aşa cum declara secretarul general adjunct al Senatului Dan Mihalache.

    Accesul s-a făcut de la nivelul P, pe scările de lângă liftul cu care senatorii urcă la sala de plen, după ce un angajat a deschis o uşă din grilaj închisă cu lacăt.

    Coborând la nivelul subsolului – 4,5 metri, pe mai multe rânduri de scări, prin mici coridoare întortocheate, în diferite stadii de execuţie, cu ţevi aparente pe tavan, prăfuite, unele afectate de igrasie, pe întuneric, în lipsa unei instalaţii de iluminat funcţionale, s-a ajuns în spaţiul în care ar putea fi amenajat un centru spa care să aducă bani la bugetul Senatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Te conectezi la reţele publice WI-Fi? Vezi cum poţi să rămâi fără bani în cont

     „Tipul cu laptop de la masa vecina” ar putea reprezenta un pericol. Fie are o activitate normala, verificandu-si email-ul  si vorbind cu prietenii lui, fie poate fi un real pericol, monitorizand activitatea online a tuturor celor din jurul lui si planuind un eventual atac. Atacurile de tip „Man-in-the-Middle” fac acest lucru posibil. Orice punct de acces Wi-Fi reprezinta o cale de acces la internet pentru toate dispozitivele conectate, potrivit reprezentanţilor Kaspersky Lab. Fiecare actiune a unui dispozitiv este transmisa prin intermediul punctului de acces si numai apoi ajunge la site-urile pe care utilizatorii doresc sa le viziteze. Fara criptarea comunicarii dintre utilizatori si punctul de acces, este foarte simplu pentru un infractor cibernetic sa intercepteze toate datele inregistrate de utilizator. Acestea pot include date bancare sau informatii inregistrate pe site-ul unui magazin online. In plus, astfel de atacuri sunt posibile chiar si daca hotspot-ul este protejat printr-o parola sau daca utilizatorul navigheaza pe site-uri folosind conexiuni securizate https. Ce tip de informatii sunt de interes pentru infractorii cibernetici? Orice tip de date care le pot aduce un profit – in special date de inregistrare pentru diferite conturi si parole pentru e-mail, e-banking, e-payment si retele sociale.

    Totusi, mai mult de jumatate dintre utilizatori nu adopta nicio masura de precautie atunci cand se conecteaza la o retea Wi-Fi publica, potrivit studiului Kaspersky Consumer Security Risks, efectuat de B2B International in parteneriat cu Kaspersky Lab, in vara anului 2013.

    Hotspot-urile nu asigura protectia utilizatorilor – multi dintre ei nefiind constienti sau ingrijorati cu privire la posibilele probleme cu care se pot confrunta ulterior. Potrivit studiului, 34% dintre utilizatori au declarat ca nu au adoptat nicio masura de protectie in timpul folosirii unui hotspot, pe cand 17% au declarat ca au efectuat tranzactii bancare sau cumparaturi online folosind diferite retelele Wi-Fi disponibile. Numai 15% dintre utilizatori au declarat ca au verificat standardul de criptare al punctului de acces la internet, restul fiind vulnerabili la atacurile prin astfel de reţele.

  • S-a simplificat procedura de achiziţie pentru beneficiarii de fonduri europene din sectorul privat

    Schimbarea intervine ca urmare a abrogării Ordinului de ministru nr. 1.050/2012 printr-un nou ordin semnat de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, care va intra în vigoare la data publicării acestuia în Monitorul Oficial.

    Potrivit noii proceduri, beneficiarii din mediul privat vor publica anunţurile de achiziţii într-o secţiune a paginii web a Ministerului Fondurilor Europene, www.fonduri-ue.ro, fără a suporta niciun cost. Apoi, din toate ofertele primite o vor alege pe cea pe care o consideră cea mai bună, argumentând opţiunea făcută prin întocmirea unei note justificative. În acest mod va fi respectat principiul transparenţei impus de cerinţele Comisiei Europene.

    Beneficiarii care nu vor publica anunţurile de achiziţii pe pagina web a Ministerului Fondurilor Europene vor fi sancţionaţi prin aplicarea unei corecţii de 25%. În acelaşi timp, cei care ulterior nu vor publica pe site-ul menţionat numele câştigătorilor selectaţi, vor suporta corecţii de 5%. O altă îmbunătăţire semnificativă adusă de noul Ordin este eliminarea obligativităţii reluării procedurii de achiziţie dacă nu sunt primite cel puţin trei oferte conforme.

    Introducerea acestor reglementări a fost acceptată de UE, conform ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Prin Ordinul de ministru 1.050/2012 fuseseră impuse beneficiarilor privaţi proceduri de achiziţie similare cu cele care trebuie respectate de beneficiarii din sectorul public, chiar dacă legislaţia europeană nu conţine astfel de prevederi.

    “Beneficiarii din mediul privat cofinanţează proiectele pe care le implementează din resurse proprii şi, din acest motiv, sunt motivaţi să utilizeze eficient resursele pe care le au la dispoziţie”, a explicat ministrul Teodorovici.

    Beneficiarii care la data intrării în vigoare a noului Ordin derulează achiziţii conform vechilor reglementări naţionale pot opta pentru anularea procedurilor de achiziţii si reluarea acestora conform noii proceduri. Autorităţile de Management ale programelor operaţionale au obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a noului Ordin, să modifice procedurile şi orice alte reglementări pentru ca acestea să fie conforme cu prevederile Ordinului.

  • Băncile europene, păstorite de o singură autoritate

    Dacă testul va determina că băncile nu îndeplinesc cerinţele de calitate a capitalului stabilite de autoritate, aceasta va decide pentru fiecare bancă dacă merită sau nu să fie ajutată cu bani din Mecanismul de Stabilitate Financiară, alimentat de ţările membre.

    Marea Britanie a obţinut, în decembrie 2012, ca deciziile viitoarei autorităţi să fie luate cu dublă majoritate – cea a statelor din zona euro şi cea a restului de 11 ţări nemembre – astfel încât zona euro să nu poată lua decizii în defavoarea ţărilor europene nemembre.