BusinessMagazin

Tag: romani

  • ANALIZĂ: Românii muncesc 6 zile pe lună pentru plata taxelor salariale, cât cehii şi dublu faţă de ucrainieni

     Studiul ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul obţinut din salarii valabile la sfârşitul lunii noiembrie, în şase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia, datorate de angajaţii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

    “Cele mai ridicate taxe plătite de angajat, respectiv contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul din salarii, le regăsim în Ungaria, urmată de Cehia şi România. Polonia şi Slovacia au aproximativ acelaşi nivel al taxelor totale plătite de angajat, iar angajaţii ucrainieni plătesc cel mai puţin. Deoarece majoritatea angajaţilor îşi negociază salariul net, foarte mulţi dintre aceştia nu sunt cu adevărat conştienţi că diferenţa dintre salariul brut şi cel net reprezintă timpul de lucru efectiv pe care aceştia îl prestează într-o lună doar pentru a-şi plăti toate aceste taxe către stat”, a declarat, în comunicat, Maria Cojocariu, payroll manager Accace în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii lucrează 6 zile pe lună pentru a-şi plăti taxele salariale către stat

    Astfel, potrivit analizei Accace, angajaţii din Ungaria lucrează şapte zile pentru plata taxelor către stat, în timp ce 30% din munca prestată de angajaţii din Cehia şi România într-o lună, aproximativ 6 zile, reprezintă de fapt timpul de muncă prestat de aceştia pentru a-şi acoperi valoarea contribuţiilor sociale şi a impozitului.

    În top urmează angajaţii polonezi şi slovaci. Aceştia muncesc aproximativ cinci zile, respectiv 25% din timpul de muncă lunar, doar pentru acoperirea contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în timp ce ucrainienii lucrează trei zile jumătate, respectiv 18% din timp.


    Situaţia în ţările comparate în ceea ce priveşte contribuţiile datorate statului de către angajatori este destul de echilibrată, cu excepţia Poloniei, unde angajatorul datorează cele mai scăzute taxe pentru plata unui salariu net de 1.000 de euro. La polul opus se situează Cehia, unde angajatorul plăteşte taxe care aproape ating pragul de 500 de euro, pentru a acorda acelaşi salariu net. În acest top, România ocupă penultimul loc, după Polonia, angajatorii plătind către stat contribuţii sociale de aproximativ 400 de euro.


    Studiul realizat ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venit obţinut din veniturile pe luna noiembrie. Acesta s-a realizat în şase state, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia şi s-a aplicat pe angajaţii care au un program de lucru de 8 ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

  • STUDIU: Care sunt brandurile în care românii au cea mai mare încredere

     Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcţie de care consumatorii români cumpără produse de larg consum şi le diferenţiază de restul jucătorilor din piaţă: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiţia mărcii şi raportul bun calitate/preţ.

    Astfel, Heidi deţine prima poziţie printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate românii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hârtie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi).

    “În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferenţiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferenţiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparaţie cu alte mărci”, se arată în raportul GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc vrea să blocheze accesul românilor la site-urile de jocuri neautorizate în România

     “Ne aşteptăm să se autorizeze operatorii de jocuri online, mai ales că am reglementat zona providerilor de internet, şi sper să reuşim să tăiem accesul la site-urile neautorizate. Se va da posibilitatea jucătorului român să joace pe toate site-urile deţinute de operatori înregistraţi în România”, a spus şefa Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

    Ea a arătat că se va elabora o listă neagră cu societăţile care nu sunt autorizate în România, pe care o vor putea consulta atât providerii de internet, cât şi jucătorii.

    “E infracţiune şi în acest moment să joci pe un site neautorizat în România”, susţine Odeta Nestor.

    Ea a arătat că monitorizarea operatorilor de pariuri şi jocuri de noroc online se va face de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc prin servere oglindă montate de către firmele care vin la autorizare, cu acces la informaţii şi chei de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Doar 14% dintre români au făcut voluntariat, majoritatea – studenţi şi angajaţi cu studii superioare

    Studiul naţional “Responsabilitatea socială individuală în România” arată că principalele motive pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat sunt lipsa de timp (34 la sută), informaţiile limitate privind oportunităţile de voluntariat (34 la sută) şi dificultatea de a găsi o cauză în care să creadă (16 la sută).

    Din studiu mai rezultă că voluntarul român este tânăr, student sau angajat cu studii superioare, motivat de solidaritate (40 la sută) şi dorinţa de îmbunătăţire a experienţei profesionale (15 la sută), domeniile de voluntariat preferate fiind serviciile sociale (25 la sută), protecţia mediului (18 la sută), educaţia (13 la sută) şi sănătatea (11 la sută).

    “Doar şapte la sută dintre cei care au făcut voluntariat declară că s-au implicat în structuri ale economiei sociale“, se mai arată în studiu.

    Aproape 60 la sută dintre respondenţi consideră că nu este esenţială forma de organizare sau caracterul economic al organizaţiei, ci implicarea socială a acesteia. De asemenea, românii se declară dispuşi să facă voluntariat într-o companie, dacă aceasta ar dona peste 20 la sută din profit în scopuri caritabile.

    Conform aceleiaşi cercetări, 44 la sută dintre respondenţi au auzit de economia socială, întreprinderea socială sau antreprenorul social, dar 35 la sută din populaţie nu găseşte echivalentul acestor concepte, în timp ce 23 la sută dintre ei identifică economia socială cu companiile mici şi mijlocii, iar 18 la sută, cu ONG-urile.

    Cele mai cunoscute structuri ale economiei sociale sunt cooperativele agricole (62 la sută), casele de ajutor reciproc (61 la sută) şi cooperativele de credit (55 la sută). De asemenea, jumătate dintre români asociază economia socială cu serviciile sociale, 24 la sută cu producţia sau comercializarea produselor alimentare, iar 22 la sută, cu sănătatea.

    Studiul a fost realizat la solicitarea Asociaţiei React, în perioada 1 august – 18 octombrie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 830 de persoane cu vârsta mai mare de 15 ani. Marja de eroare este de 3,4 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.

  • Marea Britanie cere UE să modifice regulile liberei circulaţii în UE

    Ministrul britanic de Interne consideră că este necesar ca accesul pe pieţele muncii să nu conducă la “migrare în masă”, în pofida faptului că numeroase state membre au avertizat că ele consideră acest acces liber un principiu fundamental al Uniunii, relatează BBC News online. May argumentează că este necesar să fie abordate problemele provocate de libera circulaţie, iar în acest sens este necesară modificarea regulilor în domeniu.

    De ce nu li s-ar permite guvernelor să impună o cotă, în cazul în care imigraţia din UE a atins un anumit nivel, este ea citată întrebând într-un comunicat. Ministrul adaugă că intenţionează să spună clar la Bruxelles că, în opinia sa, este necesară “schimbarea modului în care funcţionează regulile în domeniul liberei circulaţii”.

    “În primul rând, în cazul unor noi tratate trebuie să putem încetini accesul deplin la pieţele locurilor de muncă, până când suntem siguri că nu vor conduce la o migrare în masă”, afirmă ea. “În al doilea rând, privind înainte, este necesar să profităm de ocazia oferită de planul premierului (britanic David Cameron) de reformare a UE şi să abordăm problemele cauzate de libertatea de mişcare”, adaugă ministrul.

    Potrivit corespondentului BBC la Bruxelles, cererea Marii Britanii de a nu se permite abuzarea sistemelor protecţiei sociale este privită cu simpatie, în contextul unor campanii şi dezbateri intenmse pe tema anulării de la 1 ianuarie a unor măsuri tranzitorii impuse României şi Bulgariei, ai căror cetăţeni urmează să muncească oriunde în UE.

    Însă există o susţinere redusă la nivel politic în vederea unei revizuiri fundamentale a ideii liberei circulaţii, potrivit aceleiaşi surse.

    Un diplomat dintr-un stat membru est-european a declarat că nimeni nu va accepta ca unele state membre să fie tratate ca având cetăţeni de mâna a doua, subliniind că o piaţă liberă a bunurilor şi serviciilor este necesar să fie totodată o piaţă liberă a muncii.

    Cameron a sugerat ca cetăţenii altor ţări din UE să poată solicita prestaţii sociale abia după trei luni petrecute în Marea Britanie şi să le primească nu mai mult şase luni, dacă dovedesc că au perspectiva “reală” de a găsi un loc de muncă.

    Comisarul european în domeniul muncii Laszlo Andor a declarat, denunţând aceste planuri, că Marea Britanie riscă să devină “răutăciosul” Uniunii.

  • Piaţa asigurărilor private de sănătate valorează 80 de milioane de lei. De ce e bine să îţi închei o poliţă

    Mai mult, numărul românilor care au o asigurare privată de sănătate este destul de mic. Statisticile de specialitate arată că sub 1% dintre români au o asigurare privată de sănătate.

    Cu toate acestea, specialiştii din domeniul asigurărilor sunt optimişti şi spun că numărul românilor care vor încheia o asigurare privată va creşte în viitor, având în vedere faptul că pachetul de bază va stabili un număr exact de episoade de îngrijiri medicale pentru pacienţi decontate de stat, iar pentru servicii adiţionale, aceştia vor avea opţiunea de a acoperi costurile printr-o asigurare privată de sănătate.

    Experţii spun că încheierea unei poliţe de asigurări private de sănătate aduce beneficii clientului pe termen lung. Astfel, accesul la tratamente la standarde occidentale în timp scurt, reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje pe care îl poate aduce o asigurare privată de sănătate. Mai mult, persoanele care au o asigurare privată de sănătate pot alege spitalul unde să se trateze, indiferent dacă este la stat sau la privat. În funcţie de beneficiile incluse în poliţă, pot opta inclusiv să se trateze într-un spital din străinătate, iar în acest caz costul tratamentului poate fi acoperit parţial sau integral de poliţă. Colaborarea companiei de asigurări cu o reţea cât mai extinsă de instituţii medicale asigură pacienţilor acces prompt la specialităţile dorite.

    Acest material face parte din campania “Sănătatea-i cel mai bun prieten” susţinută de Metropolitan Life.

    Urmăreşte campania şi pe Facebook

  • A lăsat România pentru 200 de milioane de euro în Ungaria: “În lumea globală de azi, naţionalitatea contează prea puţin”

    “În lumea globală de azi, naţionalitatea contează prea puţin. În cazul meu nici nu m-a ajutat, nici nu m-a defavorizat. Importante sunt competenţele de lider şi de manager”, afirmă Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Hungary, funcţie pe care o ocupă din vara anului 2010.

    Cariera lui a început şi s-a dezvoltat în domeniul financiar, evoluând de la contabil primar pentru mici firme private româneşti până la poziţia de director financiar pentru Ursus Breweries, filiala din România a SABMiller. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi Facultatea de Finanţe, Bănci şi Asigurări din cadrul ASE.
    „Cred că o carieră solidă se construieşte pas cu pas şi este nevoie de timp pentru a consolida experienţa dobândită„, spune Hareţ. A fost numit apoi director de vânzări în cadrul Ursus, iar ca urmare a rezultatelor din acea perioadă a fost promovat ca managing director al filialei din Ungaria, „îndeplinindu-mi astfel visul şi obiectivul stabilit cu mult timp înainte”.

    În opinia celui care conduce operaţiunile SABMiller în Ungaria, un manager slab nu este în stare să înveţe din greşeli şi îi lipseşte mecanismul de autoajustare bazat pe experienţa dobândită. Un manager bun încearcă să înveţe din orice şi de la oricine câte ceva; „Cred că de la fiecare om, indiferent de cât de şcolit sau de experimentat ar fi, avem câte ceva de învăţat în propriul nostru folos„. Un alt factor esenţial de diferenţiere între un manager slab şi unul bun este capacitatea de prioritizare şi concentrare, adaugă Andrei Hareţ. „În lumea de business de azi observăm că prioritizarea şi concentrarea sunt principalele provocări pentru un manager şi nu toţi le pot face faţă cu succes.”

    Din perspectiva sa, managerii români, dar şi cei est şi central- europeni în general, tind să fie mai pragmatici în strategie, dar reuşesc şi să se exprime concret şi direct. „În lumea de azi acesta este un avantaj.”

    În firma pe care o conduce, percepţia despre România a angajaţilor „cred că este una bună şi mă bucur că şi eu am contribuit la asta„. Hareţ se consideră un ambasador al României din poziţia pe care o are, în primul rând în faţa propriilor colegi, dar şi în faţa persoanelor din afara companiei. „Nu trebuie să uităm nicio secundă că reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului. Noi reprezentăm ţara acolo unde activăm şi este de datoria noastră să trăim în fiecare moment mândria, dar şi demnitatea de a fi buni exponenţi ai ţării noastre.„

    De comunitatea românească din Budapesta este legat doar „într-o oarecare măsură„, dar şi-ar dori să aibă mai mult timp să interacţioneze mai des cu alţi români. Cert este că la pensie n-ar vrea să trăiască „nicăieri altundeva decât în Bucureşti. Poate sună un pic neinteresant, dar numai trăind peste hotare putem aprecia la adevărata valoare cât de frumos este acasă„.