BusinessMagazin

Tag: bani

  • Udrea: Promisiunea Guvernului de a-i sprijini pe cei care au rate la bănci este discriminatorie

     “Guvernul face pomeni electorale pe banii noştri. Iar dacă dumneavoastră veţi primi direct pomana electorală de la USL, în campania pentru europarlamentare sau pentru prezidenţiale, să ştiţi că plătiţi pomenile electorale pe care Guvernul Ponta le face în an electoral. Au trecut de la pomană electorală cu sacoşa, nu mai merg cu ligheanul, ori cu găleata în mediul rural pentru a câştiga voturi, pentru că au descoperit o metodă mult mai subtilă: pomana electorală direct de la Guvern”, a precizat Udrea într-o conferinţă de presă.

    Ea a arătat că, în acest moment, în Guvernul Ponta există o competiţie între miniştri pentru a identifica mai multe modalităţi de a păcăli electoratul în scopul de a obţine voturi pentru europarlamentare sau pentru prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea: Promisiunea Guvernului de a-i sprijini pe cei care au rate la bănci este discriminatorie

     “Guvernul face pomeni electorale pe banii noştri. Iar dacă dumneavoastră veţi primi direct pomana electorală de la USL, în campania pentru europarlamentare sau pentru prezidenţiale, să ştiţi că plătiţi pomenile electorale pe care Guvernul Ponta le face în an electoral. Au trecut de la pomană electorală cu sacoşa, nu mai merg cu ligheanul, ori cu găleata în mediul rural pentru a câştiga voturi, pentru că au descoperit o metodă mult mai subtilă: pomana electorală direct de la Guvern”, a precizat Udrea într-o conferinţă de presă.

    Ea a arătat că, în acest moment, în Guvernul Ponta există o competiţie între miniştri pentru a identifica mai multe modalităţi de a păcăli electoratul în scopul de a obţine voturi pentru europarlamentare sau pentru prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Cum schimbă generaţia Y regulile din turismul modern

    Generaţia Y va deveni în câţiva ani segmentul cu cei mai mulţi bani cheltuiţi pe servicii, iar turiştii de origine chineză sunt pe cale să devină o oportunitate pentru hotelieri, indică studiul „EY – Global Hospitality Insights Top Thoughts for 2014„, care prezintă tendinţele pentru următorii ani în turism, precum şi măsurile pe care industria ar trebui să le ia pentru a-şi păstra clienţii.

    Odată cu generaţiile, se schimbă şi cerinţele în servicii. Astfel, pe măsură ce generaţia Y ocupă tot mai mult din populaţia activă la nivel global, necesităţile şi dorinţele lor trebuie luate în considerare de cei responsabili din industria de turism. Generaţia Y sau milenialii sunt tinerii născuţi între anii 1980 şi 2000. În următorii cinci ani, ei vor reprezenta jumătate din forţa de muncă a lumii. Mai important însă, în următorul deceniu majoritatea cheltuielilor cu turismul va fi suportată de către mileniali.

    Care sunt schimbările? Despre mileniali s-au scris numeroase studii şi rapoarte, însă cea mai importantă trăsătură este cu siguranţă nevoia permanentă de a fi conectaţi cu cei din jurul lor. Milenialii au ca interese primordiale prietenii, distracţia şi cultura digitală. Sunt încrezători şi relaxaţi, relativ conservatori în gândire şi, poate cel mai important, reprezintă cea mai educată generaţie din istorie.

    Au fost protejaţi, dar aşteptările de la ei au fost întotdeauna ridicate. Sunt nerăbdători şi pun preţ pe lucrul în echipă. Sunt în permanenţă conectaţi cu alte persoane, ceea ce duce la faptul că sunt uşor influenţabili de către prieteni. Generaţia Y are un profund impact asupra culturii noastre. Cei care fac parte din generaţia Y călătoresc mai frecvent, explorează mai multe destinaţii şi cheltuie mai mult atunci când sunt în vacanţă; sunt într-o constantă căutare de informaţii şi de senzaţii noi.

    Ei au început deja să înlocuiască vechea generaţie şi acest lucru determină modificări ale industriei de turism, în toate sectoarele ei. Aflată într-o perioadă de tranziţie, generaţia Y devine principalul segment ca volum al serviciilor achiziţionate. Astfel, industria de turism trebuie să se adapteze acestui val de călători care sunt mai buni cunoscători ai ofertelor pe care le cer. „Dacă hotelierii români vor lua în calcul din timp faptul că generaţia Y se aşteaptă să reprezinte în 5 ani jumătate din numărul de turişti la nivel mondial, veniturile realizate din turism în România ar putea creşte semnificativ.

    Trebuie avută în vedere dezvoltarea unor facilităţi care să răspundă aşteptărilor acestei categorii de clienţi, cum ar fi aplicaţii pentru rezervări direct de pe smartphone, posibilitatea de a face comandă la room service de pe tableta disponibilă în camera de hotel, programe extinse de fidelizare pe bază de comision care să prelungească sejurul cât mai mult şi, bineînţeles, prezenţa intensă în social media„, spune Elena Badea, head of marketing, EY România.

    Traian Bădulescu, director al Travel Advisor Media, spune că industria de turism din România este conştientă de cerinţele milenialilor. „Cei din generaţia Y sunt mult mai pretenţioşi, deoarece s-au născut în era digitală şi servicii precum accesul la Internet li se par normale. Paradoxal, România stă mult mai bine decât statele vecine şi chiar state din vest la acest capitol. Mulţi manageri de hotel au decis să nu mai perceapă bani pentru accesul la Internet, incluzând costul în preţul camerei.„ Analistul a mai explicat că sistemul hotelier din România este bine pregătit din punctul de vedere al facilităţilor oferite. „România stă foarte bine la dotările din hoteluri, mai ales în oraşele mari.

  • Oraşul din România unde norocoşii sunt milionari în euro

    La extragerea 6/49 de duminică seară, premiul de 3,4 milioane de lei a fost câştigat de un gălăţean, biletul fiind cumpărat de la agenţie 17-010. De-a lungul timpului, această agenţie a eliberat trei bilete cu care s-au câştigat mari premii şi zeci de bilete cu care s-au obţinut premii din categoria a II-a sau a III-a.

    Începând cu 2001, gălăţenii şi-au făcut un obicei din a câştiga premiile consistente oferite de Loteria Naţională. În decembrie 2001, un contabil de 33 de ani a obţinut un premiu care a făcut senzaţie la acea vreme: 500.000 de euro (160.000 lei), un apartament în Bucureşti şi un autoturism.

    Următoarea întâmplare a avut loc în 2008, când două persoane din Galaţi au împărţit un premiu de peste cinci milioane de euro. Unul dintre câştigători, un pensionar, a obţinut aproximativ două milioane şi jumătate de euro, cumpărând un bilet de la deja celebra agenţie Loto 17-010 din Galaţi.

    În septembrie 2009, cel mai mare premiu din istoria loteriei, respectiv peste 11 milioane de euro a ajuns în acelaşi judeţ de pe malul Dunării. Un angajat al Curţii de Apel Galaţi, care juca săptămânal de 20 de ani aceleaşi numere a intrat în posesia a 49 de milioane de lei.

    În vara anului 2013, biletul completat de un gălăţean cu variante simple care a costat mai puţin de zece lei s-a dovedit suficient pentru a încasa cel mai mare premiu din istoria Loteriei, mai exact peste 11 milioane de euro. La extragerea Loto din 30 decembrie 2013, premiul cel mare a ajuns, fără a mai surprinde pe nimeni, tot la Galaţi.

  • Guvernul vrea să cheltuiască cei mai mulţi bani UE pentru transport, mediu, dezvoltare urbană

    Astfel, pentru infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian) Guvernul vrea să cheltuiască aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru proiecte de mediu – 3 miliarde euro, pentru eficienţă energetică – 270 milioane euro, pentru programe de angajare a tinerilor şi şomerilor – un miliard euro, pentru programele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 250 milioane euro, în timp ce pentru asistenţa socială a persoanelor defavorizate (în principal pentru programe de integrare a romilor) ar urma să fie cheltuite aproximativ un miliard euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înţelepciunea unui ardei iute, uscat şi afumat

    Chipotle este un soi de ardei iute, uscat şi afumat, dar şi un lanţ de restaurante cu specific mexican răspândit în Occident, cu venituri de aproape 3 miliarde de dolari anual. Fundamental, este un lanţ de fast-food care a decis să se „vândă” cu o doză bună de anticonsumerism. O să înţelegeţi ce spun dacă o să căutaţi pe YouTube „Scarecrow Chipotle”.

    Primul clip este cel care trebuie, este un film de animaţie ce are aproape 12 milioane de vizualizări şi care prezintă istoria unui personaj trist care vine în contact cu lumea dură şi ascunsă a hranei industriale – pui umflaţi cu seringa de către roboţi, văcuţe prizoniere ale unor instalaţii ce amintesc de caznele inchiziţiei, reclame false ce propovăduiesc prospeţimea şi naturaleţea, automatism nemilos, totul pe fundalul unui cântec trist-copilăresc care vă va muia şi mai tare inima. În cele din urmă mesajul este optimist, iar Chipotle se fereşte să se bage în ochii privitorului, un logo apărând doar câteva secunde în trei minute de film.

    Filmul promovează şi un joc de mobil cu aceeaşi tematică şi este, de fapt, parte a unui campanii inspirate ce promovează valorile pe care mizează compania – hrană sănătoasă, responsabilitate, echitate. Toate acestea ar fi vorbe goale dacă Chipotle nu s-ar ca defini ca opunându-se sistemului şi nu ar încerca să se muleze pe valorile tinerei generaţii (veţi putea citi un text extrem de interesant despre preferinţele generaţiei Y, şi nu numai, în acest număr al revistei). Iar dacă adaugi emoţie, treaba e gata: Los Angeles Times descrie Scarecrow drept suprarealist şi magnetic, iar un jurnalist de la Slate crede că scena cu văcuţele prizoniere în maşinării este cel mai dureros moment văzut vreodată în marketingul fast-food.

    Dincolo de efuziunile lacrimogeno-marketingo-jurnalistice, cred că trebuie evidenţiată înţelepciunea celor care se ocupă de marketingul companiei americane; mi se pare că sunt un bun exemplu pentru cultura orală spre care cred că ne îndreptăm. Îi spun cultură orală pentru că mi se pare că revin în prim plan elementele culturii orale de dinainte de apariţia alfabetului. Un citat lămuritor, pe care l-am mai folosit, via Marshall McLuhan: „Lucrul pe care l-ai descoperit este un ajutor nu pentru memorie, ci pentru amintire, iar discipolilor tăi le împărtăşeşti nu adevărul, ci doar o formă care seamănă cu adevărul; vor auzi multe lucruri, dar nu vor învăţa nimic; vor părea că sunt atotştiutori, dar de fapt nu vor şti nimic; vor fi o companie plictisitoare, părând înţelepţi fără să fie„. Nu este un contemporan criticând internetul şi nici un erudit făcând praf Wikipedia.

    Este Platon, filosoful, exprimându-se în privinţa scrisului, a alfabetului, a comunicării prin cuvânt scris; considera toate acestea drept revoluţii distructive şi pleda pentru singurul mod de transmitere a cunoştinţelor, singurul mod de învăţătură pe care îl cunoştea, pe cale orală. Iar în prezent spre acolo ne îndreptăm, martore sunt rezumatele, impresiile, notele care ajung să cântărească mai mult decât enciclopediile, postările emoţionale la care reacţionăm pe Facebook sau enervarea cu care îi receptăm pe hateri.

    Veţi regăsi această fascinaţie a cuvântului povestit în discursurile acelea vestite ţinute de Bill Gates, Steve Jobs sau Richard Branson, la conferinţele TED şi, mai nou, la evenimentul nostru „Storytellers”: nimic nu-i mai minunat decât o sală care reacţionează, care receptează, care primeşte şi care se bucură.

    Un tablou – îl veţi recunoaşte cu uşurinţă – cu o poveste uluitoare apărută în presa vremii: într-o seară de decembrie a anului 1889 un individ numit Vincent a sunat la uşa unei case rău-famate din Arles. Portarul i-a deschis, iar numitul Vincent i-a înmânat urechea sa proaspăt tăiată, învelită într-o bucată de hârtie, spunându-i: „Luaţi-o, o să vă folosească„. Da, multe zeci de ani după, ne foloseşte încă.

  • Eşec pe toată linia pentru Finanţe şi ANAF în strângerea veniturilor din taxe şi contribuţii sociale pe anul trecut

    Însă faţă de ceea ce şi-a propus guvernul la indicatorul care sintetizează performanţa strângerii de bani la buget, şi anume ponderea în PIB a veniturilor bugetare, execuţia pe 2013 arată un nivel al veniturilor de 32% din PIB faţă de programul iniţial de 33,6% din PIB. 

    În mod normal, acum ar trebui să urmeze o conferinţă a premierului Ponta în care să explice ce a făcut faţă de ceea ce şi-a asumat în „Bugetul cetăţeanului“ şi de ce România a pierdut 2,3 miliarde de euro (1,6% din PIB) la buget pentru că nu a reuşit să strângă banii în măsura în care a crescut economia. De ce din banii noştri s-au pierdut 2,3 miliarde de euro?

    Pentru că 2013 a fost un an paradoxal: creşterea economică a fost de două ori mai mare decât cea bugetată iniţial (adică aproape 3% faţă de 1,6% în proiectul de buget), dar guvenul a trebuit să ajusteze în jos veniturile bugetare şi implicit cheltuielile pentru că nu a reuşit să strângă bani la buget, aşa cum îşi asumase. Dar situaţia este atât de gravă încât nu numai că ponderea veniturilor la buget a scăzut în PIB pentru că PIB-ul „a alergat“ cu o viteză mai mare decât veniturile, ci pur şi simplu veniturile la buget au fost mai mici faţă de ceea ce şi-a propus guvernul şi în valoare absolută.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai nouă pârtie de schi din România a costat o sută de mii de euro (GALERIE FOTO)

    Şoimul II este dotată cu instalaţie de teleschi separată, pe o lungime de 500 de metri. Pentru a ajunge la punctul de plecare al pârtiei, doritorii pot folosi instalaţia de telescaun existentă, până în zona superioară a pârtiei Şoimul I. Condiţiile de schi se prezintă excelente, stratul de zăpadă măsurând momentan 50 cm.

    Pentru realizarea pârtiei Şoimul II a fost necesară o investiţie de 98.000 euro, bani proveniţi exclusiv din fondurile Primăriei Gura Humorului.

    Dat fiind faptul că banii investiţi au fost obţinuţi prin exploatarea pârtiei deschise în 2010, autorităţile locale speră că Şoimul II va genera suficiente fonduri pentru permite începerea lucrărilor la o a treia pârtie.