Tag: bani

  • STUDIU: Aproape 70% dintre români au fost nevoiţi să ofere bani sau cadouri personalului medical

     Studiul Confido, lansat vineri de Institutul Aspen România, arată că, la ultima vizită făcută la medic, 38% dintre români au oferit recompense financiare medicilor specialişti care i-au consultat.

    “23% dintre pacienţi au apelat la stimulente şi în cazul marii chirurgii, în timp ce 21% dintre aceştia au simţit nevoia recompensării medicului specialist şi în ceea ce priveşte procedurile de tratament de care au beneficiat”, potrivit studiului citat.

    Autorii studiului au mai arătat că aproape 70% dintre români au spus că au fost nevoiţi să ofere sume de bani sau cadouri personalului medical, pentru a beneficia de mai multă atenţie. Dintre aceştia, 84% au indicat instituţiile publice de sănătate, în timp ce 5% au menţionat instituţiile private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Romantism virtual, jocuri & dependenţă, trei direcţii pentru lumea tehnologiei

    ÎNAINTE DE ORICE, TRANZACŢIILE. LA ORA SCRIERII ARTICOLULUI, MARK ZUCKERBERG A ANUNŢAT PE CONTUL DE FACEBOOK CĂ VA PRELUA OCULUS VR. Creatorul Facebook vorbeşte de o lume mai deschisă şi mai conectată, dar şi de concentrarea asupra platformelor de viitor, capabile să facă experienţele personale mai utile şi mai distractive. „Cel mai incredibil lucru în ce priveşte realitatea virtuală este că te poţi simţi prezent
    într-un alt loc, alături de alte persoane„, spune Zuckerberg.

    Până să ajungă o companie de două miliarde de dolari, Oculus a fost un proiect care căuta pe Kickstarter 250.000 de dolari, în toamna anului 2012. În cele din urmă a strâns de zece ori mai mult, 2,437 milioane dolari, pentru un prototip de ochelari pentru realitatea virtuală; deşi a fost depăşită la sumele atrase de alte proiecte, care au ajuns să adune 10 sau 15 milioane de dolari, valoarea tranzacţiei face din Oculus cel mai de succes proiect finanţat de Kickstarter.

    Pe lângă eleganţii ochelari de la Google, cei de la Oculus sunt uriaşi şi par rămaşi cu 1.000 de ani în urmă; este adevărat însă că au funcţii deosebite, iar cele câteva filmuleţe care pot fi găsite pe internet despre ce poţi vedea, despre cât de imersivă este experienţa realităţii virtuale sunt grăitoare. Şi aici este, cred, miza jocului lui Zuckerberg, translatarea socializării din zona privitului unui ecran, fie el al unui smartphone sau al unui calculator, spre mult mai ofertanta zonă a imaginii direct pe retină.

    Premisa unei experienţe mult mai intime, mai directe. Suntem primii care întrebăm: să fie oare acesta primul pas spre întâlniri romantice şi spre sex virtual?
    Mai pământeanul şi mai copilărescul Candy Crush, jocul care este cheia succesului King Digital Entertainment, a adus companiei 500 milioane de dolari prin listarea la bursa de la New York. Cu totul King Digital este evaluată la peste 7 miliarde de dolari.

    Candy Crush Saga a avut în luna februarie 97 de milioane de utilizatori activi zilnic, fiind una dintre cele mai de succes aplicaţii pentru smartphone-uri şi tablete din punctul de vedere al numărului de clienţi şi veniturilor generate. King Digital a înregistrat anul trecut un profit net de 567,6 milioane de dolari, cu venituri de 1,9 miliarde de dolari. În ultimele trei luni ale anului trecut, Candy Crush Saga a generat aproximativ 80% din veniturile King Digital Entertainment.

    CARE ESTE SECRETUL UNUI SUCCES DE 7 MILIARDE DE DOLARI? PREŢUL. Analiştii spun că, în timp ce industria muzicală sau cea cinematografică, dar şi media, luptă din greu pentru a-şi armoniza bugetele cu preferinţele şi manifestările erei digitale, industria jocurilor a găsit cartea câştigătoare. Cel puţin aşa spun cele 34 de miliarde de dolari obţinute din descărcarea de jocuri în 2013, valoare de patru ori mai mare, conform App Annie, preluat de publicaţia online Quartz, decât sumele cheltuite pentru filme online. Macquarie Equities spune că 91% din achiziţiile din Google Play, 80% din cumpărăturile pentru iPhone and 72% din cele pentru iPad app din magazinul iOS au ţinut de jocuri.

    Iar secretul este că mai toate jocurile sunt „free-to-play„, dar jucătorii cumpără diverse pentru a juca – posibilitatea de a depăşi un anumit nivel, de exemplu, sau conţinut suplimentar; este un model care se regăsea în cele mai multe dintre primele 100 de jocuri cel mai bine vândute. Iar Candy Crush Saga are exact acest model de business. Doar 5% din userii Kin cumpără bunuri în jocuri, dar numărul total al acestora este foarte mare – în jur de 408 milioane de jucători în medie pe lună în ultimul trimestru al anului trecut. Aşa că profitul nu este o excepţie pentru King, care a câştigat anul trecut 568 de milioane de dolari.

    O ÎNTREBARE SE PUNE, TOTUŞI, ŞI ACEASTA PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA ACESTOR CÂŞTIGURI, CARE AU ÎNCEPUT SĂ MAI SCADĂ ÎN ULTIMA PERIOADĂ. Şi se pare că s-a întrebat destulă lume, pentru că listarea nu a fost urmată de acelaşi entuziasm din partea investitorilor precum alte oferte publice derulate în ultimii ani, îndeosebi Facebook şi Twitter. Puse în faţa cererii enorme din partea investitorilor, aceste companii au avut oportunitatea să vândă acţiuni pe bursă la preţuri mai ridicate faţă de intervalele propuse iniţial în prospect.

    Unii au întâmpinat cu scepticism listarea King Digital, apreciind că firma a depăşit deja perioada de apogeu şi va reuşi cu greu să repete succesul Candy Crush Saga. Zynga, producătorul cunoscutului Farmville, afişează la bursă o cotaţie cu 52% mai scăzută faţă de preţul înregistrat la listare, în decembrie 2011. Scăderea este cu atât mai severă având în vedere că preţul acţiunilor Zynga a revenit puternic în ultimele trei luni, urcând cu 27% de la începutul anului, datorită achiziţiilor speculative efectuate de mai multe fonduri de hedging.

    „Termenul standard utilizat pentru descrierea acestui tip de afacere este «dependenţă de hituri». Zynga a susţinut în trecut, aşa cum King susţine acum, că are un proces de creaţie repetabil, cu potenţial de creştere, însă s-a dovedit că a găsi ceva care va fi utilizat de un miliard de persoane este un proces foarte dificil„, comentează pentru Wall Street Journal şeful companiei de analiză Triton Research.

  • Schaeuble: Germania este gata să ajute Grecia dacă mai are nevoie de bani

     Ţările din zona euro şi FMI au împrumutat Greciei 240 de miliarde de euro începând din 2010, pentru a ajuta statul elen să evite intrarea în colaps financiar.

    Guvernul de la Atena nu s-a mai putut împrumuta de pe piaţa financiară începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a ţării a împins dobânzile la niveluri nesustenabile.

    Grecia nu intenţionează să ceară noi împrumuturi de la zona euro şi speră să revină pe pieţele finanicare internaţionale în acest an, în timp ce statele din zona euro, mai precaute, avertizează că succesul acestui plan depinde de implementarea reformelor din programul convenit cu FMI şi zona euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Picioarele artistei Mariah Carey valorează în 2014 un miliard de dolari

    Asigurarile de viata, de sanatate, de locuinta sau pentru masini reprezinta cele mai des intalnite tipuri de asigurari. Asiguratorii nu refuza insa nici clientii care vor sa-si asigure ”bunuri” mai inedite, precum zambetul, mustata sau starea civila.

    Cu toate acestea, cei care vor o asigurare atat de neobisnuita trebuie sa si plateasca o prima pe masura, in conditiile in care sumele asigurate ajung la sute de mii, milioane sau chiar zeci de milioane de euro. De cele mai multe ori, clientii sunt persoane celebre, iar acesta tendinta este in voga in special in strainatate.

    Cea mai scumpă asigurare a unei părţi corporale include picioarele artistei Mariah Carey, evaluate de un gigant al asigurărilor din SUA la un miliard de dolari. În top urmează fundul lui Jennifer Lopez şi picioarele lui Cristiano Ronaldo.

  • Scutaru: PNL nu va vota acciza pe benzină şi motorină impusă de Guvernul Ponta

     “Grupul parlamentar liberal nu va vota acciza pe benzină şi motorină impusă de Guvernul Ponta. Mă refer la OUG 102/2013 care prevede intrarea în vigoare a accizei majorate cu 7 eurocenţi pentru combustibil, dar şi la OUG 111/2013 care prevede intrarea în vigoare a majorării accizei pe combustibil de la 1 aprilie, de astăzi. Facem acest anunţ deoarece proiectul de lege pentru aprobarea acestei Ordonanţe 111/2013 se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor”, a spus Scutaru.

    El a arătat totodată că nu există garanţii privind modul în care Executivul doreşte să utilizeze aceşti bani.

    “Nu votăm scumpirea benzinei şi motorinei, pentru că nu avem nico garanţie asupra modului în care Guvernul Ponta doreşte folosirea acestor bani. Guvernul Ponta acţionează haotic, sunt declaraţii contradictorii din partea premierului, a ministrului de Finanţe, a ministrului Transportului privind modul de utilizare a acestor bani”, a spus Scutaru.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Ponta: Miercuri adoptăm OUG prin care transportatorii recuperează cei 4 cenţi plătiţi la acciză

     “Sigur că da, vom da Ordonanţă de Urgenţă. Aşteptăm ultimele discuţii azi şi cu uniunile de transportatori, şi cu Comisia Europeană şi probabil că miercuri luăm decizia”, a spus Ponta.

    El a afirmat că această ordonanţă va avea un dublu efect, respectiv de a sprijini competitivitatea şi de a combate evaziunea fiscală.

    “Are un dublu efect: pe de o parte sprijinim competitivitatea transportatorilor rutieri din România şi, pe de altă parte, combatem evaziunea fiscală pentru că, aşa cum aţi înţeles, numai cei care vin cu facturi primesc înapoi cei 4 cenţi. Deci, cei care alimentează prin alte metode practic în felul acesta îi dezavantajăm şi bine facem”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul schimbă regulile de selectare a firmelor care primesc bani pentru promovarea exportului

     Conform legii, valabilă din 2007, firmele primesc anual, din bugetul de stat, fonduri pentru acoperirea, parţială sau totală, a cheltuielilor generate de participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate, realizarea de studii de piaţă şi pe produse, realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general pe pieţe de interes pentru exportul românesc.

    Banii sunt acordaţi prin Programul de promovare a exportului, gestionat de Ministerul Economiei, cu acordul Consiliului de Export, şi acoperă 50% din cheltuielile cu transportul extern şi cazarea pentru un delegat de la fiecare firmă participantă la misiunile economice şi acţiunile de promovare a exportului organizate în afara spaţiului european şi 100% cheltuielile cu transportul în interiorul ţării de destinaţie a câte unui delegat al firmei, precum şi cele pentru închirierea sălilor aferente întâlnirilor de afaceri şi a dotărilor necesare desfăşurării acestora, cheltuielile pentru mediatizarea acţiunii, cheltuielile de reprezentare şi protocol, precum şi alte cheltuieli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a scăzut la 4,4514 lei/euro, cel mai redus nivel de la începutul lunii decembrie

     Un curs de schimb inferior, de 4,4359 lei/euro, a fost anunţat de banca centrală pe 2 decembrie.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4749 lei/euro.

    Leul a câştigat teren şi în raport cu dolarul american, rata de schimb coborând cu 1,14 bani, de la 3,2533 lei/dolar la 3,2419 lei/dolar.

    Cursul de referinţă leu/franc elveţian a scăzut, de asemenea, de la 3,6704 unităţi la 3,6509 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU – Nicolae Bănicioiu: Banii din Sănătate sunt cheltuiţi unde nu trebuie, pacienţii sunt păcăliţi

     Nicolae Bănicioiu, care a preluat de trei săptămâni portofoliul Sănătăţii, arată, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, că cea mai mare problemă a sistemului sanitar este aceea că nu s-a reuşit nici măcar cheltuirea eficientă a banilor existenţi. Ministrul susţine că niciodată nu au fost suficient de mulţi bani pentru sănătate, dar problemele din sistem apar pentru că şi ceea ce există este cheltuit pe ce nu trebuie.

    Ministrul Sănătăţii mai spune că sunt foarte multe probleme în sistemul sanitar, de la ambulatoriu până la internare, pacienţii sunt lăsaţi să aştepte ore în şir sau zile la rând până să ajungă la specialistul de care au nevoie, în spitale nu se păstrează curăţenia, nu se face niciun efort pentru asta şi nu există o sală de aşteptare decentă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro