BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Vladimir Putin îndeamnă la evitarea unor “revoluţii colorate” în Rusia

    “În prezent, extremismul este folosit ca instrument geopolitic. Observăm că aşa-numitele «revoluţii colorate» au consecinţe tragice, provoacă suferinţe altor popoare, victime ale unor experimente iniţiate din exterior”, a declarat Putin, în cursul unei şedinţe a Consiliului de Securitate al Rusiei.

    “Aceasta este o lecţie pentru noi. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca aşa ceva să nu se întâmple niciodată în Rusia”, a subliniat Putin.

    În opinia preşedintelui rus, promovarea ideilor extremiste într-o ţară multinaţională ca Rusia va avea consecinţe grave.

    El a avertizat că “provocarea unor conflicte interconfesionale şi îndemnurile la răsturnatea ordinii existente sunt manifestări extremiste”.

    Totodată, Putin a subliniat că lupta contra extremismului nu are scopul de a limita libertatea de gândire.

    “Acţiunile autorităţilor ruse împotriva extremismului nu constituie o luptă contra opoziţiei”, a afirmat liderul de la Kremlin.

    “Ţara noastră este liberă şi democratică, iar cetăţenii ei au dreptul la opinie proprie”, a adăugat el.

  • NATO a interceptat peste 100 de zboruri ruse în 2014, de trei ori mai multe decât în 2013

    Jens Stoltenberg a început joi un turneu în Estonia, Letonia şi Lituania, scopul fiind oferirea de garanţii acestor state preocupate de comportamentul Rusiei.

    “NATO va proteja Estonia”, a declarat Stoltenberg la baza aeriană Amari, unde s-a întâlnit cu premierul eston, Taavi Roivas, precum şi cu militari americani, germani şi estoni.

    Stoltenberg a felicitat Guvernul de la Tallinn pentru alocarea a 2% din PIB apărării.

    Estonia găzduieşte săptămâna aceasta cel mai mare exerciţiu cibernetic din istoria NATO – Cyber Coalition 2014.

    În contextul crizei din Ucraina, Rusia a multiplicat zborurile în apropierea spaţiului Alianţei Nord-Atlantice. “Am avut peste 100 de interceptări de avioane ruse, de trei ori mai multe decât anul trecut”, a spus Stoltenberg.

    Întrebat despre posibilitatea livrării navelor Mistral franceze Rusiei, Stoltenberg a refuzat să comenteze: “NATO nu vinde echipamente militare, ci statele membre. Nu va decide NATO în această problemă”.

  • Rusia este pregătită pentru o prăbuşire „catastrofală” a preţului petrolului, care este „perfect posibilă”

    Preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa internaţională, a atins un preţ minim al ultimilor patru ani vineri, de 76,76$ pe baril vineri, dar între timp şi-a revenit la 79$.

    „Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv aşa-zisa scădere catastrofală a preţurilor resurselor energetice, ceea ce este perfect posibil să se întâmple şi recunoaştem acest lucru”, a declarat Putin, adăugând totuşi că rezervele de 400 de miliarde de dolari ale Rusiei vor atenua loviturile date de potenţiale noi scăderi ale preţului.

    Prăbuşirea preţului petrolului a declanşat semnale de alarmă în marile ţări producătoare de petrol, din Arabia Saudită până în Venezuela. Analiştii Citi au calculat că dacă preţul ţiţeiului rămâne la 80$, veniturile anuale ale ţărilor membre ale organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) ar scădea cu 150 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Iaţeniuk afirmă că “doar Kremlinul va fi responsabil” de o catastrofă umanitară în estul Ucrainei

    “Asigurarea regiunilor cu produse alimentare şi activitatea serviciilor publice în estul Ucrainei se află în mâinile Kremlinului. Doar Kremlinul este responsabil pentru catastrofa umanitară care s-ar putea produce în curând în regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat Iaţeniuk, după o întâlnire cu premierul Norvegiei, Erna Solberg.

    El a afirmat că rebelii proruşi nu permit trecerea camioanelor cu ajutor umanitar trimis de Kiev în estul Ucrainei.

    “Totuşi, Guvernul Ucrainei va încerca să facă tot posibilul pentru a evita o catastrofă umanitară în regiune”, a subliniat premierul Ucrainean.

    “Locuitorii din estul Ucrainei, victime ale ambiţiilor imperialiste, vor începe să trăiască normal doar odată cu plecarea militarilor ruşi”, a adăugat Iaţeniuk.

    Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a emis sâmbătă un decret prin care ordonă încetarea tuturor serviciilor administrative publice în regiunile din estul ţării aflate sub controlul insurgenţilor proruşi. Decizia vizează toate serviciile publice, inclusiv şcolile, spitalele, unităţile medicale.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat decizia Administraţiei de la Kiev drept o “eroare majoră”.

  • Vladimir Putin a discutat cu Frank-Walter Steinmeier despre situaţia din Ucraina

    Potrivit lui Peskov, Putin şi Steinmeier “au subliniat necesitatea de a respecta Acordurile de la Minsk şi au îndemnat părţile implicate în conflictul din estul Ucrainei să-şi retragă armamentul greu din zona demilitarizată” pe o rază de 30 de kilometri.

    Anterior, şeful diplomaţiei germane s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, care a menţionat importanţa unui dialog între Angela Merkel şi Vladimir Putin.

    În cursul acestei întâlniri, Steinmeier, s-a declarat pesimist în legătură cu o soluţie pentru criza din Ucraina, afirmând că “nu există niciun motiv de optimism în situaţia actuală”.

    Totuşi, el a subliniat că, “deşi există motive să credem că cele mai importante obligaţii nu au fost respectate, abandonarea acestui document ar fi o mare pierdere”.

    “Trebuie să facem un efort, chiar dacă este vorba de un efort imens, pentru a da un nou impuls” negocierilor privind soluţionarea conflictului ucrainean, a adăugat el.

  • Moscova speră că relaţiile sale cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere”

    “Sperăm că «punctul fără întoarcere» nu a fost atins”, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la o reuniune a unor diplomaţi ruşi şi belaruşi la Minsk, capitala Belarusului, înaintea unor discuţii prevăzute marţi la Moscova cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier.

    “Suntem interesaţi de dezvoltarea legăturilor” cu Europa, a declarat Lavrov, citat de agenţia oficială Tass.

    Şeful diplomaţiei ruse a reiterat îndemnul Moscovei la crearea unui “spaţiu economic şi umanitar comun” “de la Lisabona la Vladivostok”, o idee evocată de către preşedintele rus Vladimir Putin dar care a fost primită cu răceală de către europeni.

    Lavrov a îndemnat din nou autorităţile ucrainene să respecte armistiţiul încheiat în septembrie cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, încălcat zilnic de ambele tabere şi să se angajeze în negocieri cu rebelii pentru a pune capăt conflictului care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi.

    “În loc să stabilească contacte (cu separatiştii), Kievul s-a angajat într-o politică de asfixiere economică şi socială a sud-estului” Ucrainei, a acuzat el, referindu-se la zone aflate sub controlul separatiştilor.

    “Sper că colegii noştri occidentali, care au o influenţă asupra Kievului, îşi dau seama de pericolul” unei asemenea politici, a adăugat Lavrov.

    El a mai afirmat că Moscova doreşte reformarrea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a mobilizat observatori în Ucraina.

    “Ne opunem ca această organizaţie să devină un instrument” al occidentalilor împotriva Rusiei, a subliniat el.

    UE a decis luni să extindă lista cu nume ale unor lideri separatişti ucraineni cărora le sunt impuse sancţiuni, dar nu a consolidat sancţiune impuse Rusiei, în speranţa de a păstra dialogul cu Moscova privind criza din Ucraina, care provoacă cele mai puternice tensiuni între Rusia şi Occident de la Războiul rece încoace.

  • Summitul G20 a accentuat divergenţele dintre Rusia şi Occident, consideră presa rusă

    Summitul G20 “a demonstrat că Rusia şi Occidentul nu au putut găsi limbă comună”, scrie cotidianul Vedomosti.

    “Poziţiile Rusiei şi Occidentului rămân ireconciliabile”, adaugă cotidianul.

    Potrivit acestei publicaţii, “contradicţiile dintre cele două tabere s-au manifestat la summit mai puternic ca niciodată: dacă mai înainte divergenţele erau vizibile la nivel diplomatic, acum ele au fost exprimate în public”, scrie Vedomosti.

    Potrivit ziarului Kommersant, “criza din Ucraina a transformat summitul într-un club geopolitic de discuţii, unde preşedintele Putin şi opozanţii săi intransigenţi au fost în centrul atenţiei”, potrivit Kommersant.

    Însă “în pofida presiunilor exercitate de Occident, Moscova a reuşit să realizeze cel mai important scop la summitul G20: să evite un scandal major şi să continue dialogul cu opozanţii cei mai duri”, afirmă publicaţia.

    Potrivit presei ruse, Putin a anticipat plecarea sa de la summit pentru a evita mai multe critici la adresa sa.

    Presa rusă subliniază, de asemenea, că liderul de la Kremlin a fost primit de occidentali “foarte rece” şi a fost “plasat în umbră pe fotografia de grup”, scrie cotidianul pro-Kremlin, Izvestia.

    În ce priveşte preşedintele rus, “el s-a comportat cu sânge rece”, apreciază publicaţia.

    Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reproşându-i implicarea în conflictul separatist din Ucraina, inclusiv în doborârea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morţi, inclusiv 38 de australieni.

    El a a plecat de la summit înainte de final, pe fondul tensiunilor cu Occidentul, din cauza crizei ucrainene. Totuşi, Kremlinul a respins speculaţiile că Putin şi-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali.

    Preşedintele american Barack Obama a avertizat ulterior că “izolarea” Rusiei “va continua” dacă preşedintele rus nu va face astfel încât Acordurile de la Minsk să fie respectate.

  • UE va extinde sancţiunile pe tema Ucrainei, dar vrea să-l aducă pe Vladimir Putin la negocieri

    Sancţiunile, constând în blocarea conturilor şi interzicerea acordării de vize, vizează persoane din conducerea separatiştilor proruşi, au declarat mai multe surse diplomatice. De altfel, sancţiunile reprezintă “unul dintre punctele principale ale agendei”, a declarat ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, la sosirea la reuniunea miniştrilor europeni de Externe de la Bruxelles.

    “Sancţiunile nu reprezintă un obiectiv, ci pot fi un intrument, dacă sunt însoţite de alte” soluţii, a subliniat Federica Mogherini. Ea a menţionat necesitatea ca autorităţilor de la Kiev să li se ceară “să se angajeze în favoarea reformelor (..) astfel încât Ucraina să devină o poveste de succes” şi de a “relansa dialogul” cu Rusia.

    După organizarea, la 2 noiembrie, a alegerilor în autoproclamatele republici separatiste, calificate drept “ilegale” de UE, confruntările s-au intensificat în estul Ucrainei, iar occidentalii au acuzat Rusia că trimite trupe şi echipament militar rebelilor, acuzaţii respinse în mai multe rânduri de Moscova. În ultimele 24 de ore, şase militari şi trei poliţişti ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei, potrivit autorităţilor de la Kiev.

    “Este necesar ca dialogul să continue şi să fie intensificat. Este singura modalitate de soluţionare a conflictului. Este necesar să înceteze confruntările armate, care au provocat prea multe victime”, a afirmat, la rândul său, secretarul de Stat francez pentru afaceri europene, Harlem Désir. “În acest moment, situaţia este extrem de tensionată şi periculoasă, iar UE va depune toate eforturile pentru a sublinia necesitatea respectării armistiţiului şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru a permite desfăşurarea unor iniţiative care vor favoriza negocierile diplomatice”, a adăugat oficialul francez.

    Noi sancţiuni economice sunt excluse în acest moment, a confirmat ministrul ceh de Externe, adăugând că problema va fi discutată la summitul european din decembrie.

    Uniunea Europeană a impus deja sancţiuni Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina, interzicând accesul băncilor şi companiilor din sectorul apărării şi petrolului, printre care Rosneft, la împrumuturi din Europa. Măsurile, decise în iulie şi septembrie, au provocat dificultăţi pentru economia rusă, dar nu au flexibilizat poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la criza din Ucraina.

  • Diplomaţi polonezi expulzaţi pentru spionaj din Rusia, ca măsură de retorsiune

    “Mai mulţi diplomaţi polonezi au părăsit deja teritoriul ţării noastre, din cauza unor activităţi incompatibile cu statul lor”, o expresie folosită în general pentru a desemna activităţi de spionaj, în jargonul diplomatic, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat.

    Moscova nu precizează nici data şi nici numărul oficialilor expulzaţi.

    Ministerul a adăugat că a adoptat această măsură ca răspuns faţă de expulzarea recentă a unor diplomaţi ruşi din Polonia.

    “Din nefericire, autorităţile poloneze au adoptat această măsură neamicală şi nefondată. Ca urmare, partea rusă a adoptat măsuri de retorsiune adecvate”, se arată în comunicat.

    Presa rusă a anunţat la jumătatea lui octombrie, iar apoi la jumătatea lui noiembrie, expulzarea unor diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj.

    Iar duminică a anunţat arestarea şi expulzarea fostului deputat leton Aleksei Holostov în baza unor acuzaţii de spionaj.

    Sâmbătă, o sursă de la Ministerul german de Externe a declarat pentru AFP că o colaboratoare a Ambasadei Germaniei la Moscova a fost expulzată la solicitarea autorităţilor ruseşti.

    Potrivit săptămânalului Der Spiegel, Rusia ar fi adoptat această decizie ca răspuns la expulzarea de către Berlin a unui diplomat rus care lucra la Consulatul General al Rusiei de la Bonn, în vestul Germaniei.

    Rusia şi Occidentul traversează cea mai dură criză de la sfârşitul Războiului Rece, din cauza conflictului din Ucraina.

    Intensificarea tensiunilor cu Rusia îngrijorează în special ţările din fostul bloc socialist care au aderat în ultimii zece ani la Uniunea Eurpeană (UE) şi NATO.

  • David Cameron: Ţările UE şi SUA au transmis “un mesaj foarte clar” Rusiei cu ocazia summitului G20

    “Este foarte bine că, la reuniunea G20, ţările UE şi Statele Unite au transmis un mesaj foarte clar Rusiei privind modul în care vom aborda criza ucraineană în următoarele luni şi ani”, a precizat Cameron într-o conferinţă de presă.

    “Există o poziţie unitară între ţările europene şi Statele Unite. Vom continua să exercităm presiuni, iar, dacă Rusia va contiua să destabilizeze Ucraina, vor urma alte sancţiuni”, a avertizat liderul de la Londra.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reproşându-i implicarea în conflictul separatist din Ucraina, inclusiv în doborârea Cursei Malaysia Airlines MH17, incident soldat cu 298 de morţi, inclusiv 38 de australieni.

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat, la summitul G20, că Rusia riscă să fie izolată pe scena internaţională dacă va continua să alimenteze conflictul din Ucraina. “Dacă va continua să încalce dreptul internaţional, acordurile la care s-a angajat acum câteva săptămâni, izolarea Rusiei pe scena internaţională va continua. Comunitatea internaţională trebuie să aibă o atitudine foarte fermă în privinţa apărării principiilor fundamentale. Iar unul dintre aceste principii este că nu pot fi invadate alte ţări, nu pot fi susţinute acţiuni separatiste”, a declarat Obama la summitul G20.

    Într-un comunicat comun, Statele Unite, Japonia şi Australia au anunţat că se opun “acţiunilor destabilizatoare” ale Rusiei în Ucraina, pledând pentru rezolvarea pe cale paşnică a diverselor dispute regionale, inclusiv ale celor din Asia-Pacific.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a părăsit duminică dimineaţă, înainte de final, reuniunea G20 de la Brisbane, pe fondul criticilor liderilor occidentali din cauza crizei ucrainene. Kremlinul a respins speculaţiile că Putin şi-a modificat agenda din cauza disensiunilor cu liderii occidentali: “Aceste speculaţii sunt nişte absurdităţi. Tema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost abordată pe larg la toate întrevederile bilaterale, dar nu a făcut nimeni presiuni.