BusinessMagazin

Tag: bani

  • Aproape jumătate dintre utilizatori nu şi-au recuperat banii pierduţi în urma fraudelor cibernetice

    Desi multe institutii financiare sustin o politica de rambursare a banilor pierduti in urma unor infractiuni cibernetice, doar 59% dintre respondenti au afirmat ca si-au recapatat fondurile integral. 14% dintre victime au primit doar o compensatie partiala, iar 27% dintre utilizatori nu au recuperat niciun ban. Aceste pierderi pot fi semnificative: in medie, suma sustrasa de infractorii cibernetici a fost de 313 dolari, iar 16% dintre respondenti au raportat o pierdere de peste 1.000 de dolari.

    In plus, nu toti utilizatorii sunt constienti de pericolele fraudelor cibernetice: 16% dintre respondenti considera ca infractiunile cibernetice care implica furt de bani sunt rare si putin probabile. Doar 22% dintre utilizatori considera ca ar putea fi victime ale unui atac cibernetic. Totusi, statisticile arata ca aproximativ 52% dintre utilizatori s-au confruntat cu amenintari cibernetice financiare cel putin o data pe parcursul anului 2014.

    „Chiar daca esti sigur ca institutia financiara sau magazinul online iti va returna banii sustrasi ca urmare a unei fraude online, este recomandat sa fii precaut,” spune Elena Kharchenko, director consumer product management în cadrul Kaspersky Lab. „Intr-adevar, este posibil sa iti recuperezi toti banii, desi cifrele arata ca asta se intampla in aproximativ jumatate dintre cazuri, insa stresul cauzat si timpul pierdut sunt imposibil de compensat. De aceea, este important sa acorzi o atentie suplimentara protectiei informatiilor confidentiale, inclusiv a datelor financiare,” incheie Elena Kharchenko.

  • Patronul unei firme va da înapoi banii clienţilor dacă preţul petrolului se dublează în 2015

    Un magazin specializat în vânzarea de mobilă din Houston, Statele Unite, a găsit o metodă inedită de a-şi creşte vânzările. Reprezentanţii magazinului au anunţat că vor returna toţi banii plătiţi de clienţi pentru produse dacă, în cursul acestui an, petrolul va ajunge la preţul de 85 de dolari pe baril (1,4 dolari pe litru).

    Astfel, compania se bazează pe ceea ce analiştii au anunţat, respectiv un preţ de maxim 75 de dolari pe baril. Pentru a primi banii înapoi, cumpărătorii ar avea însă nevoie de o creştere cu 70% a preţului faţă de valorile actuale.

    “Toată lumea ştie cât de important este petrolul pentru economia acestei zone”, a spus Jim McIngvale, proprietarul magazinului. “Toată lumea, de la cei din construcţii până la cei din comerţ, depindem de mersul sectorului energetic. Cu cât acest domeniu are rezultate mai bune, cu atât mai bune vor fi şi ale noastre.”

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 50% în ultimele opt luni, iar specialiştii sunt de părere că supraoferta de pe piaţă va ţine valoarea scăzută în continuare.

    În 2014, Jim McIngvale a trebuit să returneze peste 4 milioane de dolari clienţilor, în urma unei campanii care promitea că dacă echipa locală de baseball va câţtiga campionatul, cumpărătorilor li se vor returna toate cheltuielile din magazin.

    Preţul petrolului a scăzut, marţi, sub 45 de dolari pe baril, după ce prim-ministrul şi unul dintre ei mai mari investitori din Emiratele Arabe a declarat că preţul petrolului nu va mai ajunge niciodată la 100 de dolari pe baril, scrie The Wall Street Journal, citat de Ziarul Financiar.

  • 2015, cel mai bun an de după criză pentru piaţa imobiliară. Prima Casă şi investitorii în locuinţe vor umple blocurile

    „O nouă bulă imobiliară este pe punctul de a se declanşa atât în Europa, cât şi în România. Nu că investitorii ar fi uitat de criza de acum câţiva ani, dar nu au ce face cu banii strânşi după ce băncile au scăzut drastic dobânzile la depozite în întreaga Europă. Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative pentru plasarea banilor în pământuri şi locuinţe“, era scenariul fatalist lansat de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut.

    „Raportându-ne la evoluţia din ultimele 12-18 luni şi la noul context din mediul de afaceri, în general, şi sectorul imobiliar, în particular, păstrând o notă de moderaţie şi de realism, ne aşteptăm ca anul 2015 să fie unul al stabilizării, al maturizării pieţei şi al unor creşteri ponderate pe anumite sectoare ale activităţii noastre“, previzionează Alina Necula, şeful departamentului de marketing şi vânzări al Adama Group, deţinut de austriecii de la Immofinanz. Alina Necula crede că piaţa imobiliară locală, în general, are un suflu nou, susţinut şi de ocuparea unui loc patru în topul investiţiilor din Europa Centrală şi de Est, cu o creştere semnificativă faţă de 2013.

    În 2014, activitatea pieţei imobiliare per total a fost vizibil mai intensă decât cea a anului precedent – volumul de investiţii s-a ridicat în 2014 la circa 2 miliarde de euro. Anul trecut a confirmat ieşirea din criză şi reaşezarea pieţei, după cum spun aproape la unison dezvoltatori, investitori, vânzători şi cumpărători. Dezvoltările imobiliare au fost reluate şi sunt mult mai bine conectate la cererea şi necesităţile pieţei, băncile arată din nou un apetit în creştere pentru creditarea clientului final, în timp ce clienţii se dovedesc a fi mult mai informaţi şi mai atenţi privind alegerea imobiliară pe care o fac.

    Revenirea pieţei este promisă mai ales de statistici care au ţinut capetele de afiş la sfârşitul anului trecut: în 2014, numărul locuinţelor noi livrate a crescut până la 7.500 de unităţi în Capitală şi pa 45.000/total potrivit INS (conform unor consultanţi, numărul lor ar fi de fapt cu circa 50% mai mare, ţinând cont că mulţi dezvoltatori nu şi-au întabulat proprietăţile, alegând să declare locuinţele abia după vânzarea acestora). Semnale pozitive au venit şi din tranzacţiile încheiate, care au ajuns anul trecut la circa 800.000, cu 100.000 peste nivelul anului 2007 şi în creştere cu 50.000 faţă de 2013. „Suntem pe un trend ascendent al numărului de tranzacţii, la preţuri mult mai mici decât în 2007, dar la preţuri constante faţă de 2013. Asta înseamnă că suntem în momentul de faţă într-un punct de cotitură şi ne putem aştepta în orice moment să se inverseze trendul“, speră optimist Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari din România şi proprietarul Agenţie.Net.

    Faptul că încrederea oamenilor în investiţii în imobiliare a crescut rezultă nu doar din numărul de oferte, mai mari cu circa 25% faţă de anul anterior, ci şi dintr-un nivel al cererii direct proporţional cu aceasta, cu 62% mai mare faţă de 2009, potrivit INS. „Cererea a crescut semnificativ, oamenii au încredere în viitor, au încredere să se împrumute şi, în acelaşi timp, sunt şi încurajaţi să se împrumute”, observă Vîlceanu. Armonizarea raportului cerere-ofertă explică şi stabilitatea în ce priveşte preţurile locuinţelor, cu oscilaţii în intervalul +-2-3%.

  • Piloţii Sauber contribuie la bugetul echipei de Formula 1 cu 50 de milioane de dolari

    Suedezul Marcus Ericsson este sponsorizat de compania Tetra Pak, în timp ce cariera lui Felipe Nasr este susţinută de Banco do Brasil. La rândul său, pilotul de rezervă italian Raffaele Marciello este component al academiei Ferrari, scuderia furnizând motoare echipei elveţiene. Din acest motiv, Sauber va beneficia de o reducere de zece milioane de dolari pentru propulsoarele pe care le va folosi în 2015.

    În total, contribuţia celor trei se ridică la suma de 50 de milioane de dolari (aproape 42 de milioane de euro), a precizat sursa citată.

    Angajarea unor piloţi care plătesc să concureze în Formula 1 este o practică des întâlnită în principalul sport automobilistic. Prezenţa piloţilor care îşi asigură cu bani locul în competiţie a născut întotdeauna dezbateri aprinse. În timp ce unii o consideră drept nocivă, pentru că afectează afirmarea adevăratelor talente, alţii contraargumentează că, la începutul carierelor lor, piloţi precum Michael Schumacher sau Fernando Alonso şi-au plătit locul în Marele Circ, iar acest lucru nu i-a împiedicat să obţină ulterior rezultate remarcabile.

  • Piloţii Sauber contribuie la bugetul echipei de Formula 1 cu 50 de milioane de dolari

    Suedezul Marcus Ericsson este sponsorizat de compania Tetra Pak, în timp ce cariera lui Felipe Nasr este susţinută de Banco do Brasil. La rândul său, pilotul de rezervă italian Raffaele Marciello este component al academiei Ferrari, scuderia furnizând motoare echipei elveţiene. Din acest motiv, Sauber va beneficia de o reducere de zece milioane de dolari pentru propulsoarele pe care le va folosi în 2015.

    În total, contribuţia celor trei se ridică la suma de 50 de milioane de dolari (aproape 42 de milioane de euro), a precizat sursa citată.

    Angajarea unor piloţi care plătesc să concureze în Formula 1 este o practică des întâlnită în principalul sport automobilistic. Prezenţa piloţilor care îşi asigură cu bani locul în competiţie a născut întotdeauna dezbateri aprinse. În timp ce unii o consideră drept nocivă, pentru că afectează afirmarea adevăratelor talente, alţii contraargumentează că, la începutul carierelor lor, piloţi precum Michael Schumacher sau Fernando Alonso şi-au plătit locul în Marele Circ, iar acest lucru nu i-a împiedicat să obţină ulterior rezultate remarcabile.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Radu Timiş, locul al 13-lea

    Cifra de afaceri la nivel de grup ar urma astfel să fie cu 20% mai mare decât în 2013, iar rata profitabilităţii brute ar putea să se plaseze la 9%, rezultatele fiind cele mai bune din ultimii şase ani.

    Antreprenorul, care a urcat faţă de anul trecut opt poziţii în clasamentul celor mai admiraţi manageri din România, a construit din temelii Cris-Tim, a inventat marca Salam Săsesc şi are activităţi pe mai multe pieţe, între care lactatele şi agricultura. El s-a întors recent la conducerea afacerii sale, care vreme de circa opt luni a fost în grija lui Gheorghe Pogea, fost ministru de finanţe.

    Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu ne naştem sau nu cu simţul banilor şi dă ca exemplu faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi le trimitea el bani acasă. Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.

    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.

     Povestea Cris-Tim a început modest, cu deschiderea unui chişc de 12 mp în care Timiş a hotărât să vândă alimente, pentru ca în câţiva ani să demareze şi producţia de mezeluri.

    Radu Timiş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Ce oferi în schimbul investiţiei?

    De la acţiuni până la controlul asupra companiei. Aceasta este o zonă în care antreprenorul trebuie să gestioneze parteneriatul, trebuie să îşi dea seama dacă are sau nu o chimie cu investitorul.

    Antreprenorul Dragoş Rouă spune că lucrurile nu prea funcţionează dacă nu există respectiva chimie; într-un fel, e ca la căsătorie. Când încep să aibă loc certuri, trebuie comunicare, apar compromisurile, fie din partea investitorului, die a antreprenorului. “Ca  într-o relaţie, dacă unul încearcă să devină mult prea control-freak sau începe fie pasiv-agresiv sau începe să nu performeze conform aşteptărilor, lucrurile se strică.

    Şi atunci tot parteneriatul dispare”, spune Rouă. Şi trebuie să vă lăsaţi spaţiu de mişcare, pentru că în tehnologie există un număr de paşi, nu este niciodată simplu. Prima etapă se poate face cu resursele personale, cu ajutorul celor apropiaţi sau cu ajutorul unor bunuri personale.

    Următoarele etape, de dezvoltare, presupun, pe rând, sume ce cresc de la mii la yeci de mii, la sute de mii şi la milioane de euro.  Iar dacă afacerea merge foarte bine, poate apărea o rundă de câteva zeci de milioane de euro, care n-ar mai fi posibilă în România, ci în Silicon Valley, la Londra sau într-un alt hub important.

  • Cum poţi greşi atunci când mânuieşti banii companiei tale?

    Şi am văzut că acest lucru deja se întâmplă în cazul antreprenorilor care ne-au răspuns. Dacă anul trecut procentul celor care nu erau familiarizaţi cu concepte precum private equity, venture capital, angel investor era destul de mare, în acest an aceste tipuri de investitori apar printre soluţiile care ar putea avea un impact important în ecosistemul de finanţare românesc în următorii ani”. Pe de altă parte antreprenorul trebuie să caute finanţarea care se potriveşte stadiului afacerii sale.

    Nu este bine să încerce să ia credit bancar când business-ul este abia înfiinţat sau în stadiul de startup. De obicei băncile acordă credit firmelor cu istoric şi situaţii financiare pe câţiva ani. “Dar nici nu te gândi că nu ai acces la finanţare pentru că eşti startup. Gândeşte “out of the box” şi ia în considerare opţiunile inovative de finanţare apărute în anii de criză, de exemplu crowdfunding-ul”, spune Mihaela Matei.

    “Tot legat de finanţare, nu te gândi că vei reuşi doar prin fondurile proprii să dezvolţi o afacere. Bineînţeles că nu e o regulă general valabilă, dar, de cele mai multe ori, fără fonduri suficiente afacerea nu se va dezvolta în ritmul necesar sau nu va rezista dincolo de zona de start-up. Nu aştepta să ajungi la această concluzie după 2-3 ani în care să îţi spui că nu e şi cazul tău şi că tu vei reuşi fără fonduri din exterior. Echipa se va demotiva sau chiar va părăsi start-up-ul”.

    Relaţia antreprenorului cu banii nu înseamnă numai finanţarea activităţii, ci şi mânuirea disponibilităţilor companiei.  Cristian Bişa de la manageranticriză.ro spune că, cu cat nivelul de avuţie al societăţii scade cu atât utilitatea resurselor financiare deţinute este mai mare şi aversiunea la risc mai accentuată.”Una este să investeşti 100.000 de euro atunci când ai numai 120.000 de euro şi alta să inveştesti 100.000 de euro atunci când deţii în cont un milion”.

    Depăşind acestă situaţie, antreprenorul se poate trezi într-o altă situaţie, la fel de neplăcută. “Este foarte greu de înţeles şi de acceptat, dar şi de gestionat faptul că cel puţin 24 plus 16% din veniturile obţinute (sigur, prin munca si priceperea ta) nu îţi aparţin ţie, ci statului”, spune expertul contabil Emilia Ţuluca.

    Dacă nu puteţi accepta asta, atunci angajaţi pe cineva care să vă amintească; antreprenorul Mihai Scărlătescu subliniază nevoia angajării sau implicării în afacere a cuiva cu expertiză în zona financiară, un “om cu duşul”, care să tempereze orice elanuri risipitoare.
    Există proprietari de afaceri care se “joacă” cu banii companiei – ridicări nejustificate de numerar, care ridică soldul casei şi care ar trebui cheltuiţi în interesul acesteia, fapt care se întâmplă mai rar. Iar achiziţiile persoanale efectuate în numele sociatăţii nu fac decât să crească lista fondurilor fixe şi bătăile de cap ale contabililor, dar sporesc şi riscurile în cazul unui control, spune Daniela Niţu, expert contabil.

    Un lucru simplu la capitolul bani, care înseamnă de fapt fineţe şi analiză: o greşeală este să nu faci un exit la momentul potrivit, când ai ajuns la punctul de maturitate pe curba de dezvoltare a afacerii.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Este folositoare o platformă de crowdfundig?

    Crowdfunding ar putea fi un salt major în paradigma de investiţii globale, pentru că simplifică lucrurile, iar antreprenorii se pot întâlni mai uşor cu investitorii decât în paradigma tradiţională, spune antreprenorul Marius Ghenea. Este echivalentul Bitcoin în domeniul valorilor mobiliare. “Dar în momentul de faţă nu este foarte clar cum sunt motivaţi investitorii, cum îi transformi în parteneri. Sistemul ar putea emula o bursă, o piaţă de capital publică.

    Dar cred că un asemena  tip de activitate va exploda în momentul în care se va putea discuta de acţiuni”. Până atunci, finanţările pe care le obţin unele proiecte ieşite din tipare nu sunt neapărat un lucru bun, pentru că se poate da impresia greşită că un proiect este cu atât mai bun cu cât este mai trăsnite. “Proiectele bune sunt cele bazate pe idei şi pe concepte existente, dar care fac lucrurile un pic mai bine”.

    Pe de altă parte, o platformă crowdfunding este un instrument de testare: oamenii care aleg să investească o sumă, oricât de mică, într-un proiect, îşi manifestă nu atât amuzamentul, cât faptul că li se pare o idee bună. Un vot de încredere de la 100.000 de mici investitori este o confirmare că ideea este bună.

    “Dacă în viitor va fi reglementat şi modul de distribuire a acţiunilor, atunci va fi o explozie”, spune Ghenea. Aceasta şi pentru faptul că în domeniul tehnologie sunt foarte multe eşecuri, dar proiectele care reuşesc, reuşesc la nişte valori impresionate, iar 10 dolari investiţi într-un asemena proiect se pot transforma în sume importante, de câteva mii de dolari, într-o perioadă relativ scurtă.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Cine atrage atenţia investitorilor?

    Poate o să vă mire: este vorba în primul rând de echipă. Antreprenorul Marius Ghenea spune că ‘investitorii fac ochii mari şi ciulesc urechile tocmai la acest gen de informaţii”. “Chiar şi în cazul unui investitor solitar, trebuie prezentaţi oamenii de suport, chiar dacă nu sunt parteneri în afacere – oameni de vânzări, de marketing, de dezvoltare, care trebuiesc menţionaţi, fie şi pentru faptul că, dacă nu faci  acest lucru, nu vei fi băgat în seamă.
    Echipa inoculează înceredere.

    În businessul de tehnologie investitorii pun accentul pe echipă, nu doar pe un om sau pe un proiect. Implicarea, ajutorul primit din partea unei persoane cunoscute în mediul de afaceri sau în cel tehnic va fi privită pozitiv; nu trebuie să fie angajat, ci doar mentor, dar asta înseamn că a văzut ceva acolo, le-a plăcut, aşa că şi investitorul va încerca să afle mai multe”.

    Echipa poate fi definitorie pentru succesul unei afaceri; să ne gândim la lansarea Apple, unde Steve Jobs a fost omul cu vânzări, dar care avea şi un simţ estetic bun, în timp ce Steve Wozniak era foarte bun la partea tehnică.

    Un alt atu al unei prezentări trebuie să fie şi piaţa. “La modul ideal, un business ar trebui să se susţină din clienţi, iar finanţarea ar trebui să apară ca o resursă suplimentară la business-ul respectiv”, spune antreprenorul ăi bloggerul Dragoş Rouă. O afacere ar trebui să genereze venituri astfel încât investitorul să vadă că există deja nişte procese gestionabile, repetabile şi care creează profit, chiar dacă nu se bagă bani în business-ul respectiv, pentru a-şi face evaluările de genul return-of-investment.

    “Focusul unui antreprenor nu ar trebui să fie după finanţare, ar trebui să fie după clienţi şi după rafinarea proceselor. Finanţarea, banii, sunt o resursă care ar trebui pusă cam pe acelaşi loc cu resursa umană: “Am nevoie de un programator bun şi am nevoie de 50.000 de dolari” – cam aşa stau lucrurile, nu e ca şi cum ai zice “cu 50.000 de dolari ne-am rezolva alte probleme din business”, spune Dragoş Rouă.

    Una din primele întrebări o să fie “OK, care este piaţa?”, spune Dan Vişoiu partner la BAC Investment Banking. Dacă răspunsul este România, un investitor îşi poate face calculele şi poate ajunge la concluzia că riscurile sunt ridicate. “Dacă este vorba de o afacere care are potenţial global şi aş putea să fac exit la 2 milioane, devine mai interesant”.