BusinessMagazin

Tag: sua

  • Tiparniţa Fed a ajutat companiile americane să economisească peste 700 de miliarde de dolari

    Randamentele obligaţiunilor corporatiste au scăzut în ultimii patru ani la un nivel mediu de 4,6%, de la 6,14% într-o perioadă de cinci ani premergătoare falimentului Lehman Brothers, economiile fiind echivalente cu 15,4 milioane de dolari anual pentru fiecare miliard împrumutat.

    Companiile au profitat de politica Fed a dobânzilor mici şi de maturităţile mari şi au atras fonduri de 5.160 de miliarde de dolari prin vânzări de obligaţiuni, potrivit datelor Bloomberg.

    “Măsurile de stimulare au fost o mană cerească pentru economie. Au prevenit probabil falimentul unor companii, pentru că au putut să îşi refinanţeze datoriile la un cost scăzut”, a declarat J. Michael Schlotman, director financiar la operatorul de magazine alimentare Kroger, care estimează că plăteşte dobânzi cu 80 de milioane de dolari mai mici decât înainte de criză.

    Combinaţia dobânzii de politică monetară aproape de nivelul zero şi a achiziţiilor de obligaţiuni de peste 3.000 de miliarde de dolari efectuate de Fed din decembrie 2008 arată că economiile din dobânzi realizate de Apple, Verizon şi alte peste 2.000 de corporaţii depăşesc PIB-ul Elveţiei, de 632 miliarde de dolari.

    Fondurile economisite au fost folosite la extinderea afacerilor şi pentru angajări. Astfel, companiile şi-au majorat cheltuielile de capital la 699 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel în aproape 10 ani şi în creştere cu 8,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit JP Morgan Chase.

    Companiile au vândut în luna următoare a falimentului Lehman Brothers, din 15 septembrie 2008, obligaţiuni de 21,9 miliarde de dolari, în categoria investment grade, mai puţin de jumătate din valoarea unei emisiuni efectuate de Verizon săptămâna trecută.

    IBM, cel mai mare furnizor de servicii IT la nivel mondial, a vândut în luna mai obligaţiuni pe termen de şapte ani în valoare de 1,25 miliarde de dolari, cu un cupon aflat la un minim record de 1,625%. În 2007, compania a emis obligaţiuni cu maturitate de 10 ani cu un cupon de 5,7%.

    Grupul de telecomunicaţii Verizon a vândut săptămâna trecută obligaţiuni de 49 miliarde de dolari, în opt părţi, cea mai mare emisiune corporatistă înregistrată vreodată, pentru finanţarea achiziţiei de 130 de miliarde de dolari a participaţiei deţinute de Vodafone Group la Verizon Wireless.

    Economia SUA este în curs de redresare, iar Fed ar putea, cel mai devreme miercuri, să înceapă reducerea treptată a măsurilor de stimulare.

  • SUA vor confisca un zgârie-nori deţinut în secret de Iran

     Confiscarea şi vânzarea acestui imobil, situat pe 5th Avenue, în plin Manhattan, ar fi “cea mai importantă confiscare legată de terorism”, potrivit ministerului.

    Un judecător federal a dat curs, în această săptămână, unei plângeri a administraţiei americane potrivit căreia proprietarii imobilului au încălcat sancţiunile împotriva Iranului şi legislaţia privind spălarea de bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci ani de criză. Este sistemul financiar mai bine pregătit?

    DUPĂ ANI ÎN CARE GUVERNELE S-AU ÎNDATORAT PENTRU A SALVA BĂNCI ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, printre care RBS şi Lloyds/HBOS în Marea Britanie, UBS în Elveţia şi Bank of America, Citigroup şi AIG în SUA, rămâne întrebarea dacă sistemul financiar este mai sigur, mai capabil de a suporta pierderi fără a afecta puternic restul economiei şi contribuabilii, potrivit BBC.

    RĂDĂCINILE CRIZEI. La începutul deceniului trecut, preţurile locuinţelor din SUA se aflau în creştere puternică, susţinute de dobânzile mici la credite. Apetitul Wall Street de a profita de creşterea pieţei era atât de puternic, încât bănci precum Lehman Brothers cumpărau mii de ipoteci pe care le reuneau în instrumente financiare şi vindeau investitorilor încasările viitoare. Cererea ridicată a condus treptat la relaxarea regulilor şi accesul la împrumuturi al unor persoane care nu-şi permiteau să plătească.

    Când piaţa imobiliară a intrat în declin în 2007 şi mulţi dintre împrumutaţi au ajuns în situaţia de a nu putea achita ratele creditelor ipotecare, tot sistemul a început să se prăbuşească.

    În martie 2008, banca americană Bear Stearns aproape a intrat în faliment şi a fost vândută. Şase luni mai târziu, Lehman Brothers a intrat în colaps, pornind o reacţie în lanţ care a condus la închiderea a zeci de alte bănci şi instituţii financiare. În câteva săptămâni, Congresul aproba un program de 700 de miliarde de dolari pentru sprijinirea sectorului financiar.

    Recesiunea care a urmat a făcut să dispară zeci de mii de miliarde de dolari din avuţia americanilor şi a împins rata şomajului peste 10% pentru prima dată într-un sfert de secol.

    „Fiecare dintre aceste companii era insolvabilă. În mod clar a existat un substrat de fraudă. Nu a existat, însă, niciodată, o investigaţie amplă. Departamentul Justiţiei a lăsat treaba în seama Comisiei pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA„, a declarat Neil Barofsky, fost responsabil de supravegherea programului de 700 de miliarde de dolari. Barofsky, care în trecut a fost şi procuror federal, susţine că statul american nu i-a pus sub acuzare pe cei responsabili de criză.
    La cinci ani de la declanşarea crizei, probabilitatea ca vinovaţii să fie puşi sub urmărire penală este tot mai redusă, întrucât majoritatea infracţiunilor de fraudă financiară comise anterior colapsului Lehman s-au prescris deja. şefii din acea perioadă ai marilor bănci din SUA au dispărut din atenţia publicului, în timp ce supravieţuitorii – Jamie Dimon la JPMorgan Chase şi Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs – şi-au consolidat puterea, scrie Alison Fitzgerald, jurnalist la Center for Public Integrity.

    S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA DIN NOU. „Nu am fi mai bine protejaţi împotriva unor evenimente în lanţ acum decât am fost în urmă cu cinci ani„, spune Andreas Dombret, membru în board-ul director al Bundesbank responsabil pentru stabilitate financiară. Înainte de a intra în conducerea băncii ger-mane, Dombret a lucrat în sectorul bancar, iar în septembrie 2008 era şeful operaţiunilor Bank of America din Germania. Multe reglementări trebuie implementate mai rapid şi transpuse în legi, afirmă el.

    „Autorităţile par să uite cât de puternic au zdruncinat colapsul Lehman şi evenimentele ulterioare încrederea în economia de piaţă„, a spus bancherul german, citat de publicaţia Der Spiegel. În urmă cu câţiva ani, angajamentul pentru schimbarea sectorului financiar era însă mai puternic decât în prezent.

    REFORME SUPERFICIALE. Între 2009 şi 2011, guvernele celor mai importante 20 de ţări industrializate şi emergente (G20) au convenit la mai multe summituri nevoia unor reforme fundamentale. Aleşii politici erau decişi ca băncile să nu mai fie niciodată în postura de a şantaja ţări întregi pe motivul că erau prea mari şi prea puternic legate de economie pentru a fi lăsate să se prăbuşească. Rezoluţiile G20 au fost urmate de mai multe încercări de a îmblânzi „monstrul„ pieţelor financiare. Rezultatele sunt însă slabe, scrie Der Spiegel.

  • ANALIZĂ: Cele mai sângeroase atacuri armate comise în SUA în ultimii 20 de ani

     – 26 iulie 2013: Un bărbat de origine cubaneză ia ostatice şi omoară şase persoane, într-un cartier hispanic din Miami (Florida), după care este rănit mortal de către forţele de ordine.

    – 14 decembrie 2012: Un tânăr, în vârstă de 20 de ani, omoară 26 de persoane, dintre care 20 sunt minori, într-o şcoală primară la Sandy Hook, în Newtown (Connecticut).

    – 20 iulie 2012: În total 12 persoane sunt ucise, iar alte aproximativ 70 rănite, într-un atac armat comis într-un cinematograf, la avanpremiera unui nou film din seria Batman, la Autora, în apropiere de Denver (Colorado).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză în SUA: Omul pe care toată lumea îl vedea noul şef al Fed şi-a retras candidatura pentru această funcţie

    “Astăzi (duminică), mai devreme, am vorbit cu Larry Summers şi i-am acceptat decizia de a-şi retrage candidatura la preşedinţia Rezervei Federale”, a anunţat Obama, citat într-un comunicat. Decizia lui Summers de a-şi retrage candidatura a fost anunţată un pic mai înainte de către publicaţia The Wall Street Journal (WSJ).

    “Larry era un membru-cheie al echipei mele în momentul în care ne confruntam cu cea mai gravă criză economică de la Marea Depresiune (economică) şi, într-o proporţie deloc neglijabilă, mulţumită competenţei, înţelepciunii şi calităţilor sale de lider am repus economia pe calea creşterii şi am realizat progresele pe care le constatăm în prezent”, a adăugat preşedintele american.

    WSJ a anunţat că Summers şi Obama au discutat despre această decizie la telefon.

    Ziarul a citat o scrisoare a lui Summers adresată preşedintelui în care îşi explică decizia de a-şi retrage candidatura prin riscul, în cazul în care este numit, al unui proces de confirmare “caustic” în Congres. În ultima perioadă, o serie de aleşi democraţi în Senat au anunţat că nu vor aproba o nominalizare a lui Summers la Fed.

    Summers, care a lucrat pentru preşedintele democrat Bill Clinton la Departamentul Trezoreriei în perioada 1999-2001, a fost principalul consilier economic al lui Obama în cursul primilor doi ani ai preşedinţiei sale.

    În pofida opoziţiei membrilor partidului său, dintre care unii îl consideră pe Summers prea apropiat de băncile de pe Wall Street, Obama a optat ca Summers să scoată economia din criză în 2008.

    Preşedintele american este cel care îl numeşte pe preşedintele Fed pentru un mandat de patru ani, cu aprobarea Congresului.

  • SUA, Franţa şi Marea Britanie vor o rezoluţie “puternică şi constrângătoare” privind Siria

     Într-o întâlnire la Paris la care participa şi ministrul francez de Externe Laurent Fabius, toţi trei au afirmat că doresc “un calendar precis” în vederea controlării distrugerii arsenalului chimic al regimului sirian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suzuki recheamă în service aproape 200.000 de maşini din cauza unui senzor defect

     Rechemarea vizează autovehicule Grand Vitara produse în perioada 2006-2011 şi maşini SX4, din clasa mică, se aartă într-un document al Administraţiei pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzile Naţionale.

    Senzorul respectiv măsoară greutatea pasagerului pentru a determina dacă în cazul unui accident este necesară activarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ţările bogate, sărăcia se combate cu bani de la buget

    De la cca 19% în PIB în 2007, media ponderii cheltuielilor sociale în statele OECD a crescut la 22,1% în 2009, urmând să ajungă anul acesta la 21,9%, conform estimărilor din ultimul raport al organizaţiei pe tema cheltuielilor sociale.

    Franţa, cu o pondere a cheltuielilor sociale de 33% din PIB, şi Danemarca, Finlanda şi Belgia, cu cca 30%, sunt ţările cele mai generoase, în timp ce scăderea cea mai mare a cheltuielilor sociale a avut loc în Grecia, de la 24% în 2009 la 22% estimat pentru 2013. în SUA, aceste cheltuieli s-au majorat de la 17% din PIB în 2008 la 20% estimat pentru 2013.

     

  • Conflictul din Siria: arta de a câştiga timp

    Nici nu mai are importanţă că, după cum a precizat presa rusească, propunerea a fost de fapt a secretarului de stat american John Kerry, iar ulterior Norvegia, Suedia şi Polonia au revendicat pentru ele paternitatea propunerii. Important e că rezultatul, pentru moment, este evitarea declanşării unui război pe care preşedintele american Barack Obama nu l-a dorit de fapt niciodată, preferând să lase Congresul să decidă, şi pentru care SUA, cu excepţia Franţei, nu a reuşit să găsească niciun aliat.

    De portiţa oferită de noua propunere, dar şi de faptul că şi Congresul american şi-a amânat votul asupra intervenţiei militare în Siria, a profitat perfect Bashar Al-Assad, care a afirmat că e dispus să renunţe la controlul asupra arsenalului chimic al regimului său dacă SUA nu-i mai înarmează pe rebelii sirieni şi dacă renunţă la ameninţările cu războiul.

    Sâmbătă, Lavrov şi Kerry au căzut de acord asupta unui plan de a aduce armele chimice siriene sub control internaţional, în condiţiile unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, care ar putea decide sancţiuni sau alte măsuri punitive dacă Siria nu se conformează.Prima inspecţie internaţională la arsenalului chimic sirian va avea loc în noiembrie, urmând ca distrugerea acestuia să aibă loc la anul. Următoarea haltă diplomatică este prevăzută pentru finele lunii, când Lavrov şi Kerry se vor întâlni la New York pentru a organiza o conferinţă de pace pentru Siria.

    Deocamdată, singurele tabere care au protestat faţă de această soluţie diplomatică sunt rebelii care luptă contra regimului sirian şi republicanii americani, care sperau în pornirea unei acţiuni militare. Percepând însă corect semnalul diplomatic pozitiv, pieţele financiare s-au relaxat în privinţa Siriei, preţul petrolului cu livrare în octombrie a scăzut spre 108 dolari, iar investitorii au reînceput să se concentreze pe principalul eveniment financiar al săptămânii viitoare – şedinţa Rezervei Federale unde ar putea să se anunţe reducerea cumpărărilor de obligaţiuni de către banca centrală americană cu 10 mld. dolari pe lună, de la actualul plafon de 85 mld. dolari.

  • S-a dat liber la pictat zidurile oraşului (GALERIE FOTO)

    Picturile murale stradale au fost interzise în urmă cu un deceniu, deoarece multe dintre ele erau de fapt mesaje publicitare mascate, iar diverse companii s-au plâns că lor nu li se permitea aşa ceva, în timp ce artiştii puteau să facă ce vor.

    Hotărârea de a ridica interdicţia a fost salutată de artiştii care au militat împotriva ei, susţinând că nu-şi are rostul într-un oraş considerat capitala artei murale stradale.