BusinessMagazin

Tag: rusia

  • NATO: Rachetele ruseşti din Crimeea, o ameninţare “pentru toată regiunea Mării Negre”

    “Suntem foarte îngrijoraţi de militarizarea Crimeei”, a declarat generalul Breedlove, în cursul unei conferinţe de presă la Kiev.

    “Echipamentele care urmează să fie instalate în Crimeea (…), rachetele de croazieră şi rachetele antiaeriene sunt capabile să ia în vizor toată (regiunea) Mării Negre”, a continuat el.

    Generalul a precizat de asemenea că se teme că în regiune ar putea fi instalate arme nucleare, adăugând că va “urmări” evoluţia pe această temă.

    În ultimele săptămâni, Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în Crimeea. Ea a decis să redeschidă o staţie de alertă antirachetă şi să aloce peste 1,75 miliarde de euro până în 2020 pentru dezvoltarea Flotei sale de la Marea Neagră.

    Aviaţia militară rusă a trimis 14 avioane de vânătoare în Crimeea, unde dispune de o bază militară aeriană renovată, a anunţat miercuri agenţia de presă rusă Tass.
    Zece avioane de vânătoare de tip Su-27 şi patru de tip Su-30 M2 au fost detaşate din regiunea Krasnodar (sud) în Crimeea, în cadrul unei escadrile care va avea în total 30 de aparate de zbor.

    Rusia a anexat Crimeea în martie, după ce forţele ruse au ocupat peninsula şi în urma unui referendum considerat “ilegal” de comunitatea internaţională.

  • Kievul afirmă că zeci de camioane cu întăriri din Rusia se îndreaptă spre estul Ucrainei

    “La 25 noiembrie (marţi), am înregistrat deplasarea a două convoaie de echipament militar din Rusia în direcţia Lugansk, pe la postul de frontieră Izvarin”, aflat sub controlul separatiştilor proruşi, a afirmat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lisenko.

    “Este vorba despre aproximativ 40 de camioane însoţite de două vehicule blindate şi un autoturism. Şapte vehicule transportau personal şi alte peste 20 tractau artilerie”, a precizat el, adăugând că aproximativ zece vehicule militare cu prelată au fost reperate la un alt punct de trecere a frontierei.

    Potrivit lui Lisenko, două avioane militare ruse au pătruns pentru scurt timp în spaţiul aerian ucrainean marţi, în apropiere de localitatea Staniţa Luganska, în regiunea rebelă Lugansk, după care s-au întors în Rusia.

    Pe de altă parte, armata a raportat confruntări în apropiere de bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, dar şi lângă Debalţeve, nu departe de linia de front, şi pe drumul spre Bahmutka.

    Combatanţii rebeli încearcă să preia controlul asupra autostrăzii care duce spre Lisiciansk, în nord-vestul regiunii Lugansk, şi să încercuiască armata ucraineană în apropiere de Debalţeve, a afirmat Lisenko.

    Armata a remarcat însă o diminuare a presiunii asupra oraşului Mariupol, de la malul Mării Azov, pe care rebelii anunţaseră că vor să îl cucerească.

    Autorităţile ucrainene au anunţat moartea a doi soldaţi şi rănirea altor doi în ultimele 24 de ore. Ele au înregistrat în aceeaşi perioadă 5.677 de civili care au fugit din zonele de conflict, un număr de zece ori mai mare decât de obicei.

    Kievul şi occidentalii acuză Rusia că îi susţine militar pe rebelii proruşi din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte categoric. Conflictul s-a soldat cu peste 4.300 de morţi începând din aprilie, potrivit celui mai recent bilanţ al ONU.

  • Pasageri ruşi, nevoiţi să împingă un avion al cărui tren de aterizare îngheţase – VIDEO

    Conform Parchetului general al Rusiei, întrucât sistemul de frânare al avionului era îngheţat, remorcherul nu a putut tracta avionul până pe pista de decolare.

    “Pasagerii aflaţi la bord au coborât din avion şi au început să îl împingă pe pistă”, a informat într-un comunicat divizia Parchetului general responsabilă cu transporturile.

    Într-o înregistrare video realizată de unul dintre pasageri şi postată pe Internet, se pot vedea aproximativ 20 de bărbaţi, îmbrăcaţi cu haine groase, împingând marţi avionul de tip Tupolev 134 pe pistă. Miercuri se înregistrau minus 40 de grade Celsius la Igarka.

    Avionul, care aparţine companiei Katekavia şi care transporta în total 81 de persoane, a ajuns la Krasnoiarsk, după aproape trei ore de zbor.

  • Lituania acuză Rusia că blochează traficul auto la frontiere

    Potrivit grănicelor, restricţiile au fost impuse vineri seara, la o zi după ce preşedinta Dalia Grybauskaite a catalogat Rusia drept “stat terorist” din cauza rolului pe care-l joacă în Ucraina.

    Ministerul rus de Externe a ripostat că aceste declaraţii “depăşesc chiar şi declaraţiie cele mai extremiste ale naţionaliştilor radicali de la Kiev”.

    “Maşinile şi camioanele au practic intedicţia de a intra (pe teritoriul) Rusiei”, a declarat luni ministrul lituanian de Interne Saulius Skvernelis, după o şedinţă de Guvern.

    Potrivit Asociaţiei lituaniene a transportatorilor rutieri, Rusia a întrerupt operaţiunile vamale pentru camioanele lituaniene, care rămân blocate la frontieră şi în posturile vamale de pe teritoriul rus.

    “Instrucţiuni verbale au fost transmise în vederea încetării procedurilor pentru mărfurile care provin din Lituania şi mărfurile transportate de vehicule lituaniene”, a declarat pentru AFP preşedintele Asociaţiei Algimantas Kondrusevicius.

    Ministerul lituanian de Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i cere “încetarea imediată a acestor practici discriminatorii”. Ministerul a anunţat că va informa Uniunea Europeană (UE) în legătură cu această situaţie.

    Lituania, care a ieşit la începutul anilor ’90 de sub dominaţia sovietică, după o jumătate de secol, şi a aderat în 2004 la UE şi NATO, a susţinut cu fermitate o apropiere între Kiev şi UE.

    Vilniusul a acuzat Rusia, anul trecut, că a impus măsuri vamale similare timp de o lună, înaintea summitului din Lituania în timpul căruia Ucraina urma să semneze Acordul de Asociere cu UE. Preşedintele ucrainean de atunci Viktor Inaukovici a renunţat să semneze documentul în ultimul moment.

    Occidentul acuză Moscova că-i susţine militar pe separatiştii înarmaţi din estul Ucrainei, ceea ce Rusia dezminte, furnizându-le totodată o susţinere politică şi materială.

    Transportorii lituanieni au fost deja afectaţi de un embargo asupra produselor europene impus de Rusia ca răspuns la sancţiuni UE. Citând aceste circumstanţe, Banca centrală lituaniană a redus luni previziunile cu privire la creşterea economică din 2014 de la 3,3 la 2,9%.

  • Rusia ar urma să piardă 32 de miliarde de euro pe an din cauza sancţiunilor occidentale

    “Vom înregistra o pierdere de ordinul a 40 de miliarde de dolari (32 de miliarde de euro) pe an din cauza sancţiunilor geopolitice şi am putea pierde 90-100 de miliarde de dolari (72-80 de miliarde de euro) din cauza scăderii cu 30 la sută a cursului petrolului”, a declarat ministrul rus, citat de agenţia de presă Tass.

  • Diplomaţie cu petrol ieftin

    Putin a adăugat însă că rezervele valutare de 400 mld. dolari ale Rusiei vor atenua impactul unor noi scăderi ale preţului. Scăderea accelerată a preţului petrolului în ultimele luni şi impactul sancţiunilor impuse Rusiei de UE şi SUA au făcut ca rubla să cadă deja cu 23% faţă de dolar. Banca centrală estimează o creştere economică zero în 2015, iar ministrul de finanţe Anton Siluanov anticipează că economia ar putea intra în recesiune anul viitor, dacă preţul petrolului coboară sub 60 dolari/baril şi dacă SUA şi aliaţii acestora decid să înăsprească sancţiunile economice.

    O eventuală recesiune se va reflecta şi într-o schimbare de strategie privind politicile fiscale, a declarat Siluanov pentru Bloomberg, prognozând un deficit bugetar de 0,6% din PIB în 2015, faţă de un excedent de 0,1-0,3% din PIB estimat pentru acest an. Deşi nu exclude o cotaţie a petrolului de 60 dolari/baril în 2015, Siluanov estimează că va fi o situaţie temporară, preţul petrolului urmând să fluctueze, cel mai probabil, între 80 şi 90 dolari pe baril.

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fluturat un soi de steag al păcii, exprimându-şi speranţa că relaţiile Rusiei cu UE nu au atins un punct “fără întoarcere” din cauza crizei din Ucraina şi reamintind propunerea Moscovei de creare a unui “spaţiu economic şi umanitar comun de la Lisabona la Vladivostok”. Aceasta nu l-a împiedicat însă ca după doar câteva zile să avertizeze, într-o conferinţă de presă organizată împreună cu omologul său ungar, că Ucraina trebuie să rămână în afara NATO, în scopul “protejării intereselor naţionale ucrainene”, dar şi pentru menţinerea stabilităţii în zona euro-atlantică.

    De partea cealaltă, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că securitatea Europei, pe termen mediu şi lung, “nu poate fi asigurată decât împreună cu Rusia” şi, prin urmare, “sancţiunile nu pot fi un scop în sine; vom menţine dialogul cu Rusia”. Merkel a reamintit însă că integritatea teritorială a Ucrainei a fost încălcată de către Rusia şi că Germania intenţionează să respecte principiul solidarităţii dacă vor exista ameninţări la adresa unor state NATO.

  • Ambasadorul rus la NATO: Rusia nu este “parte a conflictului” din Ucraina

    “Cei din NATO chiar recunosc că nu au dovezi privind o mobilizarea a forţelor ruse la frontieră şi posibilităţi de a monitoriza obiectiv situaţia”, a declarat Gruşko.

    În opinia ambasadorului rus, NATO încearcă să “poziţioneze Rusia drept parte a conflictului din Ucraina”.

    El a subliniat că “Alianţa Nord-Atlantică investeşte mulţi bani în propaganda antirusească şi în curând comunitatea europeană îşi va da seama de acest fapt”.

    “Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, subliniază ceea ce este deja evident: acordurile de la Minsk nu sunt respectate, iar armistiţiul a fost încălcat. Însă concluziile lui provoacă nedumerire”, a afirmat diplomatul rus.

    “În decursul mai multor luni, Alianţa preferă să nu observe că militarii ucraineni folosesc armament greu împotriva civililor şi ignoră încălcarea acordurilor de la Minsk de către Kiev”, a adăugat el.

    Stoltenberg a denunţat vineri, în Lituania, trimiterea de trupe şi echipamente militare ruse spre Ucraina şi deplasările de forţe în interiorul acestei ţări.

    “Nu vreau să intru în detalii privind cifre precise, dar pot spune că asistăm la consolidarea dispozitivului militar. Am observat mişcări de trupe, echipamente, tancuri, piese de artilerie şi sisteme antiaeriene moderne trimise în Ucraina”, a declarat secretarul general NATO.

    Anterior, Alianţa Nord-Atlantică a condamnat “o consolidare militară foarte gravă” şi de partea rusă a frontierei cu Ucraina.

    Kievul şi Occidentul acuză Rusia că oferă susţinere militară separatiştilor şi a trimis trupe pe teritoriul ucrainean, ceea ce Moscova a dezminţit categoric în mai multe rânduri.

  • Presa rusă: Washingtonul întreţine temerile Europei cu privire la Rusia

    Amplificarea psihozei este în responsabilitatea presei, scrie publicaţia rusă, care consideră că NATO le transmite europenilor reflexul “rusofobiei” şi doar prin simpla menţionare a Moscovei europenii îşi îndreaptă atenţia spre Statele Unite şi se arată dispuşi să îndeplinească orice capriciu al Washingtonului.

    Potrivit publicaţiei ruse, citată de agenţia RIA Novosti în pagina electronică, Suedia este cel mai bun exemplu în acest sens, în contextul în care autorităţile de la Stockholm au lansat operaţiuni ample de căutare a unui submarin rus, care s-ar fi aflat în apropierea apelor teritoriale suedeze. Agitaţia operaţiunilor de căutare a fost asemănătoare cu cea lansată pentru prinderea monstrului din Loch Ness, constată cotidianul rus. După aproape o săptămână de “semnalări” din partea cetăţenilor vigilenţi care ar fi observat în mare ceva asemănător unui submarin, militarii suedezi au recunoscut că informaţiile au fost simple supoziţii.

    O altă ameninţare a apărut ulterior în rândul opiniei publice, de această dată cu privire la prezenţa avioanelor ruse în spaţiul aerian al Suediei, adaugă cotidianul rus. Publicaţia suedeză Expressen a dezvăluit că un avion rus de vânătoare a intrat în spaţiul aerian al ţării şi a fost îndepărtat în urma intervenţiei unei aeronave suedeze. În final, s-a dovedit că avionul în cauză nu era rus, ci francez, potrivit unei informaţii publicate de revista Newsweek. Militarii suedezi au ştiut că avionul aparţinea aviaţiei franceze, dar nu au dezminţit articolul publicat de Expressen, mai adaugă Rossiskaia Gazeta.

    Pe de altă parte, şefii armatelor din Europa transmit populaţiei “poveşti de groază”, potrivit cărora trupele nu ar fi pregătite să răspundă unui atac al Rusiei, invocând lipsa banilor, a echipamentelor moderne sau lipsa de personal.

    Suedia, ţările baltice şi Polonia nu sunt singurele care îşi exprimă temerile cu privire la ameninţarea Moscovei. Îngrijorarea a fost observată şi în discursurile susţinute de liderii militari austrieci şi germani.

    Cotidianul rus notează, în acest context, că Washingtonul pare să-şi fi atins obiectivul: dacă anterior statele europene şi-au redus bugetele militare, în prezent populaţia din UE, înspăimântată de speculaţiile cu privire la prezenţa avioanelor ruse, la submarine şi la “războiul hibrid” declanşat de Rusia, este dispusă să renunţe la economii pentru necesităţile NATO.

    Această tendinţă nouă dictată de Washington, destinată apărării Europei de influenţa rusă şi ruperii legăturilor existente de zeci de ani, a fost ilustrată foarte bine în Ucraina. Premierul Arseni Iaţeniuk a vizitat recent regiunea Harkov, unde a participat la construirea unui zid la frontiera rusă. La final, el a propus ca acest zid să despartă Europa de Rusia. Cel mai îngrijorător este că niciunul dintre politicienii din Europa nu a respins propunerea premierului ucrainean, conchide cotidianul rus.

  • Jens Stoltenberg denunţă deplasările de trupe şi echipamente ruse spre Ucraina

    “Nu vreau să intru în detalii privind cifre precise, dar pot spune că asistăm la consolidarea dispozitivului militar. Am observat mişcări de trupe, echipamente, tancuri, piese de artilerie şi sisteme antiaeriene moderne trimise în Ucraina”, a declarat Stoltenberg.

    “De asemenea, am văzut şi mişcări de trupe spre linia stabilită cu ocazia armistiţiului iniţiat în 5 septembrie”, a adăugat secretarul general NATO.

    “Am observat deplasări de forţe în estul Ucrainei. Este ceva grav, pentru că sunt afectate Acordurile de la Minsk, fiind stimulat conflictul şi încălcarea armistiţiului. De aceea, cerem Rusiei să îşi retragă trupele, atât cele din estul Ucrainei, cât şi cele de la frontieră, ceea ce ar fi o contribuţie importantă la detensionarea crizei”, adaugă Stoltenberg.

  • Biden: Rusia riscă noi sancţiuni din cauza agresiunii inacceptabile asupra Ucrainei

    “Pur şi simplu este inacceptabil ca, în secolul 21, să existe state care să încerce să recontureze cu forţa frontierele Europei; asistăm la intervenţie militară pentru că nu le place decizia luată de vecini”, a declarat Biden după întrevederea pe care a avut-o cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.

    “Rusia se va confrunta cu un preţ foarte mare şi riscă o izolare şi mai mare pe scena internaţională”, a avertizat Biden.