BusinessMagazin

Tag: romani

  • Cel mai puternic român din Marea Britanie: a investit opt miliarde de euro în clădiri de birouri

    „Pentru anii următori, grupul vizează o nouă fază a dezvoltării ca răspuns la nevoile generaţiei următoare de business şi de locuitori ai zonei”, este principalul statement al lui George Iacobescu în raportul financiar al Canary Wharf din 2012. Ca director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei, George Iacobescu administrează bugetele de dezvoltare, are grijă ca toate spaţiile din cartierul de afaceri (peste 16 milioane metri pătraţi) să fie închiriate, iar chiriile să nu fie mai mici, indiferent de situaţia financiară şi de evoluţia companiilor (în 2012, grupul a atras venituri din chirii de 263 milioane de lire, în 2011 veniturile fiind de 251 milioane de lire).  

    Povestea devenirii managerului George Iacobescu este lungă şi începe în 1975, când, după numeroase insistenţe, reuşeşte să emigreze în Canada. Face greva foamei în faţa ambasadei României pentru a li se permite logodnicei sale şi părinţilor să plece din ţară. Odată întregită familia, George Iacobescu face carieră ca inginer în Canada şi Statele Unite. La începutul anilor ’90, când Margaret Thatcher cere angajatorului lui Iacobescu, Olympia and York, să înceapă dezvoltarea proiectului Canary Wharf, misiunea îi este încredinţată românului, care se va ocupa peste 15 ani de dezvoltarea cartierului fost rău famat al Londrei în al doilea centru financiar din capitala britanică.

    Din 2011, George Iacobescu a preluat conducerea executivă a grupului şi administrează atât clădirile existente, cât şi viitoarele proiecte. Bugetele folosite până acum în dezvoltarea Canary Wharf depăşesc 8 miliarde de euro, dar proiectele continuă. Deşi este un cartier în sine, cu clădiri de birouri, spaţii de retail şi locuinţe, Canary Wharf rămâne zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din Londra, „un izvor nesecat de creştere”, după cum este descris în raportul companiei de anul trecut.

    Unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa lui George Iacobescu a avut loc tot în 2011, când a primit titlul de Cavaler al Regatului Unit şi privilegiul de a folosi apelativul Sir. Anterior, în 2007, fusese numit custode al British Museum.

  • A fost student la ASE, acum are pe mână peste 350 de magazine în Rusia şi afaceri ce depăşesc un miliard de euro

    Piaţa din Rusia este a treia piaţă din lume ca importanţă pentru grupul spaniol Inditex, după piaţa-mamă (1.872 de magazine) şi China (415). De altfel, pe piaţa din Rusia grupul este prezent cu toate cele opt branduri ale sale, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Uterque. Doar în ultimul an, de când Dorobanţu a preluat conducerea grupului în Rusia, au fost deschise circa 50 de magazine noi.

    Executivul român a preluat mandatul în Rusia după circa patru ani în care a condus operaţiunile din România ale spaniolilor de la Inditex.  Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE) în 2000, Dorobanţu a fost numit directorul general al filialei locale a retailerului spaniol la sfârşitul lui 2007. A crescut businessul Inditex România şi a mizat pe extindere agresivă. Tot pe o politica agresivă de expansiune a pariat şi în Rusia, urmărind astfel politica generală a grupului, care deschide an de an sute de magazine şi intră pe noi pieţe. Inditex este cel mai mare retailer de modă la nivel mondial, cu afaceri de peste 16 miliarde de euro anul trecut.

    Înainte de a prelua conducerea brandurilor Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home din România, Dorobanţu a lucrat ca director comercial pentru retailerul de telefoane mobile şi accesorii GSM Germanos. Anterior, a lucrat timp de trei ani pentru Adisan, unul dintre cei mai mari dealeri Connex (Vodafone) la acea vreme, iar apoi a fost recrutat ca director de produs de către Samsung Electronics. Decizia de a lăsa afacerile Inditex la nivel local pe mâna unui manager de doar 33 de ani, cât avea Lucian Dorobanţu în momentul recrutării de câtre spanioli, a fost luată în momentul când Inditex a decis să intre cu magazine proprii pe piaţa din România.

    Până atunci produsele marca Zara şi Pull & Bear erau aduse în franciză de către Azadea Group. În momentul intrării directe, Inditex a adus pe piaţă alte cinci branduri – Bershka, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home, reuşind să acopere astfel segmentul de clienţi cu venituri medii şi peste medie pe pieţele de îmbrăcăminte, accesorii, lenjerie intimă şi decoraţiuni interioare. Din portofoliul grupului spaniol pe piaţa din România nu este prezent brandul de pantofi, genţi şi accesorii Uterque, care se adresează publicului cu venituri peste medie. În trei ani, Dorobanţu a adus Inditex pe primul loc în topul retailerilor de fashion după cifra de afaceri. Anul trecut, toate cele şapte branduri prezente în România au contribuit cu circa 150 de milioane de euro la businessul deţinut la nivel global de omul de afaceri Amancio Ortega Gaona.

  • Românul care vinde parfumuri şi cosmetice de 900 de milioane de dolari în Statele Unite ale Americii

    “Mâine plec spre Alaska şi voi vedea mai mulţi urşi Grizzly decât oameni. Se pare că Grizzly au o calitate a vieţii mult mai bună decât a noastră. A, şi voi fi într-un loc fără semnal. Abia aştept!”, a postat pe Facebook săptămâna trecută David Suliţeanu, CEO al Sephora, după anunţul făcut de companie legat de retragerea sa din jobul din ultimii 13 ani. De la 1 ianuarie, David Suliţeanu va fi înlocuit la conducerea Sephora cu Calvin McDonald, fost CEO al Sears Canada. Suliţeanu va prelua de la aceeaşi dată rolul de CEO al Kendo Brands, o nouă linie de business dezvoltată tot de către grupul LVMH, proprietarul Sephora, care este centrată pe crearea şi achiziţia de noi branduri din piaţa de beauty.

    Momentan, portofoliul Kendo cuprinde branduri precum Ole Henriksen, Kat von D, Formula X şi Marc Jacobs Beauty, altele fiind în curs de lansare. „David Suliţeanu a fost instrumental în dezvoltarea Kendo, care cuprinde acum 200 de branduri de beauty”, arată un comunicat al Sephora. „Sunt foarte încântat de oportunitatea de a continua munca mea în grupul LVMH şi Sephora pentru a creşte acest nou model de business care în urmă cu câţiva ani era doar o idee.„ Voci din industria americană de retail spun însă că plecarea lui Suliţeanu de la conducerea Sephora este de fapt retragerea sa treptată din business.

    „Domnul Suliţeanu nu este de acord să dea declaraţii pentru articole despre el însuşi; de fapt, nu dă aproape niciodată interviuri”, a răspuns aproape instantaneu după trimiterea solicitării de interviu Victoria Weld, PR-ul Sephora Americas. Informaţiile despre David Suliţeanu sunt într-adevăr puţine şi rareori este citat managerul de origine română, ai cărui părinţi au emigrat în SUA după al doilea război mondial.

    Revistele de peste ocean spun despre Suliţeanu că a revoluţionat industria de beauty din America de Nord, prin crearea unei noi experienţe de shopping. În timpul mandatului său, reţeaua Sephora s-a extins cu mai mult de 330 de magazine, a deschis piaţa din America Latină, s-a dezvoltat parteneriatul cu JC Penney, prin care au fost create boutique-uri Sephora în mai mult de 400 de magazine, şi a fost lansat conceptul de Beauty Insider, programul de loialitate preluat ulterior în reţeaua Sephora din întreaga lume.

  • Povestea româncei care administrează active de 1,5 miliarde de euro în Ungaria

    “Eu cred că noi, românii, suntem în general oameni calzi, prietenoşi, deschişi, optimişti şi mereu cu zâmbetul pe buze, iar acest lucru se transpune şi în stilul nostru de management„, spune Cornelia Coman. De aceea, tocmai pentru că este româncă, ea crede că are un stil de management foarte apropiat de oameni, fiind naturală în relaţia cu ei şi „nu îi fac să simtă distanţa manager-angajat”. Totodată, faptul că s-a format în România, o ţară cu o economie în curs de dezvoltare, în care lucrurile se întâmplă într-un ritm rapid, a ajutat-o să înveţe accelerat lucruri pe care le-ar fi acumulat într-o perioadă mai mare într-o piaţă dezvoltată. În plus, experienţa din România a ajutat-o să devină „un manager «agil», cu reacţii rapide şi mai uşor adaptabil la schimbare”.

    Cornelia Coman crede că orice român aflat peste hotare se simte ambsador al ţării sale. „În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României.„ Din acest motiv, este mereu preocupată de rezultatele sale profesionale, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, a tinerilor cu potenţial din ţară, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare. „Prin asumarea unor responsabilităţi în afara companiei pe care o conduc acum – de exemplu, în cadrul asociaţiei asigurătorilor din Ungaria sau ca membru în boardul Camerei de Comerţ Româno-Ungare, poziţie pe care am acceptat-o de curând -, sper să pot ajuta la dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două ţări.”

    Dezvoltarea sa profesională de până acum se întinde pe o perioadă de circa 16 ani, într-un ritm care a surprins-o chiar şi pe ea. Niciodată nu şi-a imaginat în ce se va transforma pasiunea sa autentică pentru „matematica aplicată în economie„ şi actuariat, povestea anterior pentru Business Magazin. „Totul a venit foarte natural şi, deşi nu mi-am propus vreodată să ajung CEO, din cei 16 ani de carieră 13 au fost în funcţii de management”, spune Cornelia Coman. Îşi aminteşte de primii paşi: era în anul al doilea la Facultatea de Cibernetică atunci când a trebuit să aleagă direcţia de specializare. Din momentul în care a dat deoparte matematicile teoretice în favoarea celor cu aplicabilitate în domenii precum economia, destinul profesional i-a fost oarecum pecetluit. Iar când s-a angajat, studentă fiind, la o companie de asigurări, i-a fost clar că a găsit locul cu care este perfect compatibilă. „Lucram în departamentul financiar, câştigam 500 de dolari pe lună, un salariu foarte mare pentru anul 1997, şi, în paralel, mă duceam şi la şcoală. Era frumos, dar pasiunea mea era actuariatul. Eu asta voiam să fac”, povesteşte Coman.

    Aşa că imediat cum a dat examenul de licenţă s-a dus la un interviu de angajare în sucursala Nederlanden din România, fosta denumire a ING Asigurări de Viaţă, sperând că există un loc liber în departamentul de actuariat. Nu a avut noroc din prima pentru simplul fapt că postul pe care şi-l dorea nu era disponibil, dar nici mult nu a mai durat până când „m-au sunat să-mi spună că, dacă mai vreau să mă angajez în departamentul de actuariat, există un loc liber. Vă daţi seama că am acceptat pe loc„. Cariera sa a evoluat apoi pas cu pas, în ritm alert, iar din vara anului trecut a preluat funcţia de director general ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Aflată practic la o aruncătură de băţ de România, Budapesta găzduieşte o comunitate importantă de români – „oameni tineri, ambiţiosi, frumoşi şi prietenoşi, în rândul cărora, în perioada petrecută aici, mi-am făcut deja foarte multe cunoştinţe şi chiar prieteni”.

    Cât priveşte perspectivele pe termen lung, Cornelia Coman spune că la pensie „mi-ar plăcea să fiu acolo unde vor fi familia şi prietenii mei – cel mai probabil acasă, în România”.

  • Românul care conduce afacerile de cinci miliarde de dolari ale Pepsi în Rusia

    În weekendul care a trecut, acasă la Silviu Popovici s-au făcut cozonaci. Celelalte şapte familii de români din complexul rezidenţial din Moscova unde locuieşte CEO-ul PepsiCo Rusia s-au ocupat de sarmale şi de alte specialităţi culinare cu gust românesc pentru petrecerea de 1 decembrie, la care au participat 57 adulţi şi 20 de copii, inclusiv ambasadorul României la Moscova. „Petrecerile noastre sunt foarte româneşti, mâncăm şi ne distrăm româneşte”, spune managerul, pe care nu îl deranjează că România este puţin cunoscută în Rusia sau că ruşii o privesc ca pe orice altă ţară din fostul bloc comunist, „de sus”.

    Silviu Popovici consideră însă că managementul nu are naţionalitate şi că „totul se reduce la rezultate şi la modul cum au fost obţinute acestea. Un manager bun găseşte calea de îndeplinire a obiectivului, cel slab scuza pentru care nu l-a atins. Orice problemă este o oportunitate dacă ai mintea deschisă şi dorinţa de-a o depăşi„. Povestea lui Silviu Popovici este definitorie pentru evoluţia multor manageri români plecaţi peste hotare: „Noi, românii, suntem ambiţioşi şi muncitori, dar mai este ceva ce nu am aflat decât în 1998 când am ajuns în Rusia. Atunci, Coca-Cola a trimis în Siberia români şi irlandezi, oameni cu experienţă comparabilă. Majoritatea românilor s-au adaptat, irlandezii, în marea lor majoritate, nu. Nu ştiu dacă românii sunt mai aproape de sufletul rus decât vesticii, clar este că sunt mai maleabili şi învaţă mai repede să se descurce. Am adaptat modelul vestic la realitatea locală şi aşa am fost acceptat de cei de aici„. Popovici crede că este important să respecţi locul unde te stabileşti, iar Rusia, o ţară cu tradiţie culturală şi cu oameni puternici, cere să îi fie respectate şi înţelese obiceiurile şi tradiţiile.

    „Am început acum 20 de ani ca profesor de fizică într-un sat de lângă Suceava, iar acum conduc afacerea PepsiCo din Rusia, cea mai mare companie FMCG din Rusia şi din Europa de Est (27,000 de angajaţi, 33 de fabrici şi peste
    5 miliarde de dolari cifra de afaceri)„, îşi rezumă cariera Silviu Popovici. În 1998 a plecat în Siberia împreună cu Ina, soţia sa, pentru un contract pe doi ani cu Coca-Cola: „Am aterizat la Novosibirsk la -38 grade C. 16 ani mai târziu sunt tot în Rusia (după o scurtă escala de doi ani în Ucraina), după un parcurs care a inclus experienţă în vânzări, marketing, operaţiuni şi management general. Am lucrat la o companie regională (Coca-Cola Hellenic), la una rusească (Wimm-Bill-Dann) şi la două companii multinaţionale (Bristol-Myers Squibb şi PepsiCo). Am participat la fuziuni cu alte companii, compania la care lucram a fost cumpărată, am restructurat companii, am lansat companii. Am trecut prin criza financiară din 1998 şi prin cea din 2008. M-am ocupat de băuturi răcoritoare, sucuri naturale, produse lactate, mâncare pentru bebeluşi sau medicamente. Am lucrat în trei ţări şi am călătorit în peste 30 de alte ţări”.

    Managerul consideră că toate aceste experienţe au reprezentat oportunităţi de învăţare enorme şi au contribuit la formarea sa profesională: „Am avut noroc să am o soţie foarte înţelegătoare şi să lucrez alături de nişte oameni valoroşi, români, irlandezi, ruşi sau spanioli, de la care am învăţat şi care mi-au acordat încrederea lor„. Deşi a plecat din România de 15 ani, Silviu Popovici spune că ţine la ţara sa: „Acolo sunt părinţii şi rudele mele, ale soţiei, copilăria şi tinereţea noastră, prietenii. Copiii mei vorbesc româneşte, iar de «Ziua Internaţională» îi trimitem la şcoală în costum popular, cu mâncare românească„. Deşi mai are câţiva ani până se va retrage din business, Silviu Popovici şi-a făcut deja planul: vrea să se întoarcă la pensie în România şi să locuiască undeva prin nordul ţării, în Bucovina, sau în Munţii Vrancei, locuri de care se simte foarte legat sufleteşte: „Mă voi juca cu nepoţii, voi merge cu bicicleta şi voi juca bridge cu soţia mea şi cu prietenii”.

  • Cel mai puternic om din aviaţia mondială este român şi are 27.000 de angajaţi în subordine

    „Încă mă distrez şi au mai rămas câteva reprize de jucat”, spunea el într-un interviu acordat publicaţiei Financial Post. Comparaţia cu un meci de baseball şi nu cu un meci de fotbal se justifică prin faptul că Rovinescu a emigrat în 1961 în Canada şi de atunci s-a întors o singură dată în ţară, cu o delegaţie a guvernului canadian din 1995. Totuşi, îşi aminteşte cu drag de România, după cum declara recent pentru Gândul. „Am ajuns în Canada la vârsta de cinci ani, alături de familia mea. Încă păstrez amintiri plăcute legate de anii copilăriei, petrecuţi la Bucureşti.”

    Rovinescu şi-a început cariera ca avocat în cadrul firmei Stikeman Elliott din Montréal, unde a practicat mai bine de 20 de ani avocatura specializată pe corporate finance şi fuziuni şi achiziţii. Recunoaşterea în avocatură a culminat cu numirea lui ca managing partner şi membru al consiliului director şi al comitetului executiv al firmei. Prima cunoştinţă oficială cu Air Canada a avut loc în 1987, când firma Stikeman Elliott a asistat privatizarea companiei. Zece ani mai târziu, Rovinescu se întorcea în companie ca vicepreşedinte executiv, funcţie care îl făcea responsabil de managementul loialităţii, de operatorii regionali ai companiei, dar şi de mentenanţă, reparaţii şi revizii.

    Fuziunea cu Canadian Airlines şi procesele de restructurare a companiei din perioada 2003-2004 se numără printre provocările cărora românul le-a făcut faţă. Totuşi, eşecul intermedierii unui acord între investitorul chinez Victor Li şi sindicatele Air Canada l-a determinat să demisioneze. S-a orientat astfel către domeniul bancar, participând, în 2004, la fondarea băncii private de invesţii Genuity Capital Markets. În aprilie 2009 s-a întors la Air Canada, fiind numit preşedinte şi CEO al companiei.

    Ascensiunea românului nu s-a oprit aici: în 2012 a fost ales preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă mondială a companiilor aeriene, urmând ca, timp de doi ani, să conducă întâlnirile boardului, să realizeze strategia alianţei şi să dea votul în ceea ce priveşte intrarea sau nu a unei companii aeriene în cadrul Star Alliance. Curiozitatea şi hotărârea sunt coordonatele care l-au ghidat spre funcţia de CEO: „Inspirat de vasta cultură şi curiozitate a părinţilor, am avut o sete de a învăţa şi o curiozitate de a explora lumea, calităţi excelente pentru liderul unei companii aeriene„, a argumentat el pentru Gândul. Este unul dintre cei mai bine plătiţi români, cu un salariu anual de 1,4 milioane dolari, la care, în 2012, s-a adăugat şi un bonus de retenţie de circa 5 milioane de euro. Pentru comparaţie, compania la cârma căreia se află a înregistrat în 2012 un profit de 53 de milioane de dolari.

  • Cine sunt românii care conduc afaceri de 25 de miliarde de euro la mii de kilometri de ţară

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Portugalia: 32 de muncitori români au fost descoperiţi “în condiţii deplorabile”. Autorităţile vor deschide o anchetă

     Pe lângă cei 32 de români, autorităţile au identificat şi trei cetăţeni portughezi.

    Conform ACT, românii erau angajaţi în Spania de către o firmă spaniolă pentru “sarcini diverse”, scrie theportugalnews.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ProTV la vârsta majoratului

    Andreea Esca a lansat în eter o nouă poveste, frumoasă, adevarată şi fără sfârşit prin cuvintele: „Bună seara, România, bună seara, Bucureşti!„. Acestea au marcat începutul ProTV, un post pentru toţi românii, care avea să revoluţioneze termenul de televiziune comercială în România, apropiindu-l încă din start de profesionalismul practicat în acest domeniu în ţările occidentale.

    Mereu atent la dorinţele privitorilor, preocupat de dorinţa de a asigura libertatea de gândire a acestora, ProTV şi-a propus să informeze, să distreze, dar şi să responsabilizeze. 18 ani au însemnat sute de mii de minute în direct, la ştiri, mii de filme, sute de seriale, sute de emisiuni şi evenimente speciale. 18 ani de ProTV au însemnat milioane de români mai informaţi, mai conectaţi la adrenalina realităţii şi alte milioane care au petrecut aici clipe încântătoare. Totodată, milioane de români au fost mobilizaţi de campaniile de suflet iniţiate de ProTV, al căror impact incredibil rămâne fără precedent în istoria ultimilor ani.

    În urmă cu 18 ani se năştea nu numai cel mai vizionat post de televiziune, ProTV, ci şi un vis. Visul de a schimba lumea şi de a o transforma într-un loc mai bun. Acum, la vârsta majoratului, când românii gândesc mai liber ca oricând, ProTv construieşte o nouă mentalitate, un context cât se poate de proaspăt şi de inovator, care să-i motiveze pe români să trăiască aici, în ţara lor. ProTV dă glas Visului Românesc şi devine el însuşi vocea care-l îndeamnă pe fiecare român să spună: „Eu fac România!„.

    La 18 ani de la lansare, ProTV rămâne singurul post de televiziune din Europa de Est care se poate mândri cu un prestigios premiu Emmy câştigat de redacţia Ştirilor ProTv, dar şi cu cele mai mari cifre de audienţă înregistrate vreodată de o televiziune din România cu emisiuni precum „Românii au talent„, „Vocea României„, „Ştirile ProTV„ şi multe altele.
     

  • SONDAJ: Aproape jumătate dintre britanici nu vor ca românii şi bulgarii să poată locui şi munci în ţara lor

     Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.

    Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că “nu ştiu”.

    Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja “în mod clar” un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că “ar putea lua în considerare” această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o “vor lua în mod clar în considerare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro