BusinessMagazin

Tag: bani

  • O ţară care greşeşte foarte mult

    Subtil ca întotdeauna, Băsescu a admis însă atât că Elena Udrea ”se poate înşela„ (cazul filajului de la Paris din toamna trecută, atribuit de Udrea lui Florian Coldea de la SRI), cât şi că ”nu exclude„ ca în campania sa electorală din 2009 să fi intrat şi bani negri, căpătaţi prin aceleaşi metode detaliate de denunţătorii Elenei Udrea din dosarul Microsoft.

    Seninătatea cu care preşedintele a admis că era gata să-l demită pe Coldea pentru o simplă bănuială a Elenei Udrea pare să-i fi şocat pe mulţi comentatori, însă ea poate da în mod sincer fiori reci numai celor care au uitat că pe vremuri acelaşi preşedinte îl ungea şef la SIE pe Claudiu Săftoiu pentru unicul motiv că acela era soţul uneia dintre consilierele sale.

    Cât despre acuzaţia Elenei Udrea, proaspăt rearestată preventiv, că toată lumea se preface acum că nu ştie că orice campanie electorală se finanţează cu bani negri (”întrebaţi-l pe dl Ponta, pe dl Iohannis„), ea aminteşte automat de o faimoasă replică a lui Relu Fenechiu, fost ministru PNL, actualmente puşcăriaş, care spunea în 2013 că România este ”o ţară care greşeşte foarte mult„, pentru că fostul premier PSD Adrian Năstase a fost singurul condamnat pentru nişte fapte pe care le fac mulţi politicieni, căci ”partidele politice nu se finanţează doar din bani albi„.

    Aşadar, România greşea condamnându-l pe Năstase nu pentru că faptele lui nu ar fi fost penale, ci pentru că ele sunt o practică uzuală în clasa politică. Nicio deosebire între poziţia lui Fenechiu şi cea a Elenei Udrea, cu excepţia faptului că pe atunci DNA îi ocolea cu grijă pe demnitarii apropiaţi de Traian Băsescu, ocupaţi probabil să pregătească finanţarea campaniilor din 2014.

  • Un antreprenor moldovean a găsit metoda de a lua banii celor plecaţi la muncă în străinătate

    Un om de afaceri din Botoşani şi-a făcut magazin online pentru rudele românilor care au plecat în străinătate. Oamenii plătesc direct din ţările unde muncesc, conectându-se la internet, iar angajaţii magazinului livrează la domiciliu familiilor acestora bunurile, scrie Adevărul. Practic, acest serviciu a fost gândit în special pentru persoanele în vârstă din mediul rural, care nu se pot deplasa la magazinele mai bine aprovizionate, însă produsele achiziţionate sunt de multe ori ţigări sau băuturi alcoolice.

     Ionel Roşu, un om de afaceri din Botoşani a dezvoltat, în urmă cu aproape 20 de ani, o reţea de chioşcuri stradale, non-stop. Afacerile nocturne, i-au priit botoşăneanului, care a ajuns să deschidă şi un magazin universal, mai precis un minimarket, dar şi să se lanseze în mediul online.  Omul de afaceri spune că livrările se fac la domiciliu şi, bineînţeles, în regim non-stop, notează sursa citată.

    Văzând că magazinul online prinde, Ionel Roşu, a venit cu o idee inedită, pe care a promovat-o în rândul pritenilor şi a cunoscuţilor care au rude în străinătate. Totodată a început să o popularizeze online. Este vorba de servicii online de livrare de produse pentru familiile românilor plecaţi în străinătate. Cum funcţionează : botoşăneanul care locuieşte oriunde în lume, are posibilitatea să comande pe site produsele , le plăteşte cu cardul, iar un aganjat al firmei le duce la membrii familiei din judeţul Botoşani, ai celui care a dat comanda.

    Omul de afaceri spune că cele mai mari comenzi le are din mediul rural acolo unde , sunt persoane în vârste, multe dintre ele se îmbolnăvesc şi nu pot merge la un magazin bine aprovizionat pentru mâncare sau alte tipuri de produse. Prin magazinul online al botoşăneanului, rudele din străinatate ale bătrânului pot comanda pentru acesta, iar livrarea se face la domiciliu. ”Cei care au grijă de părinţii lor, de bătrânii lor, le trimit constant produse . Este un nucleu dur de torinezi şi sicilieni care cumpără pe site şi eu le fac livrarea la domiciliile rudelor lor. Iniţial am dedicat acest magazin online pentru municipiul Botoşani dar paradoxal cele mai multe comenzi le am pentru localităţile din judeţ.”, spune Ionel Roşu, citat de Adevărul.

    Deocamdată în municipiul Botoşani, spune omul de afaceri comenzile sunt reduse, iar orăşenii se rezumă în general la comenzi online de băutură sau ţigări, şi bineînţeles la ore foarte târzii. Pagina electronică în limba romani Ionel Roşu nu este la prima idee inedită privind afacerile sale. Odată cu lansarea paginii online, acesta a tradus produsele cu denumiri şi preţuri şi în limba romani. Şi asta fiindcă mulţi dintre clienţii nocturni ai magazinelor non-stop era romi. ” Îmi place să răspund şi unori nevoi sociale. L-am tradus cu ajutorul profesorului de romanes şi am ataşat şi steagul etniei pe care se poate da click pentru a fi tradusă pagina. Plătesc fără probleme sunt corecţi”, spune omul de afaceri botoşănean, mai scrie sursa citată.
     

  • Un antreprenor a renunţat complet la viaţa personală: nu are locuinţă, nici prieteni şi munceşte non-stop – VIDEO

    Cillin Perera este fondatorul companiei Avilinga, cu sediul în Elveţia, care oferă cursuri de limbi străine altor companii din jurul lumii.

    Omul de afaceri australian călătoreşte, datorită jobului său, sute de mii de kilometri în fiecare an. Bărbatul se află atât de des pe drum încât a renunţat la apartamentul său şi este, practic, fără locuinţă stabilă.

    “Nu petrec mai mult de 4-5 zile într-un anumit loc”, spune Perera. “Trăiesc doar în hoteluri.” Perera îşi petrece timpul fotografiind aeroporturi, lobby-uri de hotel şi zonele rurale ale ţării în care se află. Contul său de Instagram, Homeless CEO (CEO-ul fără casă, n.r.) a ajuns la aproape 16.000 de fani.

    “Nu mă văd făcând nimic altceva”, a povestit Perera în cadrul unui interviu acordat celor de la BBC. “Adevărul e că sunt puţini care s-ar descurca într-o asemenea situaţie, pentru că e greu să nu ai timp să te acomodezi cu un loc.”

     

  • Wargha Enayati, Regina Maria: Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile

    Este bine să faci paşi mici, nu să faci planuri mari şi pe termen lung.  Astfel vei evita să fii dezamăgit.  Timpul îţi va arăta, ca şi mie de altfel, că nu trebuie să forţezi lucrurile.

    Te-aş sfătui să încerci să-ţi dezvolţi un simţ al siguranţei în afaceri, să nu-ţi fie teamă atunci când afacerile cresc prea mult şi să ai încredere că le poţi creşte singur mai departe.  Încearcă să nu reacţionezi niciodată impulsiv.

    Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile.  Aşa cum poate ştii, eu am reuşit să readuc numele Reginei Maria în conştiinţa tuturor românilor prin numirea businessului după această măreaţă Regină. Nu-mi imaginam să fie posibil, dar iată că am reuşit.  De asemenea, ca şi bahá’í, este foarte important să te gândeşti tot timpul cum să faci cunoscută şi Credinţa Bahá’í, aşa cum a făcut Regina Maria şi cum am încercat şi eu să fac în toţi aceşti ani.

    Eu am reuşit să ofer locuri de muncă pentru 2.000 de oameni într-un domeniu nobil şi să mă ţin de profesia mea de medic.  Aşa cum ne sfătuieşte Bahá’u’lláh, “Munca depusă în spiritul servirii semenilor este o formă de devoţiune, înseamnă slujirea lui Dumnezeu” şi asta te îndemn să faci şi tu, orice profesie ai alege.  Bineînţeles că te-aş sfătui să devii medic, chiar cardiolog, dar tu trebuie să hotărăşti.

    Şi nu în ultimul rând, îţi doresc să ai parte de o familie frumoasă, aşa cum am eu!

  • Câţiva antreprenori au decis să facă bani în România pe seama celor care investesc mii de euro ca să aibă o casă inteligentă

    Te decizi să pleci mai devreme acasă, aşa că intri pe aplicaţia online şi setezi temperatura în locuinţă. Seara, pui hainele în maşina de spălat, iar aparatul decide care este cea mai bună perioadă în care să deruleze programul pentru a economisi energie. Pleci grăbit la muncă şi uiţi să stingi luminile în casă, dar porneşti telefonul şi dai comanda vocală „afară“, iar luminile se sting automat. Toate aceste scenarii fac parte din soluţiile de automatizare a casei, tot mai populare şi din ce în ce mai accesibile.

    Definiţiile pe care le-am primit din partea companiilor care comercializează soluţii de profil în România sună mult mai sec decât te-ai aştepta să auzi atunci când se vorbeşte despre casa care răspunde la comenzi date din partea cealaltă a oraşului sau a lumii: „O modalitate simplă, unitară şi centralizată de a controla subsisteme“, „automatizări care fac viaţa mai uşoară“ sau „sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor controlul“. Când se pune problema automatizării unei case, trebuie luate în calcul aspecte precum eficienţa energetică, confortul personal şi chiar siguranţa. Sunt însă oamenii dispuşi să investească sume considerabile pentru a-şi face casele mai deştepte?

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru produsele şi soluţiile care constituie ceea ce denumim generic „casa inteligentă“.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul cum societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor şi a transformat ştiinţa casei inteligente în ceva mainstream: „Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor“.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor, de exemplu, poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. „Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia“, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates.

  • Managerul de la Coty: Poţi recunoaşte criza după frenezia cu care femeile îşi cumpără rujuri

    Fondatorul celei mai mari companii de cosmetice din lume, Leonard Lauder, a definit în manualele de specialitate aşa-numitul „lipstick factor“ (factorul ruj): poţi recunoaşte o perioadă de criză după goana cu care femeile încep să cumpere rujuri, pentru că este singurul răsfăţ pe care şi-l mai pot permite, spune Răzvan Afenduli, general manager al Coty România. Practic în perioadele de criză femeile renunţă la înnoirea garderobei, la poşete, pantofi, dar ceva trebuie să cumpere. „De aceea a crescut în criză piaţa eşarfelor şi au crescut uriaş, în toată lumea, vânzările de produse pentru unghii“, arată reprezentantul Coty.

    De formaţie inginer, el vorbeşte extrem de natural despre tendinţe de vânzări în parfumeria selectivă sau preferinţe de consum la ojă, de pildă, graţie celor 18 ani de carieră în industria cosmeticelor. Completează că „de departe tot portofoliul de colour cosmetics are cea mai mare creştere, fenomen normal într-o perioadă de criză“. Dovadă a acestei teorii este şi faptul că vânzările de cosmetice decorative (ca oja şi rujul) ale Coty s-au dublat în ultimii doi ani şi jumătate, ajungând acum la 35-40% din cifra de afaceri a filialei locale, care s-a plasat anul trecut la 18,5 milioane de euro. Pe de altă parte, adaugă Afenduli, „partea proastă este că în perioadele de criză parfumul are un comportament similar pieţei de maşini, de parcă ar trebui finanţat“. De regulă, spune şeful Coty, o femeie nu are doar un parfum sau o apă de toaletă, ci 4-5; or în momentul în care trebuie să reducă din cheltuieli, cu uşurinţă renunţă la unul sau două produse din gama pe care o foloseşte. „Prin urmare, piaţa a înregistrat o cădere de peste 30%.“

    Cu plusuri serioase în vânzările de cosmetice decorative şi minusuri severe la capitolul parfumurilor, Coty România tot a bifat creşteri anuale de câte două procente, spune Afenduli. În 2014 compania a înregistrat vânzări de 18,5 milioane de euro în România, iar şeful Coty completează că ultimii ani au fost ciudaţi şi glumeşte: „În ciuda tratamentului aplicat, pacientul se simte bine. În ciuda crizei şi a tuturor nebuniilor, noi de prin 2009 încoace am început să creştem şi nu a fost nicio restructurare la nivel de angajaţi“. Echipa numără acum 65-70 de oameni, iar în 2015 Afenduli ar trebui să recruteze personal, pentru că pe plan internaţional compania se află în proces de achiziţii. Anul trecut, de pildă, în portofoliul Coty România au intrat, după încheierea achiziţiei pe plan mondial, parfumuri din gama premium. „Deşi a fost anunţată în ianuarie, preluarea a devenit efectivă la finalul lui martie. Am pierdut un trimestru extrem de important.“

    Compania s-a reaşezat din 2011 încoace: „Dacă se uită cineva pe partea de date de la registru comerţului, vede o reaşezare a tuturor indicatorilor din balanţa contabilă, începând cu capitalul rulant, asseturi, profitabilitate, brută, vânzări“. Din 2013 compania s-a pregătit pentru un program complet de modernizare pe piaţa românească. Unul din paşi a fost externalizarea depozitului, printr-un parteneriat cu operatorul logistic KLG, de la jumătatea lui 2013. În paralel, compania s-a pregătit pentru trecerea la SAP, care s-a întâmplat efectiv în vara anului trecut, dar pregătirea a durat un an şi jumătate. „Modelul de lucru al oamenilor din vest este un pic diferit de ceea ce se întâmplă la noi. La ei, într-un şantier 80% este planificare, 20% este muncă, iar în România este invers, de aceea străzile sunt murdare tot timpul.“ Ca urmare, implementarea noului sistem de lucru a durat două luni, „iar în acea perioadă nu cred că am avut o scădere a vânzărilor de peste 1%“.

    Tot anul trecut compania a integrat în portofoliu produsele preluate la începutul lui 2014, iar în aprilie compania şi-a schimbat sediul, „o altă investiţie importantă, şi de imagine şi de bani, costând mai mult de 300 de euro pe metrul pătrat; suma nu e mică, pentru că am făcut un spaţiu complet funcţional. Avem lumină artificială doar după 6 seara şi asta costă bani mulţi, pentru că se schimbă traseele instalaţiilor. Costă mult să ai toţi oamenii bucuroşi să muncească“, spune Afenduli, care şi-a construit cariera din industria cosmeticelor pe parcursul a 18 ani. Absolvent al Facultăţii de Electronică, s-a angajat în 1995; după 2-3 interviuri pentru slujbe de inginer, „nu înţelegeam cum aş putea trăi cu banii ăia“, a văzut un anunţ în ziar la firma de distribuţie Overseas şi s-a angajat ca agent de vânzări. În 1997, când s-a deschis Coty, „am ciocănit şi eu la uşă şi m-au luat, iar an de an a crescut prăvălia“, în tandem cu responsabilităţile sale.

    „De ce n-am schimbat jobul? L-aş fi schimbat, l-aş schimba şi acum, dar de câte ori m-am gândit să plec lucrurile s-au aranjat în aşa fel aici încât mai creşteam o poziţie, ca bani, ca tot. Atunci nu văd omul care să renunţe la confort când creşte în carieră. Când se va termina cu cosmeticele? Nu ştiu“. Din 2010 este director general şi primeşte în fiecare trimestru telefoane de la head-hunteri. Singurele discuţii reale, concrete din ultimii ani au fost pe o poziţie în private equity şi o companie de cosmetice, „care a vrut în mod deosebit să lucrez la ei dar nu mi-au dat poziţia pe care mi-am dorit-o“. Iar despre intenţiile antreprenoriale, spune el, „m-am gândit de nenumărate ori, dar din păcate nu am o afacere, pentru că cine munceşte nu are timp să câştige bani“.

  • Anchetă DNA după dezvăluirile ProSport. “Dosarul Dinamo – Lazio”, deschis oficial de procurori. Turcu, despre bani negri: “La transferul lui Ştefan Radu, mi s-au oferit bani şi aşa, şi aşa”

     Într-o perioadă în care procurorii DNA sunt implicaţi într-o cursă de anduranţă, soldată cu zeci de reţineri şi arestări spectaculoase din mediul politic şi de afaceri, un articol despre acuzele de blat şi despre culisele financiare ale unui meci de fotbal disputat acum mai bine de 7 ani a generat o reacţie rapidă. Între publicarea materialului în ProSport şi deschiderea unui dosar penal au trecut doar două săptămâni.

    Pe 13 ianuarie 2015, ProSport deschidea Dosarul Dinamo – Lazio, legat de partida decisivă pentru calificarea în grupele Champions League din sezonul 2007-2008. În tur, scorul fusese 1-1. La Bucureşti, după ce a condus la pauză cu 1-0, echipa română a încasat trei goluri stupide. Vladimir Cohn, acţionar la Dinamo în seara în care a avut loc meciul de pe fostul stadion Naţional, a dezvăluit pentru ProSport: “Blaturile să făceau la Bucureşti, la hotelul unde stăteau oaspeţii. Cu puţină tocmeală, ieşea un preţ bun. La meciul cu Lazio, aranjamentul a fost făcut înainte de meci. La pauză, li s-a spus jucătorilor: <Băieţi, daţi-vă la o parte!> E posibil să fi fost şi o treabă la pariuri, să conducă Dinamo la pauză şi să câştige Lazio. Dinu şi Borcea au tratat cu Lotito de la Lazio. Preţul a fost vânzarea lui Radu Ştefan care nu valora niciodată 4,5 milioane de euro. L-au luat ca pe o murătură, l-au antrenat apoi bine şi a ieşit din el un jucător bun”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Feţele schimbării europene: partidele antisistem câştigă teren, iar BCE tipăreşte bani

    Victoria Syriza, cu ajutorul promisiunii de a renegocia datoria publică a Greciei, a fost primită cu bucurie de politicienii antisistem de stânga şi de dreapta din Europa, fiind considerată o dovadă că administraţia de la Bruxelles, la presiunea Germaniei, a mers prea departe cu tăierile de cheltuieli care au sărăcit oamenii. Dincolo de argumentele legate de austeritate stă un conflict mai adânc de voinţe democratice, între verdictul alegătorilor din Grecia, disperaţi de sărăcie, şi cei din Germania, Finlanda şi Olanda, care nu vor ca taxele plătite de ei să fie folosite pentru acordarea de cecuri în alb statelor cu probleme financiare.

    „În ultimă instanţă, este mai mult o ciocnire a democraţiilor decât una a ideilor. Alegătorii din Germania şi Grecia au interese foarte diferite“, a explicat Mats Persson, director al institutului de cercetări Open Europe din Londra, pentru New York Times. Germanii şi grecii au opinii fundamental diferite despre cum se conduce o economie, iar votul din Grecia va forţa o regândire, într-o anumită măsură, în nordul Europei, fiind posibil ca Germania să accepte o anumită relaxare a termenilor, fără să aibă loc o schimbare fundamentală a abordării, a adăugat Persson.

    Într-adevăr, noul premier elen, Alexis Tsipras, a declarat victoria Syriza drept semnalul morţii austerităţii şi l-a numit ca ministru de finanţe pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare, dovedind că noul guvern de coaliţie format cu partidul de dreapta Grecii Independenţi va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali. În acest timp, şeful de cabinet al cancelarului german Angela Merkel, Peter Altmaier, a exclus orice modificare majoră a politicii europene faţă de Grecia. „Am urmat o strategie care funcţionează în multe state europene şi o vom păstra şi în viitor“, a avertizat acesta.

    Un prim semnal privind atitudinea Uniunii Europene faţă de cutremurul politic de la Atena a fost o reuniune a miniştrilor de finanţe ai celor 19 state din zona euro. Fără să ia o decizie concretă, aceştia s-au angajat să înceapă negocieri cu noul guvern de la Atena. „Suntem democraţi. Când oamenii votează nu putem ignora votul. Nu trebuie să existe diviziuni, nici geografice, nici ideologice“, a susţinut comisarul pentru economie Pierre Moscovici. Şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a spus la rândul său că nu crede într-o separare nord-sud, el notând că există multe ţări în nord, ca statele baltice, în sud, ca Spania, şi în vest, cum este Irlanda, care au adoptat reforme majore şi au revenit la creştere economică.

    Un indiciu privind diferenţele de opinie dintre Germania şi Grecia este un articol apărut în publicaţia Bild, cel mai bine vândut ziar german, care se întreabă, după  alegerile din statul elen, câte miliarde vor mai plăti contribuabilii germani pentru greci.

    Angela Merkel, cel mai influent politician în politica economică europeană, a făcut rabat de la imaginea de susţinător inflexibil al austerităţii, cerând la Forumul Economic Mondial de la Davos din această lună ca discuţiile să nu aibă loc în termeni de alb şi negru. Ea continuă însă să susţină că injectarea de noi fonduri în economia europeană fără asigurarea unei mai mari discipline bugetare riscă să permită ţărilor îndatorate să evite sau să amâne reformele. Această abordare se bucură de sprijin în rândul alegătorilor germani, chiar şi al celor care au votat cu rivalii politici ai cancelarului.

     Rezultatul alegerilor din Grecia reprezintă o a doua lovitură pentru politica economică a lui Merkel, după anunţul Băncii Centrale Europene privind achiziţiile lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro, începând din luna martie, în speranţa stimulării creşterii economice.

  • Doi tineri care nu au produs niciodată vreun ban au refuzat oferta de trei miliarde de dolari a lui Mark Zuckerberg

    Evan Spiegel (23 de ani) şi Bobby Murphy (25 de ani) sunt cofondatorii companiei Snapchat, evaluată la două miliarde de dolari. Utilizatorii aplicaţiei Snapchat pot face poze, înregistra videoclipuri, adăuga texte şi desene, pe care să le trimită unei liste de receptori. Denumite « Snaps », acestea pot fi vizionate într-o limită de timp setată de utilizatori, perioadă după care sunt ascunSe de dispozitivul recipienţilor şi şterse de pe serverele Snapchat.

    În 2012, Evan Spiegel a renunţat la studiile sale la universitatea americană Stanford pentru a se concentra pe dezvoltarea Snapchat, proiect pe care îl propusese la cursurile de designul produsului pe care le urma. Spiegel, în prezent CEO-ul Snapchat, a construit aplicaţia împreună cu Reggie Brown şi Robert Murphy, colegii săi la fraternitatea Kappa Sigma. 

    Anterior, el şi Robert Murphy au construit FutureFreshman.com, un ghid online pentru aplicaţiile la colegiu. Ulterior, cei doi au fost daţi în judecată de Reggie Brown, al treilea coleg de fraternitate, care pretinde că a fost parţial responsabil de ideea Snapchat.

    Dar acesta nu este singurul conflict în care Spiegel a fost implicat. În mai 2014, un blog numit Valleywag a publicat o serie de e-mailuri care conţineau mesaje misogine şi homofobe scrise de Spiegel în perioada în care era membru al fraternităţii. Spiegel şi-a cerut scuze pentru acţiunile sale şi pentru atitudinea faţă de femei declarând “Sunt în mod evident umilit şi jenat de e-mailurile scrise în perioada în care eram membru al fraternităţii. Nu am nicio scuză. Îmi pare rău că le-am scris (…). Acestea nu reflectă ceea ce sunt astăzi şi atitudinea mea faţă de femei”.

    Între timp, Snapchat a ajuns la un număr de 400 de milioane de fotografii şi videoclipuri  încărcate zilnic şi valoarea companiei a fost estimată în decembrie 2014 la două miliarde de dolari, potrivit publicaţiei americane Forbes. Potrivit aceleiaşi surse, cei doi au refuzat o ofertă de cumpărare de trei miliarde de dolari lansată de Facebook.

    Până în prezent, aplicaţia nu a produs niciodată bani, valoarea atât de mare a Snapchat fiind specifică industriei de telecomunicaţii din Statele Unite ale Americii, potrivit The Huffington Post.

     

  • Doi foşti corporatişti au devenit antreprenori şi au ajuns la venituri de un milion de euro din banii colegilor

    Benefit Seven, compania axată pe oferirea unui program de acces la mai multe săli de sport din ţară în baza unui abonament lunar, fondată de doi foşti consultanţi, a ajuns anul trecut la venituri de circa un milion de euro.

    Pentru cei cărora le place dansul, dar şi squash-ul, tenisul sau orice alte sporturi, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC, au venit cu soluţia, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Prin intermediul companiei Benefit Seven şi a cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 120 şi 150 de lei, clienţii lor au acces la circa 140 de săli de sport din Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca şi Braşov, în care pot să practice de la fitness la escaladă.

    Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cei care doresc utilizarea cardurilor este să fie angajaţi ai companiilor cu care Benefit Seven a încheiat parteneriate de colaborare.

    La finalul lui 2014, reţeaua număra peste 6.000 de abonaţi activi, în creştere cu 150% faţă de 2013, şi un număr de 142 săli, în creştere cu 180% faţă de 2013. În 2014, 7card a facilitat accesul şi la centre de sport din afara Bucureştiului, pentru anul în curs fiind vizate alte patru oraşe importante din ţară. Cifra de afaceri a ajuns astfel la aproximativ un milion de euro în 2014, iar pentru 2015 se prognozează dublarea acesteia. ”Anul acesta intenţionăm să depăşim 10.000 abonaţi, peste 200 de de săli şi să încheiem parteneriate cu operatori din alte oraşe importante ale ţării”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin, domeniile din care vin cei mai mulţi clienţi sunt bancar, telecom şi consultanţă.

    Numărul abonamentelor din România la cluburile sportive a crescut în 2014 cu 12% faţă de anul precedent, iar pentru 2015, procentul estimat de creştere este de 10-13%, potrivit estimărilor 7card. Creşterea estimată pentru 2015 se datorează deschiderii unor noi cluburi moderne de fitness în marile oraşe ale ţării sau extinderea celor existente în afara Bucureştiului, potrivit reprezentanţilor 7Card.

    ”Se constată că, din ce în ce mai mulţi anagajatori aleg să ofere abonamente la sală angajaţilor pentru a-i motiva şi a-i fideliza. Un procent de peste 30% dintre abonamentele 7card sunt oferite ca bonus salarial angajaţilor”, spune Andrei Creţu.

    La nivelul pietei de fitness din Romania, bugetul mediu lunar pentru un abonament la o sală de sport este de 170 lei, iar abonamentul 7card est este cu aproximativ 35% mai mic. Din totalul abonamentelor făcute, 58% sunt pentru femei. Peste 55% dintre abonaţi aleg intrările la clasele de fitness şi aerobic, 15% aleg activităţi speciale precum dans, escaladă, arte marţiale sau antrenamente multifuncţionale şi 30% dintre abonaţii 7card optează pentru sălile cu piscină.

    ”Se poate constata în 2014 o cerere crescută pentru cluburile sportive care oferă posibilitatea practicării tenisului, squash-ului, escladei. Un mare accent se pune pe antrenamentele multifuncţionale (ex. Crossfit)”, observă şi Iulian Cîrciumaru, cofondator 7card.