BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia vrea să negocieze cu unele ţări europene construirea unui gazoduct, dar exclude Bulgaria

    “Sunt sigur că partea rusă este pregătită să discute cu aceste ţări despre ce trebuie să facem şi cum să ieşim din această situaţie”, a declarat Cijov pentru agenţia rusă Ria Novosti, potrivit AFP.

    Înaltul diplomat a exclus o negociere cu Bulgaria, pe care o consideră “un partener în care nu te poţi încrede”.

    Astfel, Cijov a numit Serbia, Ungaria şi Austria ca ţări cu care Rusia este dispusă să negocieze, la câteva zile după ce Rusia a decis să renunţe la proiectul South Stream.

    Luni, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei.

    Tot luni, la finalul întâlnirii dintre Putin şi preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc luni la Ankara, Rusia şi Turcia au semnat un acord pentru construirea unui gazoduct care să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia, prin Marea Neagră.

    “În cele din urmă, gazoductul care va pleca din Turcia nu va fi mai rău decât South Stream, care pornea din Bulgaria, pentru a ajunge la ţările care şi-au manifestat până acum interesul de a primi gaz via South Stream”, a afirmat Cijov.

    El a precizat că, din Turcia, gazoductul “poate fi îndreptat către orice direcţie”.

    Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

    Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

    Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

  • Regin: autopsia virusului spion despre care industria securităţii IT a păstrat tăcerea

    REGIN, IDENTIFICAT DE CERCETĂTORII DE LA SYMANTEC, SE CREDE CĂ A FOST DEZVOLTAT DE UN STAT, AVÂND DREPT ŢINTĂ COMPANII DE TELECOMUNICAţII DIN RUSIA ŞI ARABIA SAUDITĂ.

    Potrivit companiei de securitate informatică Symantec Corporation, Regin este controlat de o agenţie de spionaj occidentală, virusul fiind mult mai sofisticat decât predecesorul său Stuxnet, socotit cel mai sofisticat din lume. Stuxnet a fost dezvoltat de hackeri ai guvernelor din Statele Unite şi Israel, în urmă cu patru ani, pentru a obţine informaţii legate de programul nuclear iranian.

    Şeful Kaspersky Labs, companie de securitate informatică din Rusia care a descoperit virusul Stuxnet, a explicat pentru Financial Times că Regin vizează companiile de telecomunicaţii pentru obţinerea unor câştiguri financiare şi şi-a pus amprenta asupra sistemelor de control ale unor organizaţii importante a nivel mondial, ceea ce arată că dezvoltatorii virusului, prin breşele virtuale serioase pe care le creează, au intenţii serioase.

    Cel mai important aspect al Regin este capacitatea sa de a păstrunde în centrele GSM ale reţelelor de telefonie mobile. Potrivit Kaspersky Labs, hackerii au reuşit să fure astfel userii şi parolele administratorilor de sistem ale unei companii de telecomunicaţii din Orientul Mijlociu. ”Nimic nu se poate compara cu asta„, a declarat Orla Cox, director la Symantec, care consideră că un astfel de virus sofisticat necesită ani de zile pentru a fi creat.

    Kaspersky a refuzat să menţioneze compania sau ţara unde a avut loc atacul Regin asupra staţiei GSM, dar este posibil să fie vorba despre Afganistan, Iran, Siria sau Pakistan.

    Potrivit documentelor publicate de Edward Snowden, două operaţiuni ale NSA, cu nume de cod MYSTIC şi SOMALGET, au implicat pătrunderea în reţelele mobile din mai multe ţări, pentru colectarea de date privind apelurile mobile din şi spre aceste ţări. În cazul a două dintre aceste ţări, Bahamas şi Afganistan, a avut loc şi înregistrarea integrală a convorbirilor.

    ”Uneori, Regin nu lasă nimic în urmă, niciun indiciu, iar infecţia dispare complet de îndată ce este căutată, pur şi simplu dispare. Asta arată cu ce avem de-a face„, a explicat Cox.

    Potrivit unui oficial occidental din domeniul securităţii, motivele şi originea acestor atacuri sunt dificil de identificat. În opinia sa, Regin poate fi un exemplu pentru un atac intern, cu alte cuvinte este posibil ca ţara ţintă să fie chiar ţara de origine a acestuia.

    Până acum, Symantec a descoperit că victimele sunt în mare parte companii din Rusia, Arabia Saudită, America Latină, Irlanda şi Iran. Compania a dezvăluit că Regin a fost programat să atace sistemele online ale unor companii mari precum Microsoft Corporation, fiind penetrate serverele de e-mail şi mesagerie pentru telefonia mobilă.

    Între timp, Eugene Kaspersky, directorul general al Kaspersky Labs, a avertizat că sistemele IT ale companiilor energetice cad tot mai des pradă ale unor astfel de atacuri cibernetice, el adăugând că aceste atacuri sunt bine planificate şi au loc atunci când sunt cel mai puţin aşteptate. Din acest motiv, companiile, mai ales cele din telecomunicaţii, trebuie să adopte mai multe elemente de protecţie virtuală.

    Kaspersky a arătat că aceşti hackeri au întrecut orice limită, folosindu-şi expertiza pentru activităţi pornind de la ocolirea punctelor de securitate pentru furtul de mărfuri din fabricile ucrainene şi până la modificarea cifrelor indicate de cântare.

    Recent, atacurile cibernetice au avut ca ţintă corporaţii mari precum JPMorgan şi Home Depot, de unde hackerii au furat date confidenţiale aparţinând a milioane de familii şi companii mici şi mijlocii. În urma atacurilor, au fost pierdute datele a până la 83 de milioane de clienţi.

    Niciuna dintre ţintele virusului Regin nu se află în Statele Unite sau Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, majoritatea fiind în Rusia şi Arabia Saudită, 28%, respectiv 24%. Irlanda este pe locul al treilea, cu 9% dintre atacuri produse pe teritoriul său.

    Între statele în care a fost descoperit virusul se mai află Algeria, Afganistan, Belgia, Brazilia, Fiji, Germania, Iran, India, Malaiezia, Siria, Pakistan, Rusia şi o mică insulă din Pacific, Kiribati.

    ”Credem că Regin nu provine din partea suspecţilor obişnuiţi. Nu credem că Regin a fost creat în Rusia sau în China„, a spus Mikko Hypponen, director pentru cercetări la F-Secure, publicaţiei Guardian. Compania sa a detectat pentru prima oară virusul Regin pe un server al unei companii din nordul Europei.

    Se crede că numai câteva state sunt capabile să creeze ceva atât de complex precum Regin. Dacă sunt excluse China şi Rusia, mai rămân SUA, Marea Britanie sau Israel drept cei mai probabili candidaţi. Candid Wueest, cercetător la Symantec, consideră plauzibilă sugestia că un stat occidental se află în spatele atacurilor.

  • Moscova: Numirea unor cetăţeni străini în Guvernul ucrainean este o dovadă a ingerinţelor externe

    “Acestă decizie arată că independenţa Ucrainei este foarte limitată”, a afirmat el.

    În opinia lui Sluţki, toate numirile în funcţii de stat “se fac după ordinele coordonatorilor occidentali”.

    “Iniţial, vicepreşedintele (american Joe) Biden i-a dat sfaturi (candidatului la postul de premier Arseni) Iaţeniuk, iar mai apoi autorităţile de la Kiev au început să doneze cetăţenie ucraineană pentru intrarea în noul Guvern. Este clar cine sunt marionetele şi cine sunt păpuşarii”, a adăugat el.

    Sluţki şi-a exprimat regretul că “preşedintele Poroşenko nu a găsit în ţara sa persoane potrivite pentru funcţii în Guvern”.

    Parlamentul Ucrainei a aprobat marţi numirea în funcţia de ministru al Finanţelor a unei americance de origine ucraineană şi a unui lituanian la conducerea Ministerului Economiei.

    În total, 288 de parlamentari au votat în favoarea numirii celor doi miniştri şi a celorlalţi membri ai noului Guvern prooccidental de la Kiev.

    Din noul Guvern fac parte câţiva tehnocraţi străini care au primit cetăţenie ucraineană marţi dimineaţă, prin decret prezidenţial.

  • Rusia va alimenta cu combustibil nuclear centrala ungurească de la Paks până la sfâşitul lui 2034

    Acest lucru a devenit posibil după ce Agenţia ungară pentru energie nucleară a emis o licenţă pentru prelungirea operaţiunilor la a doua unitate a centralei, a anunţat TVEL pe site marţi seara.

    Începând de anul viitor, unităţile centralei care utilizează combustibl nuclear îmbogăţit la nivelul de 4,2% vor trece la folosirea unui combustibil îmbogăţit la nivelul de 4,7%, ceea ce va creşte ciclul de la 12 la 15 luni. Trecerea la acest tip de combustibil va contribui totodată la creşterea puterii şi reducerea costurilor reparaţiilor planificate la unităţi, a adăugat TVEL.

    Producătorul rus, care face parte din corporaţia nucleară Rosatom, a furnizat combustibil centralei de la Paks în baza unui contract încheiat în 1999. Contractul este valid pe întreaga durată de viaţă a centralei, extinsă până în 2037, anunţa TVEL în octombrie. Valoarea combustibilului vândut în 2013 a fost de 8,3 milioane de euro.

    Paks este singura centrală nucleară din Ungaria, cu patru reactoare ruseşti de tip VVER-440. Ea a generat 15,370 gigawaţi oră anul trecut, reprezentând 50,7% din producţia naţională şi 36,4% din consum.

    Biroul Naţional ungar pentru Energie Atomică (OAH) a emis pe 25 noiembrie o licenţă pentru extinderea duratei de viaţă a blocului numărul 2 al centralei de la Paks cu 20 de ani, până la 31 decembrie 2034, la solicitarea depusă cu un an în urmă a proprietarului şi operatorului centralei MVM Paksi Atomeromu, o unitate a companiei de energie ungare de stat MVM.

    De asemenea, OAH a acordat centralei de la Paks un permis de extindere a duratei de viaţă a blocului numărul 1 cu 20 de ani, în decembrie 2012.

    Cele patru blocuri ale centralei au fost puse în funcţiune în perioada 1982-1987, cu o durată de viaţă estimată la 30 de ani, iar Paks a cerut prelungirea cu 20 de ani.

    Ungaria a semnat un acord interguvernamental cu Rusia privind construirea a două noi blocuri la Paks, în ianuarie 2014. Rusia urmează să ofere un credit pe termen lung în valoare de 10 miliarde de euro pentru realizarea investiţiei. Noile blocuri se preconizează că vor fi puse în funcţiune în 2025.

    Guvernul ungar a oferit luni, într-un proiect trimis în Parlament, clarificări cu privire la contractele referitoare la extinderea centralei, cărora nu li aplică legea privind licitaţiile publice. În proiect sunt restrânse atât condiţiile de eligibilitate privind participarea companiilor la proiect, cât şi accesul public la datele proiectului.

  • NATO condamnă Rusia pentru implicarea în conflictul din Ucraina

    După o videoconferinţă cu omologul lor ucrainean Pavlo Klimkin, cei 28 de miniştri ai Alianţei au condamnat “destabilizarea continuă şi deliberată de către Rusia a estului Ucrainei” şi au cerut Moscovei să “revină asupra” anexării “ilegale” a Crimeei.

    Rusia dezminte orice implicare alături de rebelii proruşi în conflictul care devastează estul Ucrainei, dar pentru NATO acest lucru este dovedit şi situaţia “are implicaţii grave pentru stabilitatea şi securitatea întregii zone euro-atlantice”, au apreciat ei.

    NATO a cerut încă o dată Rusiei să “îşi folosească influenţa asupra separatiştilor pentru a face în aşa fel încât să pună capăt atacurilor”, în timp ce generalii rus şi ucrainean discutau despre o încetare a focului într-unul dintre punctele cele mai fierbinţi ale conflictului, în jurul aeroportului din Doneţk.

    Marţi dimineaţa, a fost anunţat un armistiţiu pentru bastionul separatist Lugansk, care ar urma să intre în vigoare începând cu 5 decembrie. Acesta a fost primit cu circumspecţie la Bruxelles.

    “Nu este clar dacă este doar un anunţ sau dacă acesta are substanţă”, a comentat ministrul german Franz Walter Steinmeier la reuniunea de la Bruxelles. Dacă acest lucru va fi confirmat, “va fi în mod evident o veste bună”, a declarat noul şef al diplomaţiei UE, Federica Mogherini.

    “În toate armistiţiile, punerea în aplicare este cea care contează”, a avertizat un oficial al NATO, amintind eşecul pentru moment al acordului de la Minsk ce prevede o încetare a focului şi negocieri de pace. Acest armistiţiu, încheiat în septembrie, a fost încălcat aproape zilnic.

    Aceste reacţii au intervenit înainte de anunţarea unui al doilea acord pentru încetarea luptelor, de această dată în jurul aeroportului din Doneţk, la mijlocul după-amiezii.

    Cei 28 de miniştri ar urma să discute mai târziu în cursul zilei despre acţiunile ultraviolente ale islamiştilor în Irak şi Siria şi să aprobe retragerea definitivă a trupelor combatante din Afganistan, după 13 ani de prezenţă occidentală.

  • Rusia vrea să construiască un gazoduct către Turcia, după renunţarea la South Stream

    Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că, în locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

    Astfel, Gazprom va construi, alături de Boru Hatlari Ile Petrol Tasima din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia spre Turcia, relatează Bloomberg.

    Gazprom va putea folosi, însă, o parte din investiţiile făcute deja pentru South Stream, a declarat Alexei Miller, directorul general al gigantului rus. Acesta a precizat că aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz, adică 20% din capacitate, vor fi livrate Turciei, restul fiind trimis către ţările din Balcani.

    Gazprom a cheltuit 487 de miliarde de ruble (9,4 miliarde dolari) în ultimii trei ani pentru proiectul South Stream şi pentru renovarea conductelor de pe teritoriul Rusiei, care urmau să fie conectate la South Stream.

    De asemenea, Rusia va creşte livrările cu 3 miliarde de metri cubi pe an către Turcia, oferind statului condus de Erdogan şi o reducere de 6% a preţului începând cu 1 ianuarie.

    Construirea gazoductului South Stream ar fi oferit Gazprom o rută directă, care să ocolească Ucraina, pentru furnizarea de gaz către ţările europene. Uniunea Europeană s-a opus acestui plan, întrucât avantajul Ucrainei faţă de Rusia ar fi dispărut.

    În acest context, renunţarea la proiectul de 45 de miliarde de dolari reprezintă cel mai recent semn al faptului că legăturile economice dintre Rusia şi Europa rămân tensionate, în condiţiile în care criza din Ucraina continuă.

    Decizia este “un caz clasic de troc între accesul la energie şi cooperarea politică şi economică”, a declarat Chris Weafer, unul dintre directorii firmei de consultanţă Macro Advisory din Moscova.

    “Putin speră că o relaţie extinsă cu Turcia va compensa într-un fel relaţiile comerciale mult mai dificile pe care le are cu Uniunea Europeană”, a afirmat el.

    Luni, la finalul întâlnirii dintre Putin şi preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc luni la Ankara, a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei.

    “Consider că poziţia Comisiei Europene nu a fost constructivă. Dacă Europa nu doreşte realizarea acestui proiect, atunci el nu va fi realizat”, a subliniat preşedintele rus.

    Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

    Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

    Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

     

  • New York Times: Rusia, suspectată de implicare în protestele din România faţă de gazele de şist

    Gazprom, un gigant în domeniul energiei aflat sub controlul statului rus, are în mod clar interesul de a împiedica ţări dependente de gazele ruseşti să dezvolte surse alternative de energie, păstrându-şi astfel piaţa energetică şi menţinând un instrument puternic de politică externă pentru Kremlin, explică oficiali citaţi de The New York Times.

    “Am fost de-a dreptul şocat de izbucnirea protestelor faţă de gazele de şist”, afirmă primarul comunei Pungeşti, Mircia Vlasa, citat de publicaţia americană. “Noi nu avuseserăm proteste aici şi, dintr-o dată, erau peste tot. Toate problemele provin de la compania Gazprom”, consideră primarul comunei vasluiene.

    Ideea că Rusia ar fi alimentat protestele faţă de exploatarea gazelor de şist este susţinută şi de oficiali din Lituania, deşi nu există dovezi materiale clare în acest sens, notează cotidianul The New York Times.

    Gazprom a negat permanent acuzaţiile privind implicarea în acţiunile de protest, dar dovezile circumstanţiale şi suspiciunile specifice Războiului Rece au contribuit la alimentarea preocupărilor privind implicarea Rusiei, adaugă publicaţia.

    Înainte de încheierea mandatului, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirma în septembrie, la Londra: “Rusia, în cadrul sofisticatelor operaţiuni de informare şi dezinformare, s-a implicat activ, împreună cu aşa-numite organizaţii nonguvernamentale – asociaţii ecologiste care militează contra gazelor de şist – în acţiuni de menţinere a dependenţei faţă de gazul rusesc”. Rasmussen nu a prezentat dovezi în sprijinul afirmaţiilor, explicând doar că a ajuns la această concluzie pe baza informaţiilor primite de la state membre NATO.

    “Pentru Rusia, este esenţial să menţină această situaţie a dependenţei energetice. Joacă un joc murdar”, afirmă, potrivit The New York Times, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrie din Camera Deputaţilor. Iancu admite că nu are dovezi clare privind implicarea Rusiei în protestele organizate în estul Europei faţă de gazele de şist.

    Recent, el a declarat că Gazprom ar fi cheltuit 82 de milioane de euro pentru finanţarea protestelor faţă de exploatarea gazelor de şist. “Trebuie să înţelegeţi că serviciile secrete ruse sunt foarte inteligente. Nu vor acţiona niciodată la vedere”, explică oficialul român.

    Însă George Epurescu, preşedintele asociaţiei România Fără Ei, organizaţie care a jucat un rol important în mobilizarea protestelor faţă de activităţile desfăşurate de Chevron la Pungeşti, respinge speculaţiile privind implicarea Moscovei, argumentând că este o încercare de discreditare a mişcării contra gazelor de şist.

    “Este foarte simplu: dacă se introduce Rusia în ecuaţie, argumentaţia este câştigătoare”, afirmă Epurescu, citat de NYT.

  • Directorul unei fabrici Coca-Cola din Sankt Petersburg, dat dispărut

    Dmitri Soşnikov, în vârstă de 37 de ani, “a plecat de la serviciu pe 28 noiembrie 2014” şi nu a ajuns acasă, a anunţat Comitetul local de anchetă într-un comunicat.

    Coca-Cola “confirmă că Dmitri Soşnikov, directorul fabricii de la Sankt Petersburg, nu s-a prezentat la locul de muncă luni”, a declarat, într-un e-mail pentru AFP, în Statele Unite, o purtătoare de cuvânt a producătorului de Coca-Cola şi Fanta.

    Mama directorului fabricii, care a alertat poliţia după două zile de la dispariţia tânărului, “nu ştie, până în prezent, unde se află” acesta, potrivit Comitetului.

    Anchetatorii de la Sankt Petersburg, al doilea cel mai important oraş din Rusia, “au lansat o verificare vizând să stabilească toate circumstanţele” acestui incident.

    “Compania cooperează total cu autorităţile şi rude care sunt implicate în căutare”, a dat asigurări Coca-Cola în Statele Unite, adăugând că speră “că acest mister va fi rezolvat rapid şi va avea un final fericit”.

  • Până unde merge jocul ieftinirii petrolului

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producţia statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiştii fondurilor de investiţii estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puţin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.

    Declinul cotaţiilor petrolului, declanşat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parţial din exploatarea zăcămintelor de şist din SUA, dar şi de cererea scăzută, în special în Europa şi Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiştilor vorbeau lăudau felul cum investiţiile americane în exploatările de şist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependenţa Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii şi al toamnei să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Acum însă, unii comentatori citaţi de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piaţă din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă şi mai mult producţia pentru că aşteaptă pur şi simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investiţiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire loveşte în companiile energetice americane, care s-au îndatorat şi au investit enorm în producţia de petrol şi gaze pe bază de fracturare hidraulică.

    Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali şi individuali din SUA, Europa şi Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creşterii economice, deşi taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câştigurile posibile pentru consumatori.

  • NATO vrea să revină la relaţii normale cu Moscova şi nu caută o confruntare

    “Ştiu cu certitudine că toate statele NATO şi însăşi NATO ar vrea, din punct de vedere politic, să revină pe calea relaţiilor normale, complete şi axate pe parteneriat cu Rusia. Este dorinţa noastră”, a precizat el.

    Potrivit lui Pszel, NATO nu caută o confruntare cu Rusia. Reprezentantul Alianţei a subliniat însă că în prezent are loc “una dintre crizele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, în relaţiile dintre NATO şi Rusia”.

    El a indicat că în anii 1990, “au fost depuse eforturi pentru a dezvolta relaţiile conform unor principii noi, cu o formă nouă şi teme noi (…). Mulţi ani, aliaţii şi Rusia au investit în aceste relaţii”, a precizat acesta.

    În contextul crizei ucrainene, NATO şi-a intensificat patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice şi a trimis întăriri în Marea Baltică şi Marea Mediterană. Avioane de recunoaştere ale Alianţei survolează în mod regulat Polonia şi România. Statele Unite intenţionează de asemenea să staţioneze aproape 150 de tancuri şi vehicule blindate în state NATO, iar o parte dintre acestea vor fi trimise în Europa de Est pentru a participa la exerciţii.