BusinessMagazin

Tag: timp

  • A renunţat la şcoală la 18 ani în căutarea aventurii. Până la 27 de ani a vizitat aproape 100 de ţări

    Norvegianul Christian Lindgren a renunţat la scoală la 18 ani şi a plecat în lume în căutarea de aventuri şi pentru a-şi explora pasiunea pentru fotografie, scrie Daily Mail

    Lindgren, 27 ani ani, a vizitat de-a lungul timpului nu mai puţin de 97 de ţări. “Mi-a plăcut să călătoresc de mic. Şi părinţii şi bunicii mei au călătorit mult când au fost tineri, iar eu am crescut în jurul a tot felul de obiecte adunate de peste tot din lume”, a declarat el pentru Daily Mail.

    Tânărul a cumpărat primul bilet de avion din banii economisiţi, apoi şi-a finanţat călătoriile practicând tot felul de joburi neobişnuite. A predat, a lucrat la o fermă şi la hosteluri. “Toţi banii pe care i-am cheluit până acum au fost câştigaţi de mine. Pentru a economisi bani am dormit la prieteni, la hosteluri, iar în zone izolate am dormit în cort”,  a spus Christian Lindgren.

    Nu totul a mers perfect de-a lungul călătoriilor, de două ori i s-a furat camera foto şi a întâmpinat dificultăţi la trecerea graniţei dintre Burkina Faso şi Ghana. Aceste lucruri nu l-au determinat să renunţe, iar când vine vorba de fotografie Lindgren susţine că nu ai nevoie de echipament scump pentru a face fotografii bune.

    Scopul lui este să viziteze fiecare ţară de pe glob, dar nu se grăbeşte să realizeze această performanţă. “Am fost în Asia centrală de două ori, în Nepal de şase ori, am văzut fiecare ţară din Asia de sud-est de cel puţin trei ori şi în China de peste 10 ori. Îmi place să mă reîntorc în ţările care mi-au lăsat o impresie plăcută şi pe care vreau să le explorez mai în detaliu”, a spus tânărul.

    “Toată lumea ar trebui să călătorească. Aşa înveţi mult mai multe despre tine, despre lume şi culturile din jurul globlui decât ai face-o privind la televizor sau citind”, a încheiat el.

  • Alfabetizarea internetului. Google se transformă şi îşi extinde ambiţiile în mai multe domenii

    Google a devenit, de când a fost lansat, în 1998, mai mult decât un motor de căutare, compania extinzându‑şi ambiţiile în mai multe domenii. Astfel am ajuns să vorbim de maşini fără şofer realizate de Google, despre programul de prelungire a vieţii omeneşti sau despre casele pline cu gadgeturi inteligente, conectate la internet, realizate de Nest.

    Afacerile gigantului au devenit atât de diversificate, încât această restructurare a venit într-un mod firesc.
    Google nu este o companie convenţională. Larry Page a spus asta în 2004 când compania s-a listat la bursă şi a repetat aceeaşi propoziţie pe 10 august 2015, când a anunţat restructurarea sub umbrela unei companii-mamă, Alphabet. „Ce este Alphabet? Este în principal o colecţie de companii, dintre care cea mai mare este, evident, Google. Acest nou Google este un pic mai mic, pentru că nu va mai include companiile al căror business se îndepărtează de principalele noastre produse online şi care se vor regăsi în schimb în Alphabet“, a spus Page. El va fi CEO-ul companiei, Sergey Brin preşedinte şi Eric Schimdt preşedinte executiv.

    De ce Alphabet? „Ne-a plăcut numele de Alfabet pentru companie deoarece înseamnă o colecţie de litere care formează limbajul, una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii. De asemenea, ne-a plăcut şi pentru că reprezintă Alpha-bet (Alpha este o investiţie care returnează mai mulţi bani decât a fost prevăzut), lucru la care ţintim“, a spus Page.

    Produsele cu care majoritatea dintre noi interacţionăm vor rămâne tot sub marca Google (indiferent că vorbim de căutare, reclame, YouTube, Gmail sau Android), companie ce va fi condusă de Sundar Pinchai. Indianul în vârstă de 43 de ani, care în urmă cu 22 de ani sosea în Statele Unite pentru a-şi începe studiile la Stanford, a devenit, după o carieră de 11 ani în cadrul Google, cel mai puternic om din companie, sub supervizarea Alphabet, condus de trioul Page, Brin şi Schimdt.

    Celălalte componente ale vechiului Google vor deveni companii de sine stătătoare, sub umbrela Alphabet, desigur. Google X, Fiber, Calico, Nest, Sidewalk, Google Capital şi Google Ventures vor exista separat de Google, fiecare având la conducere propriul CEO. Acest tip de conducere este, de cele mai multe ori, asemănat cu conglomeratul de firme al lui Warren Buffett, Berkshire Hathaway.

    Întrebarea este cât de separate vor fi aceste companii. Cât de mult vor colabora? O echipă de la Google X a inventat un sistem numit Google Brain, iar acesta a fost folosit de Android pentru recunoaşterea vorbirii, pentru căutarea de fotografii pe GoogleĂ şi pentru recomandările de clipuri de pe YouTube. Acelaşi process se va repeat şi pe viitor sau CEO-ul Google X va avea putere de decizie mai mare? Probabil că Page şi Brin or să stea cu ochii pe toate diviziile Alphabet sau poate cei doi or să aibă o abordare mai relaxată, astfel încât cei doi să se concentreze pe „the big picture“, cum zic americanii. Rămâne de văzut.

    Odată cu această mişcare o să dispară şi întrebările legate de activitatea companiei. „Dar Google de ce face maşini fără şofer, ce treabă are biochimia cu motorul de căutare?“ Alphabet poate să se extindă în ce domenii doreşte, fără a oferi o explicaţie în plus. De asemenea, Alphabet va informa investitorii asupra modului cum se cheltuiesc banii. „Oamenii vor putea vedea mai clar cum arată diferitele ramuri ale businessului Google“, a spus Colin Gillis, analist la BGC Partners, pentru publicaţia The Guardian. Astfel publicul va putea vedea mai uşor câti bani face motorul de căutare şi ce pierderi are un produs experimental, de exemplu. „Ne vom asigura că vom avea un CEO extraordinar pentru fiecare business, căruia îi vom stabili pachetul de compensaţii. În plus, odată cu această nouă structură, avem în plan să implementăm o nouă raportare segmentată începând cu al patrulea trimestru: rezultatele Google vor fi publicate separat de cele ale altor businessuri din cadrul Alphabet“, a declarat Larry Page.

    În viitor, Alphabet Inc. va înlocui la tranzacţionare Google inc şi toate acţiunile Google se vor converti automat (unu la unu) în acţiuni Alphabet. Analiştii susţin că această restructurare ar ajuta compania şi pe bursă deoarece acele proiecte îndrăzneţe (moonshots – ţintă spre Lună) care fac deliciul dependenţilor de tehnologie, dar care adeseori i-au frustrat pe investitori, precum ochelarii Google Glass sau maşina fără şofer, nu vor mai avea un impact direct asupra preţului acţiunilor deoarece Google X, compania care se va ocupa de asemenea proiecte, este diferită de motorul de căutare, motorul de făcut bani.

    Poate sunteţi curioşi să vedeţi noua pagină Alphabet sau noul logo (care a fost lansat la o săptămână după ce a fost anunţată înfiinţarea companiei). Ei bine, nu o să daţi de site la adresa alphabet.com sau abc.com, ci pe abc.xyz. Da, acela este un domeniu, unul pe care Google l-a făcut faimos peste noapte. Şi faptul că Google nu a cumpărat încă site-ul televiziunii americane (ABC) sau site-ul alphabet.com, o subsidiară a BMW, care vinde şi închiriează maşini, arată că gigantul internetului intenţionează să rămână unde este. Cum Google este un trendsetter (în mod normal cam 3.000 de domenii sunt înregistrate pe xyz în fiecare zi, după anunţ 10.000 de domenii au fost înregistrate, a spus Daniel Negari, CEO-ul xyz, pentru Wired), s-ar putea ca în anii următori să scriem, tot mai des, xyz în loc de com.

    „Acestă schimbare le permite altor branduri Google să crească. Într-o lume în care totul devine mai mic, Google devine mai mare şi mai complicat“, a spus Josh Feldmeth, şeful Interbrand în America de Nord, companie de managment de brand, pentru Financial Times.

    Cu Alphabet la conducere, Google va funcţiona ca şi până acum, cu Sundar Pinchai la cârmă, iar Page şi Brin se vor concentra mai mult pe acele „moonshots“, proiectele inovatoare. Vorbind de această restructurare, Larry Page a spus: „În tehnologie, unde ideile revoluţionare sunt cele care determină noile mari arii de creştere, trebuie să fii un pic mai puţin confortabil pentru a rămâne relevant“. Să fie acest rebranding o mişcare revoluţionare, o schimbare majoră? Până acum a funcţionat, rămâne de văzut pe mai departe.

  • Hemoragii masive pe bursele internaţionale. La Bucureşti piaţa a scăzut cu 8%. Site-ul Bursei de Valori Bucureşti a picat din cauza traficului record, alimentat de panica investitorilor. Live TEXT

    Investitorii din jurul lumii încep să facă pariurile după o deschidere dramatică a burselor europene şi americane, în condiţiile în care pieţele din Asia şi Orientul Mijlociu sunt în picaj.

    Indicele Nikkei al Japoniei a deschis în scădere cu 4,6%, în timp ce Shanghai Composite, indicele de referinţă al Chinei, s-a prăbuşit cu 8,5%, cel mai mult după 2007, după ce investitorii s-au îngrămădit să plece din cauză că guvernul de la Beijing nu a intervenit pentru a readuce piaţa pe linia de plutire sau pentru a reduce dobânzile.

    15:15 Site-ul Bursei de Valori Bucureşti a picat din cauza traficului record, alimentat de panica investitorilor

    Website-ul Bursei de Valori Bucureşti www.bvb.ro a devenit inaccesibil în jurul orei 14.50, motivul fiind traficul intens făcut de investitorii îngrijoraţi  de scăderile dramatice din deschiderea şedinţei de tranzacţionare de azi.

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis şedinţa de tranzacţionare de azi cu un minus de 4%, intrând astfel în teritoriu negativ faţă de începutul anului.

    13:00 Cursul BNR. Cursul valutar euro al zilei de luni, 24 august 2015. Dolarul scade puternic, iar euro se apreciază

    Euro a urcat luni la maximul ultimelor şase luni şi jumătate, iar yenul la cel mai ridicat din ultima lună şi jumătate în raportul cu dolarul, investitorii renunţând la activele considerate riscante în favoarea unor plasamente mai sigure, din cauza perspectivei de încetinire a economiei chineze.

    Indicele dolarului, care măsoară performanţa monedei americane faţă de şase monede majore, este în declin cu 0,7%, la cel mai redus nivel din ultimele două luni, din cauza aşteptărilor în scădere ale investitorilor ca Rezerva Federală (Fed) americană să înceapă creşterea dobânzilor în septembrie, relatează Reuters.

    10:51 Broker: Când panica de pe burse se va opri, investitorii vor descoperi că multe acţiuni s-au ieftinit mai mult decât meritau

    “Panica” de pe burse, transmisă prin contagiune de pe piaţa chineză până la piaţa mică de la Bucureşti, se va opri la un moment dat, iar investitorii ar putea descoperi atunci că unele acţiuni s-au ieftinit într-atât încât au devenit atractive pentru achiziţii, spune un broker.

    “Probabil că atunci când această stare va începe să se stingă, când sentimentul negativ se va epuiza, o să se descopere că multe acţiuni au scăzut mai mult decât meritau, sau decât era normal, şi o să înceapă să apară cumpărători. Întotdeauna există şi reversul medaliei în astfel de situaţii, ceea ce poate să genereze profituri pentru cei care au curaj să intre în astfel de momente ale pieţei”, spune Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.

    10:30

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis şedinţa de tranzacţionare de azi cu un minus de 4%, intrând astfel în teritoriu negativ faţă de începutul anului.

    Scăderea are loc pe un rulaj mai ridicat în deschidere, de circa 2 milioane de euro, faţă de şedinţele precedente, semn că investitorii au accelerat vânzările.

    La ora 10.30, acţiunile Romgaz scad cu 3,7%, cele ale Fondului Proprietatea pierd în deschidere 3,8% din valoare. Acţiunile bancare rapirtează piederi mai mari decât titlurile companiilor de energie şi utilităţi : acţiunile Banca Trasilvania scad cu 4,3% iar cele ale BRD se depreciază cu 5,2% în deschiderea şedinţei de luni.

    Principalele burse europene au deschis şedinţa de tranzacţionare cu scăderi mari: indicele bursei germane DAX are un minus de 3% în timp ce referinţa bursei de la Paris se depreciază cu 2,7%.

    Indicele Nikkei al Japoniei a deschis în scădere cu 4,6%, în timp ce Shanghai Composite, indicele de referinţă al Chinei, s-a prăbuşit cu 7,7%, după ce investitorii s-au îngrămădit să plece din cauză că guvernul de la Beijing nu a intervenit pentru a readuce piaţa pe linia de plutire sau pentru a reduce dobânzile.

    10:00

    Indicele Eurostoxx 50 se tranzacţionează în scădere cu 3,2%, iar FTSE 100 al Marii Britanii a scăzut cu 2,5%.

    Indicele de referinţă al Germaniei, Dax, a scăzut cu 3%.

    Indicele Franţei, Cad 40, a scăzut cu 3,5%. 

    FTSE MIB al Italiei a scăzut cu 3,7%. 

    Indicele Spaniei IBEX a scăzut cu 3,3%, iar al Portugaliei PSI cu 4,3%. 

    În Statele Unite, indicele Nasdaq a scăzut cu 3,8%, iar Dow Jones cu 2,5%.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Încă un pas spre falimentul grecesc: 25% în plus pentru medici, de la Ponta cel generos

    Iar mai târziu, când s-a aflat că vor creşte cu până-n 70% şi salariile angajaţilor de la Cotroceni şi Palatul Victoria, probabil că indignarea a fost generalizată în rândul acelor bugetari care trăiesc cinstit din salariu, nu între cei numiţi politic, ca să colecteze bani…Aşa a început o presiune formidabilă asupra unui buget şi aşa supra-solicitat de solicitările salariale. Statisticile arată că medicii şi profesorii au fost mereu perdanţii sistemului bugetar, în timp ce birocraţii din diferite instituţii primeau periodic salarii mărite, prime, vouchere şi zile libere.

    Moral, medicii şi profesorii sunt îndreptăţiţi să ceară mai mult. Practic, nu sunt bani pentru ei. Acesta este adevărul. Guvernul le poate oferi rămăşiţe, mult sub ceea ce primesc serviciile secrete, de exemplu. Dacă salariile medicilor şi profesorilor ar creşte peste noapte cu 50%, am ajunge rapid în situaţia Greciei. De aceea, le spun tuturor cadrelor medicale: dacă vreţi să câştigaţi decent, la nivelul uriaşei pregătiri pe care o aveţi, trebuie să ieşiţi de sub aripa statului. Câtă vreme sistemul medical rămâne la stat – că este ministerul Sănătăţii, că sunt autorităţile locale – adevăraţii bani vor veni doar din plicul oferit de pacient, ceea ce este inacceptabil. Inacceptabil.

    Mi se pare incredibil că sunt medici care fac apologia plicului oferit benevol, la sfârşitul operaţiei. Cred că medicii vor pica într-o capcană dacă acceptă oferta premierului, de a se legifera această formă de mită. Ştiţi foarte bine că termenul de „cadou oferit benevol” este un pretext: sunt nenumărate forme pentru a face presiuni pentru ca pacienţii „să priceapă” că trebuie să „cotizeze”. Aşa cum explica, recent, judecătorul Cristian Danileţ, este corectă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care consideră că medicii din sistemul de stat sunt asimilaţi funcţionarilor publici şi nu au voie să primească absolut nici un cadou. Sistemul medical trebuie trecut în mâini private, este singura soluţie. Sunt ţări în care este de stat şi funcţionează decent – Marea Britanie, de exemplu. Dar ştiţi foarte bine diferenţa: corupţia.

    Medicii trebuie să aibă curajul să ceară privatizarea spitalelor şi să spargă mitul că oamenii săraci vor avea parte de asistenţă medicală doar dacă se duc în instituţii de stat. Dimpotrivă, eu cred că plăţile informale, la care se adaugă contribuţiile obligatorii ale angajatului şi angajatorului, face ca sistemul de stat să fie mai scump decât cel privat. Dincolo de umilinţa de a da/ primi plicul cu bani la chirurg, anestezist, asistente medicale şi infirmiere, marea problemă a spitatelor de stat este corupţia. Vorbesc despre corupţia patronată politic, aşa cum s-a văzut la Mehedinţi, în cazul Adrian Duicu: achiziţiile de echipamente medicale erau scumpe şi inutile. Acesta este caz notoriu pe care DNA-ul l-a scos la suprafaţă, probabil că sunt multe altele. Ar fi necesar un audit independent, pentru a vedea depista defecţiunile din sistem.

    În sfârşit, atunci când ni se spune că „nu sunt bani mai mulţi” pentru Sănătate, guvernul Ponta se preface că uită faptul că marile companii de stat sunt datoare vândute la bugetul asigurărilor de sănătate. Citeam, recent, o ştire în care se spunea că restanţele primelor cinci firme din totul marilor datornici la bugetul asigurărilor de sănătate (108 milioane de lei), ar putea acoperi costurile cu mâncarea pentru 10 mii de pacienţi din spitale timp de trei luni sau ar putea suporta tratamentul timp de o săptămâna al persoanelor bolnave de cancer din toată ţara. Aceste companii de stat îşi pot permite să acumuleze datorii pentru că au susţinerea politică a premierului Ponta: Compania Huilei, Complexul Energetic Hunedoara, Poşta Română sau RATB-ul, controlat de Sorin Oprescu şi un fals sindicalist cu carnet de membru PSD. Din nou spun: dacă aceste companii erau private, fără spate politic, nu s-ar fi ajuns să acumuleze datorii atât de mari.

    Decizia premierului Ponta de a majora, prin ordonanţă de urgenţă, salariile medicilor cu 25% este o catastrofă. Va alimenta şi mai mult solicitările altor categorii de bugetari şi ne va plasa şi mai aproape de falimentul de tip grec. Soluţia este ca absolut toate privilegiile acordate în ultimul timp – de la indemnizaţii mărite pentru demnitari la pensiile speciale pentru securişti – să fie anulate, pentru a stinge incendiul care riscă să cuprindă economia României.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Doi tineri ingineri români de software au pornit un business care a atras mii de clienţi din toată lumea

    Doi tineri ingineri de software şi-au promis în timpul unui curs la Harvard că nu se vor lăsa până nu vor deveni antreprenori, iar businessul pe care l-au dezvoltat a atras deja mii de clienţi din toată lumea.

    Povestea de antreprenoriat a lui Daniel Pascariu şi a soţiei sale, Raluca Afloarei, a început de aproape cinci ani. Între timp, cei doi au renunţat la corporaţii şi dezvoltă exclusiv appdemostore.com, un site care permite dezvoltatorilor de aplicaţii să aibă în câteva minute un demo funcţional şi care a adunat până acum 15.000 de clienţi din toată lumea.

    Însă Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei nu au devenit antreprenori nici peste noapte şi nici din întâmplare, ci toată povestea lor profesională se leagă de planul de a dezvolta, într-o zi, ceva pe cont propriu. Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei au fost colegi la Facultatea de Informatică Economică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza de la Iaşi, iar după absolvire, în 2003, au plecat în Germania cu internshipuri AIESEC: Daniel Pascariu la HP în Stuttgart şi Raluca Afloarei la SAP în Heidelberg.

    După cele şase luni de internship, li s-au oferit joburi de software developeri la HP, respectiv SAP, iar după ce s-au căsătorit, în 2005, Daniel Pascariu s-a mutat şi el la SAP, iniţial pe aceeaşi poziţie, fiind ulterior promovat ca team lead. Experienţa germană a celor doi a durat 10 ani, până în 2013, când s-au mutat înapoi în România, la Iaşi. „A fost o experienţă culturală deosebită, mai ales pentru că am întâlnit şi ne-am împrietenit cu oameni din foarte multe ţări. Pe de altă parte însă, e greu să te adaptezi unui mediu care e foarte diferit şi, după ce euforia primelor zile trece, urmează şocul cultural, când îţi vine să-ţi faci bagajele şi să te duci acasă“, povesteşte Daniel Pascariu despre adaptarea la viaţa şi la munca din Germania, la care mulţi tineri români din domeniu visează.

    Cei doi povestesc despre faptul că au avut noroc cu AIESEC, care poartă sistematic de grijă celor veniţi în Germania cu internshipuri – „au creat o comunitate cu toţi studenţii străini, care organiza tot felul de activităţi, de la petreceri şi până la excursii pe la obiective turistice“. Pe lângă comunitatea AIESEC, cei doi au avut ocazia să călătorească mult în toată lumea şi s-au integrat rapid şi în comunitatea de români de la SAP, care totaliza cam 80 de persoane – „ne întâlneam o dată pe săptămână la masă şi eram cea mai gălăgioasă gaşcă din cantină :)“.

    Daniel Pascariu şi Raluca Afloarei definesc experienţa la SAP ca fiind „extraordinară“ şi detaliază de ce nu se feresc de cuvinte mari când vine vorba de cei 10 ani germani din viaţa lor: „la SAP am lucrat la headquarters lângă Heidelberg, care este un oraş superb; campusul SAP e gigantic, un minioraş, unde lucrează cam 11.000 de softişti în câteva zeci de clădiri legate între ele cu un minibus (SAP shuttle); pentru petrecerile de Crăciun închiriau un stadion de hochei ca să încapă toată lumea; ne-am perfecţionat engleza şi germana, am interacţionat cu oameni din Asia (India, China, Japonia) şi din toată Europa şi America (SUA, Canada, Brazilia), am participat la conferinţe internaţionale – unul dintre cele mai inspiraţionale momente a fost să îl vedem pe Jimmy Wales în deschiderea celei mai mari conferinţe SAP din Las Vegas explicând cum a creat Wikipedia, iar profesional ne-am specializat din punct de vedere tehnic şi de business“.

    pecializarea despre care vorbesc cei doi nu a ţinut doar de partea efectivă de învăţare, ci şi de responsabilitatea businessului: „Am învăţat ce înseamnă să fii responsabil de un proiect, ce înseamnă să serveşti clienţii şi ce înseamnă să livrezi rezultate şi să aduci valoare firmei. De exemplu, când un software de 200 milioane de dolari nu face ce este programat să facă sau când un client nu poate să vândă sau să factureze din cauză că aplicaţia ta nu funcţionează sau când ai câteva milioane de clienţi care nu îşi pot face treaba chiar şi pentru câteva ore înţelegi câtă responsabilitate ai şi îţi dai seama că modalitatea prin care poţi să faci ca lucrurile să funcţioneze la scară mare este să faci fiecare lucru mic corect“.

    Toate lucrurile pe care le-au învăţat şi experienţa din cadrul SAP i-a făcut pe cei doi softişti să îşi dorească să înveţe businessul IT. Un moment important în tranziţia către mentalitatea de business a fost în 2007, când cei doi au făcut un curs de vară la Harvard University în domeniul Innovation Management în Multinational Companies. Şi-au luat două luni concediu de la SAP („din fericire în Germania e posibil“) şi s-au mutat în State. Experienţa de la Harvard i-a marcat însă pe cei doi: „Cursul de vară de la Harvard a fost momentul decisiv din carieră în care ne-am hotărât că vrem să avem afacerea noastră la un moment dat. Atunci am făcut o promisiune cu noi înşine (pe care am denumit-o «promisiunea Harvard») că nu o să renunţăm până nu o să avem şi noi afacerea noastră. Am lucrat la ea timp de 7 ani – perioadă în care am învăţat şi am încercat diverse proiecte antreprenoriale, unele în parteneriat şi cu alte persoane. Cred că noi am avut mereu antreprenoriatul în sânge“.

  • Film: Viaţă de schimb

    ”Îmi doresc mai mult timp!„… Toţi gândim şi simţim aşa. Dar cum ar fi ca într-o zi să poţi obţine acest timp contra cost?! Inovatorul thriller SF ”Self/less: Transfer de viaţă„ explorează tocmai consecinţele care vin odată cu preţul nemuririi. Filmul este distribuit pe marile ecrane de Freeman Entertainment, unde rulează începând din 7 august.

    Multimilionarul om de afaceri Damian Hale (Ben Kingsley) a fost mult timp centrul universului, folosindu-se de puterea sa după bunul plac. După ce află că are cancer, acceptă să se supună unei proceduri medicale revoluţionare, menite să îi readucă tinereţea.

    Damian îşi înscenează moartea şi începe o nouă viaţă, departe de cunoscuţi, după ce conştiinţa sa este transferată cu succes în corpul unui bărbat mai tânăr (Ryan Reynolds). Numai  că există oameni care nu ar permite niciodată ca imperfecţiunile procedurii să devină cunoscute, aşadar vieţile lui şi ale celor din jur sunt în mare pericol.

  • Un român i-a înnebunit pe americani cu shaorma de pui. Acum vrea să deschidă tot mai multe restaurante

    Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.

    Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.

    Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.

    Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.

    “Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”

  • Şi-au vândut casa şi maşinile ca să se plimbe timp de un an în jurul lumii

    Unele familii strâng bani pentru o călătorie la Disneyland sau pentru un concediu la mare. Nu este însă cazul familiei Rivenbark; aceştia au petrecut ani de zile economisind pentru a călători în jurul lumii.  

    Nu a fost însă suficient, aşa că familia din Maryland, Statele Unite a pus la bătaie tot ce avea pentru o vacanţă de un an. Soţii Rivenbark şi-au vândut casa şi maşinile ca să-şi finanţeze aventura. Au decis să le predea ei carte copiilor, ca să nu rămână în urmă. Iar cei mici spun că au învaţat enorm umblând prin lume. Tatăl, mama şi cei doi copii au vizitat 60 de ţări şi teritorii din toată lumea şi nu s-au dat înapoi nici de la experienţe extreme, scriu cei de la Ştirile Pro TV. În total, cei patru au parcurs peste 140.000 de kilometri.

    Membri familiei Rivenbark se pot lăuda că au plimbat gheparzi în lesă în Africa ori că s-au împrietenit cu elefanţi în India şi au făcut bungee jumping în Noua Zeelandă.  În tot acest timp, şi-au împărtăşit aventurile cu publicul, scriind şi publicând imagini pe blog.

    “La sfârşitul vieţii, vrem să ştim că am avut parte de experienţe superbe împreună, în familie. Ce mod mai bun de a face asta decât să te duci să explorezi lumea?”, spune Tim Rivenbark. “Am fost incantata. Ideea de a calatori in jurul lumii era incredibila”, marturiseste Kara Rivenbark, notează sursa citată.

    Familia Rivenbark s-a întors de curând din călătorie şi încearcă să se readapteze la viaţa din Maryland.

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.