Tag: romani

  • Coşmarul băncilor: patru români din zece îşi scot toţi banii de pe card în ziua de salariu

    “<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREŞTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ŞI 150 DE LEI. «Nu aveţi bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plăţile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianţi sau despre bănci, pe piaţa autohtonă există încă o reticenţă generală faţă de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma ţărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, şi economia subterană este considerabil mai scăzută.

    În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plăţile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăţi cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piaţa autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuţi doar de Bulgaria, unde numărul de plăţi pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când îşi extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăţi cu cardul, dar prin excepţie, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), şi cei care fac plăţi cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piaţa cardurilor Cătălin Creţu, directorul regional pentru România şi Croaţia al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

    Faptul că majoritatea aleg în continuare să îşi scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Creţu, o dovadă a lipsei de educaţie financiară. De pildă, mulţi nu ştiu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plăteşte comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Creţu este optimist în ceea ce priveşte potenţialul pieţei şi exemplifică prin creşterile companiei pe care le conduce.

    ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACŢIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANŢI A CRESCUT CU 20,7%, DE ŞAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârşitul anului vom ajunge ca o tranzacţie din două să fie făcută la comercianţi cu carduri Visa„, explică Creţu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacţiile cu carduri Visa au reprezentat plăţile comercianţilor. Compania va continua extinderea plăţilor contactless, destinate plăţilor rapide sau plăţilor mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanţuri de fast-food sau chioşcuri de ziare.

    Creţu estimează că vor apărea încă şase mari emitenţi de carduri şi şase mari comercianţi care vor intra pe această piaţă şi vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare şi de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacţiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce priveşte plăţile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda şi furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Creţu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
    O problemă şi mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri şi care îşi primesc încă salariile în mână. În ce priveşte reticenţele comercianţilor, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

    ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există şi alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianţi, precum asigurarea tranzacţiilor şi administrarea PIN-urilor.

  • Corneliu Vadim Tudor, Ovidiu Silaghi şi Dan Zamfirescu nu au avut nicio activitate în PE

     Cei trei europarlamentari, liberalul Silaghi fiind membru al PE doar din 9 septembrie 2013, se clasează pe ultimul loc, deoarece nu au punctat la niciuna dintre categoriile luate în calcul de votewatch.eu pentru a monitoriza activitatea membrilor Legislativului european: rapoarte, proiecte de aviz, rapoarte amendate, întrebări parlamentare, declaraţii scrise semnate şi moţiuni de rezoluţie semnate, potrivit site-ului votewatch.eu.

    Eduard Hellvig (ALDE), membru al PE tot din septembrie 2013, are două întrebări parlamentare.

    Pe lângă cei trei, alţi şase europarlamentari români nu au contribuit la elaborarea vreunui raport: Minodora Cliveti (S&D), Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), Iosif Matula (PPE), Elena Băsescu (PPE), Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D) şi Adrian Severin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campioni şi codaşi. Dar la capitole diferite.

    Cum a evoluat piaţa cărţii în ultimii ani şi ce previziuni aveţi pentru 2014?

    Marin Vidraşcu: Din păcate, nu ne putem mândri cu performanţele pieţei de carte din ţara noastră, ne aflăm pe ultimele locuri la citit în Europa: doar 20% dintre români citesc cel puţin o carte într-un an. Prin comparaţie, 70% dintre francezi, de exemplu, citesc minimum o carte pe parcursul unui an.

    Dacă ne plasăm în contextul pieţei mondiale de carte, perspectiva devine şi mai descurajantă: industria mondială a cărţii se ridică la o valoare totală de 100 miliarde de dolari, din care SUA deţine 45 miliarde iar Europa 30 de miliarde. în acest peisaj, piaţa de carte de la noi este estimată la 60 milioane de Euro (în timp ce germanii, spre exemplu, au o piaţă de 7 miliarde de euro!). în România, valoarea aceasta se menţine din 2008 de la debutul crizei, când piaţa şi-a redus valoarea la jumatate. Probabil că şi la finele lui 2014 îşi va pastra aceleaşi cote.

    Referitor la consumul de carte al românilor, cred că această situaţie nefavorabilă este generată de o combinaţie de factori economici, sociali şi de educaţie. Dar mai cred că, de fapt, adevărata şi cea mai importantă concurenţă a obişnuinţei de a citi este tentaţia programelor de la TV, cărora românii i-au căzut victime. Există un studiu realizat în martie anul trecut de Institutul Francez Médiamétrie care ne situează pe primul loc în Europa la “consumul de TV”: românii petrec în medie 5 ore şi 30 de minute zilnic în faţa televizorului. Enorm! Ne-am dori ca măcar o oră dintre acestea să fie dedicată cititului. Din păcate, lectura la români nu este o nevoie zilnică, cum se întâmplă în alte ţări.

    |n ce ne priveşte, încercăm să rămânem optimişti şi să venim în întâmpinarea cititorilor noştri cu cărţi bune dar şi cu proiecte creative de încurajare a lecturii. Anul trecut am derulat două astfel de proiecte ‒ Noaptea cărţilor deschise, cu ocazia Zilei Internationale a Cărţii şi E coadă la carte! ‒ al căror rezultat ne-a surprins până şi pe noi: fiecare campanie s-a bucurat de prezenţa şi participarea a mii de cititori entuziaşti. Aşadar, există speranţă că lucrurile pot deveni mai bune, trebuie doar să găsim modalitatea potrivită de a aduce carţile în mâinile oamenilor.

    Anul acesta, este unul important pentru noi: Litera împlineşte 25 de ani de la înfiinţare şi intenţionăm să sărbătorim cum se cuvine această vârstă: avem în plan peste 400 de titluri noi dar şi o megacampanie de marketing care se va întinde pe tot parcursul anului şi care sperăm să îi „prindă” şi să îi surprindă în mod plăcut, ca şi până acum, pe cititorii noştri.

    Cum au evoluat vânzările companiei şi ce aşteptări aveţi pentru anul următor?

    Marin Vidraşcu: După cum vă spuneam, situaţia nefavorabilă generală a consumului de carte nu ne-a descurajat, ci dimpotrivă, ne-a determinat să fim mai creativi. Aşa că, datorită unei politici foarte bine gândite în care am iîmbinat canalele alternative de vânzare, cu un marketing creativ şi cu o strategie de dezvoltare a propriei reţele de distribuţie, am reuşit să fim mai aproape de cititorii noştri şi, în consecinţă, şi vânzările au fost bune, ne-au răsplătit efortul. Ca să vă răspund în cifre, am încheiat anul trecut cu o CA de 40 milioane de lei. Având în vedere că piaţa de carte de la noi se află la o valoare totală de 270 milioane de lei, aritmetica simplă ne situează la o cota de piaţă de 15%. Este un rezultat care ne onorează şi sperăm ca şi anul viitor să ne păstrăm cel puţin la acelaşi nivel.

    Care sunt preferintele, în acest moment, cele mai dinamice zone din punct de vedere al domeniilor de interes pentru cărţi?

    Marin Vidraşcu: Există un interes crescut pentru cărţile pentru copii şi în special pentru licenţa Disney care în momentul de faţă este cel mai valoros şi mai dorit brand de carte pentru copii din România. Am editat sub această Disney peste 100 de titluri şi numai pentru anul acesta mai avem în plan încă 150. Sunt produse calitative, educative şi mai ales complexe: majoritatea sunt însoţite de suport audio sau de diverse “accesorii-jucării” care vin să completeze informaţia scrisă.

    în plus, în ce priveşte cărţile Disney însoţite de CD-uri audio, am încercat să aducem atât “voci” cunoscute şi iubite de copii  – Stela Popescu, Daniela Nane, Oana Sârbu, pentru a da glas poveştilor clasice, cât şi vocile eroilor din filmele Disney prezente pe marele şi micul ecran din România – Valentin Uritescu (dl. Smee din serialul Jake şi piraţii din ţara de Nicăieri), ştefan Aruxandrei (Mickey Mouse), Claudiu Maier (Stropi din filmul Avioane), Florian Ghimpu (monstrul Mike din Universitatea monştrilor), Anca Ilieşe (Anna din recent lansatul Regat de gheaţă).

    Tot în ce ne priveşte, alte domenii de interes pentru cititorii din România sunt cărţile practice (dezvoltare personală, familie, sănătate, frumuseţe, cultură generală, călătorii şi timp liber) cel al dicţionarelor, enciclopediilor şi atlaselor.

    Daca ar fi să fac un clasament procentual de vânzare a cărţilor din aceste domenii, ar arată aşa: 40% din vânzările Litera – cartea de copii, 27% cartea practică, 12% dicţionarele, enciclopediile şi atlasele.

    Care sunt tendintele in ce priveste vanzarile online versus cele din retailul classic?

    Marin Vidraşcu: Este foarte interesant: în ultimul an, s-a observat o migraţie a distribuţiei de carte din reţeaua clasică (librării, chioşcuri etc.) în online. Sunt mai multi factori care au dus la această migraţie: închiderile din retailul clasic de carte, creşterea interesului populaţiei (şi în special a tinerilor) pentru online dar şi scăderea preţurilor la dispozitivele electronice care îţi dau accesul la acest mediu (smartphone-uri, tablete etc).

    Tot în ultimul an şi tot legat de zona online, piaţa a înregistrat o dublare a vânzărilor de carte electronică, de la 1% cât înregistra în 2012, la 2% în 2013. şi cel mai probabil lucrurile vor evolua în acest spirit.

    La Litera, am fost tot timpul interesaţi sa fim la curent cu cele mai noi tendinţe în tehnologie şi editare, aşa că în momentul de faţă avem deja în oferta noastră 300 de e-bookuri pe care le vindem prin intermediul elefant.ro, cea mai mare platformă de vânzare online din România, dar şi pe platforme internaţionale, cum ar fi amazon sau apple.

    Ce mecanisme de promotii folositi pentru online?

    Marin Vidraşcu: Pe site-ul litera.ro, avem în permanenţă promoţii la carte şi, de asemenea, investim şi în optimizarea pentru motoarele de cautare (S.E.O.) şi in campanile de promovare Adwords.

    Ca mecanisme de promotii folosim reducerile în functie de anumite evenimente (Ziua Indrăgostiţilor, ziu femeii, Ziua Mondială a Cărtii, Black Friday, back to school etc), promoţiile cu acordarea unui produs gratuit (de tipul 2 plus 1 gratis sau carte-cadou la orice comandă), reduceri combinate cu intrarea automată în tombolă cu premii importante (maşini, sejururi în afara ţării etc.), transport gratuit la un anume cuantum al comenzii, promoţii speciale pe bază de cod sau de cupon etc.

    Care este apetitul cumparatorilor pentru promotii (deopotriva in online dar si in offline)?

    Marin Vidraşcu: Apetitul pentru promoţii există şi este mare; promoţia este, până la urmă, unul dintre motoarele vânzării, indiferent că se întamplă în mediul online sau offline. Pe site-ul nostru www.litera.ro, dar şi in reţeaua proprie de distribuţie avem permanent promoţii. şi încercăm să le divesificăm de fiecare dată ca şi cuantum, ofertă selectată şi mecanism, astfel încât să acoperim nevoile şi dorinţele tuturor.  

    Cate spatii de vanzare proprii aveti in acest moment?

    Marin Vidraşcu: Avem 25 de BookStopuri Litera, minilibrării localizate în principalele centre comerciale din Bucureşti şi din ţară iar anul trecut am deschis librăria Litera de pe Magheru, vizavi de hotelul Lido, cu un spaţiu spatiu de expunere şi vânzare de 33 mp.

    Luam în calcul în viitorul apropiat un buget semnificativ de investiţii pentru dezvoltarea întregii reţele: intenţionăm să ne extindem reţeaua de BookStopuri şi să deschidem librării Litera şi în Iaşi, Cluj, Timişoara şi Braşov.

  • Adevărul din spatele rafturilor strălucitoare: să fii croitor pentru Zara şi H&M în România este una dintre cele mai prost plătite meserii

    Într-o perioadă când marile combinate industriale abia îşi mai trag sufletul, iar multe din micile oraşe din România pierd fabricile în jurul cărora au fost construite, producătorii de textile în sistem lohn rămân una dintre puţinele oportunităţi de angajare. „Am fost plecat din ţară câţiva ani, însă m-am întors în România pentru că m-am căsătorit şi am decis să îmi întemeiez aici o familie. Am lucrat întâi într-un abator, unde munca era grea, dar salariul era mai mare. Am ajuns aici (la producătorul de textile Alison Hayes, n.red.) din cauza unor probleme de sănătate. Munca e mai uşoară, însă şi salariul e mai mic. Alte opţiuni de angajare nu sunt“, spune Victor, un tânăr de 26 de ani care locuieşte în Urziceni, judeţul Ialomiţa.
    Întoarcerea românilor din vest, unde criza a accentuat problema locurilor de muncă, scăderea salariilor şi şomajul în creştere de pe piaţa locală au devenit factori favorizanţi pentru industria de lohn, care începuse să piardă teren în România înainte de criză, când pretenţiile românilor erau mai mari.

    În acest context, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. Astfel, în judeţul Ialomiţa, unul dintre cele mai sărace din România, există 2.750 de croitori, producătorii de textile fiind cel mai mare angajator local.

    Judeţul din sud-estul ţării, aflat în coasta Capitalei, are printre cele mai ridicate rate ale şomajului (circa 7,5%) şi printre cele mai mici salarii medii din ţară.

    În oraşul Urziceni din acelaşi judeţ şi-au amplasat turnul de comandă britanicii de la Alison Hayes, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de textile. Peste 1.300 de angajaţi, 700.000 de haine produse lunar pentru retaileri internaţionali precum Top Shop, Primark sau Debenhams, două fabrici, un centru de prototipuri şi afaceri de peste 40 de milioane de euro, aşa s-ar rezuma pe scurt businessul Alison Hayes în România.

    Alison Hayes este o companie britanică intrată pe piaţa locală în februarie 1994, când a deschis o fabrică la Urziceni, un oraş de nici 20.000 de locuitori, aflat la 60 de kilometri de Bucureşti. Aici şi-a stabilit şi sediul. Ulterior producătorul s-a extins la Buzău cu o nouă unitate proprie de producţie. În total, în aproape două decenii, britanicii au investit peste 25 de milioane de euro pe piaţa locală în terenuri, construcţii şi utilaje.

    În Urziceni toată lumea ştie de Alison Hayes, mai ales că în ultimii ani compania a ajuns cel mai mare angajator local după ce ROFEP – producător de magneţi şi perii colectoare pentru maşini – şi-a redus puternic activitatea, fabrica de cărămidă Soceram s-a închis, ca şi unitatea de producţie de ulei a francezilor de la Sofiproteol (Expur).

    „Avem aproape 600 de salariaţi în Urziceni şi alţi 750 în Buzău şi vrem să mai angajăm. Pe noi ne ajută faptul că tot mai multe fabrici din alte domenii se închid, însă observăm că tot mai mulţi tineri preferă să emigreze“, spune Nicolas Georghiades (42 de ani), directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. El recunoaşte că unul dintre motivele pentru care aceştia pleacă este salariul. În producţia de haine salariul mediu la nivel naţional este de 1.043 de lei net (230 de euro), cu 35% sub media naţională, şi de 4-5 ori mai mic decât salariile pe care le primesc românii pe pieţele vestice pentru joburi nespecializate.

    O altă problemă pentru producătorii de textile este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut, astfel că de multe ori trebuie fie să îşi specializeze angajaţii tineri la locul de muncă, fie să aleagă angajaţi cu vechime.

  • Producătorul slovac de lactate Koliba estimează afaceri de 5,5 milioane euro în România în acest an

     Potrivit country managerului companiei, Francisk Emerik Iabloncic, românii rămân fideli produselor autohtone, ceea ce afectează brandurile internaţionale care încearcă să se dezvolte pe piaţa din România.

    Totuşi, românii preferă untul altor lactate şi sunt codaşi în clasamentul consumului de lactate la nivel european.

    “Pentru Koliba, anul 2013 a fost foarte bun pentru producţia de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (…) Cele mai apreciate produse Koliba atât în România, cât şi în celelalte ţări sunt caşcavalul, caşcavalul afumat, untul premium natural şi Gustul untului 57% şi 65% grăsime, Preţul lor se situează la un nivel mediu sau scăzut”, a arătat Iabloncic.

    În ceea ce priveşte brânzeturile însă, produsele Koliba diferă de brânza românească din punctul de vedere al metodei de producţie şi va mai dura ceva timp până când produsele companei din această categorie vor deveni cunoscute pe piaţa locală, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Facturi la căldură mai mari şi cu 60% în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012 în unele oraşe. Cât plătesc românii pentru încălzire

    Locuitorii din Arad, Constanţa, Drobeta Turnu Severin sau Ploieşti au plătit în luna decembrie 2013 mult mai mult la căldură decât în decembrie 2012, când vremea a fost mai rece. O situaţie specială s-a înregistrat la Arad, unde facturile pentru decembrie anul trecut au fost, în medie, cu 60 la sută mai mari comparativ cu perioada similară a anului 2012.

    Au existat însă şi oraşe precum Braşov, Cluj, Iaşi, Vaslui sau Miercurea Ciuc unde costul încălzirii pentru ultima lună a anului trecut a fost similar sau chiar mai mic decât cel din decembrie 2012. La Miercurea Ciuc, spre exemplu, proprietarul unui apartament cu trei camere a plătit 580 de lei în 2012, în timp ce în ultima lună a lui 2013 a avut de achitat 442 de lei, cu 23 la sută mai puţin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt primele criterii pentru români la achiziţia unui autoturism

     Astfel, 77% dintre cei intervievaţi au ales consumul de combustibil, 60% fiabilitatea şi 59% costurile cu întreţinerea.

    La distanţă relativ mare se află siguranţa autoturismului/testele NCAP (28%), iar pe locurile următoare în topul criteriilor se află aspectul exterior (18%) şi cel interior (12%).

    “Procentajul relativ scăzut al acestor ultime două criterii denotă o alegere mai degrabă raţională a românilor când vine vorba despre alegerea maşinii”, notează studiul realizat de Daedalus Millward Brown pentru portalul vezicatface.ro

    Mărimea portbagajului este unul dintre primele trei criterii pentru 11% dintre respondenţi, cu un procent în plus faţă de cei 10% care se uită la păstrarea valorii în timp a autoturismului (deprecierea auto) atunci când cumpăra o maşină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţea de proxenetism din care făceau parte români, destructurată la Cannes – presă

     Potrivit publicaţiei, o femeie şi şapte bărbaţi au fost plasaţi în arest preventiv în cadrul unei anchete judiciare coordonate de către un judecător de la Grasse.

    Supravegheaţi de mai multe săptămâni de către Brigada de luptă împotriva banditismului (Brigade de répression du banditisme, BRB), suspecţii au fost arestaţi în diverse locuri în celebrul oraş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Organism consultativ olandez: Olanda riscă o repetare a “tragediei” muncitorilor imigranţi dacă nu investeşte în integrarea românilor şi bulgarilor

     Consiliul Ştiinţific pentru Politici Guvernamentale (WRR) afirmă că atât Executivul, cât şi industria este necesar să treacă la acţiune, în urma deschiderii complete a pieţei pentru muncitori din aceste două state est-europene membre UE, relatează site-ul DutchNews.nl.

    “Până acum, beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă europene în Olanda şi în alte părţi ale UE au fost mai mari decât costurile”, subliniază Consiliul. “Cu toate acestea, există motive de îngrijorare, în special în privinţa extremităţii inferioare a pieţei muncii”, adaugă acesta.

    În pofida faptului că românii care muncesc deja în Olanda sunt, în general, mai bine pregătiţi decât polonezii care emigrat în această ţară, “în grupul muncitorilor români se află şi persoane cu un nivel de studii sau pregătire mai reduse, iar numeroşi muncitori bulgari au o poziţie vulnerabilă pe piaţa muncii”, afirmă cercetătorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât plătesc românii pentru a sărbători Valentine’s Day în cele mai frumoase capitale europene

    Preţul unui city break la Paris de Valentine’s Day porneşte de la 300 de euro de persoană şi conţine biletul de avion cu taxele incluse, trei nopţi de cazare în cameră dublă, cu mic dejun, şi asigurarea de călătorie. Acelaşi pachet la Roma poate fi cumpărat la tarife începând de la 175 de euro de persoană, la Viena sau la Praga de la 200 de euro de persoană, în timp ce pentru Barcelona, turiştii trebuie să scoată din buzunar cel puţin 250 de euro.
    Desigur, la aceste pachete se poate adăuga o croazieră pe Sena, o cină la Turnul Eiffel, tururi de oraş, bilete pentru autobuzele Hop on Hop Off sau carduri cu reduceri la principalele obiective turistice şi la restaurante.

    Se constată că din ce în ce mai mulţi români pleacă în vacanţe cu ocazia zilei de Valentine’s Day. Majoritatea preferă pachetele de tip city break în Europa pentru că sunt mult mai accesibile decât vacanţele în afara continentului şi turiştii nu au nevoie decât de câteva zile libere. Din acest motiv, Valentine’s Day de anul acesta este foarte căutat; pachetele sunt cu plecări joi şi vineri şi durează până duminică sau luni. Cu siguranţă se va simţi o creştere de cel puţin 20% a numărului de români care aleg să petreacă Valentine’s Day într-un oraş european, din estimările Vola.ro.

    Agenţia de turism online Vola.ro a devenit în luna octombrie, pentru al treilea an consecutiv, compania de tehnologie cea mai dinamică din Europa Centrală, potrivit topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, după ce în ultimii cinci ani şi-a majorat veniturile de peste 57 de ori, ajungând la 92,8 milioane de lei în 2012.