BusinessMagazin

Tag: sua

  • CNN îşi suspendă difuzarea în Rusia în urma unor schimbări în legislaţia privind presa

    Compania-mamă a CNN, Turner International, nu a oferit vreun calendar în comunicat, însă potrivit agenţiei ruse Tass difuzarea urmează să fie întreruptă de la 31 decembrie.

    “Turner International analizează opţiunile distribuţiei CNN în Rusia, în lumina schimbărilor recente din legislaţia rusă privind mass-media”, anunţă grupul într-un comunicat. “Punem capăt relaţiilor noastre de distribuţie actuale în timpul acestui proces”, adaugă grupul.

    “Sperăm să putem reveni pe această piaţă şi-i vom informa pe partenerii noştri cu privire la orice evoluţie în legătură cu reluarea acestor servicii”, a anunţat Turner International, proprietatea Time Warner.

    În comunicat se precizează că biroul CNN de la Moscova “nu este afectat” de această decizie.

    Măsura intervine în contextul în care preşedintele rus Vladimir Putin vizează tot mai mult presa independentă, în special pe tema acoperirii crizei din Ucraina.

    Noua lege limitează la 20% partea de capital pe care o entitate străină o poate deţine într-o companie media în Rusia, ceea ce ameninţă cea mai mare parte a organismelor independente din ţară.

    Cele mai importante organizaţii de presă din Rusia sunt publice sau controlate de către aliaţi ai lui Putin.

  • Medicul tratat de Ebola la New York a fost declarat vindecat

    “După un tratament riguros şi o baterie de teste, doctorul Craig Spencer, pacientul tratat de Ebola la spitalul Bellevue, a fost declarat vindecat”, a explicat municipalitatea newyorkeză într-un comunicat.

    Odată cu această vindecare, nu mai există niciun caz cunoscut de Ebola pe teritoriul american.

    “Doctorul Spencer nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea publică şi va avea permisiunea să iasă din spital marţi, 11 noiembrie”, adaugă textul.

    Pacientul şi primarul oraşului New York, Bill de Blasio, vor face o declaraţie de presă în cursul dimineţii.

    Craig Spencer, în vârstă de 33 de ani, a fost spitalizat la Bellevue, în Manhattan, pe 23 octombrie, după ce a resimţit simptome specifice febrei hemoragice Ebola. Un test efectuat ulterior a confirmat că el suferea de această boală.

    Medicul a contractat, cel mai probabil, virusul în Guineea, în timp ce lucra pentru organizaţia Médecins sans Frontières, implicată în lupta împotriva Ebola.

    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, epidemia a provocat moartea a aproape 5.000 de persoane, majoritatea din Guineea, Sierra Leone şi Liberia.

  • Washingtonul salută eliberarea celor doi americani deţinuţi în Coreea de Nord

    Departamentul de Stat “se felicită că Kenneth Bae şi Matthew Todd Miller au fost eliberaţi de către Republica Populară Coreea de Nord, unde erau reţinuţi de doi ani şi, respectiv, şapte luni”, se arată într-un comunicat.

     

  • Washingtonul refuză să confirme o nouă incursiune militară rusă în Ucraina

    Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki, a explicat că Guvernul său “a văzut ieri (joi) tancuri de război, vehicule blindate şi camioane de transport situate la aproximativ 25 de kilometri distanţă de frontiera rusă”.

    Iar “astăzi am auzit informaţii oferite de Kiev, potrivit cărora Rusia a trecut în Ucraina artilerie grea, în special tancuri de tip T-64 şi piese de artilerie de tip Howitzer”, a afirmat ea.

    “Dacă aceste informaţii vor fi confirmate, Statele Unite vor condamna dur această nouă incursiune în teritoriul ucrainean. Ar fi o nouă încălcare flagrantă a Acordului de la Minsk”, un acord de încetare a focului semnat la începutul lui septembrie, a declarat purtătorul de cuvânt american.

    Psaki a menţionat în repetate rânduri că Statele Unite “nu dispun de o confirmare independentă” privind această incursiune militară rusă, anunţată de Kiev vineri.

    Kievul a denunţat intrarea de pe teritoriul Rusiei a zeci de tancuri şi trupe în estul Ucrainei, unde cinci soldaţi au fost ucişi în ultimele 24 de ore.

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

  • Un virus informatic, “BlackEnergy”, a fost introdus în computere considerate vitale în SUA din 2011

    Hackeri suspectaţi că sunt susţinuţi de către Guvernul rus au introdus în computere din Statele Unite considerate “vitale”, încă din 2011, acest program capabil să preia controlul unor operaţiuni industriale complexe, au declarat surse din cadrul Securităţii Naţionale citate de ABC News, evocând dovezi în acest sens şi avertizând că este vorba dspre o ameninţare foarte serioasă.

    Programul este utilizat pentru controlarea unor conducte de petrol şi gaze, reţele de alimentare cu energie electrică, de distribuţie şi filtrare a apei, turbine eoliene şi chiar a unor centrale nucleare, adaugă postul, subliniind că oprirea sau avarierea oricăreia dintre aceste utilităţi publice vitale poate afecta sute de mii de americani.

    Departamentul a precizat, într-un buletin de alertă, că această campanie durează din 2011 şi că nu au existat încercări de activare a programului de tip malware în vederea “avarierii, modificării sau perturbării în vreun fel” a procesului de control industrial. Oficiali americanni au descoprit această penetrare recent, dar nu ştiu unde sau când ar putea fi activată.

    Surse din cadrul Departamentului au declarat pentru ABC News că nu este vorba despre un atac la întâmplare şi că se tem că ruşii au revenit la Războiul Rece şi au plasat programul malware în sisteme-cheie americane ca pe o ameninţare sau măsură de disuasiune în cazul unui atac cibernetic american asupra unor sisteme ruseşti – asigurându-se astfel de o distrugere reciprocă.

    Penetrarea a fost semnalată unor iniţiaţi săptămâna trecută, după ce Echipa de Intervenţie în caz de Urgenţă Cibernetică pentru Sistemele de Control Industrial, o agenţie din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă, a emis un buletin de alertă către membrii săi. În buletin se anunţa că penetrarea “BlackEnergy” a fost detectată recent de mai multe companii.

    Potrivit Departamentului, BlackEnergy este acelaşi program malware utilizat de către un grup rusesc de spionaj cibernetic – cunoscut sub numele de “Sandworm” – pentru a viza anterior, anul acesta, ţinte NATO şi anumite companii energetice şi de telecomunicaţii din Europa.

    “Analiza rezultatelor tehnice din cele două rapoarte arată legături în infrastructura de comandă şi control partajată în cele două campanii, sugerând că ambele fac parte dintr-o campanie mai largă a aceluiaşi actor al ameninţării”, se arată în buletinul Departamentului.

    Programul virusat este foarte avansat. El le permite muncitorilor desemnaţi să controleze diverse procese industriale prin intermediul unui computer, iPad sau smartphone, au precizat surse citate de postul american. Programul permite partajarea de informaţii şi controlul în colaborare.
     

  • Obama cere Congresului 3,2 miliarde de dolari pentru lupta împotriva grupării Statul Islamic

    Aceste fonduri vor finanţa bombardamentele aeriene efectuate de către coaliţia internaţională condusă de către Statele Unite şi antrenarea militarilor irakieni, au precizat pentru AFP aceşti oficiali sub protecţia anonimatului.

    Raidurile aeriene din Irak şi Siria care, potrivit unor experţi în Apărarea americană ar putea dura ani de zile, costă 8,3 milioane de dolari pe zi, potrivit Pentagonului. Însă analişti independenţi apreciază că factura reală este de fapt cu mult mai mare.

    Potrivit Pentagonului, Operaţiunea “Determinare Absolută”, care a început în august, a costat deja 500 de milioane de dolari până pe 16 octombrie.

    Solicitarea pe care se pregăteşte să o adreseze preşedintele intervine după ce acesta a declarat miercuri că va cere Congresului să autorizeze eventuale noi cheltuieli de război. Anterior Casa Albă aprecia că nu este necesară implicarea Congresului în acest tip de dosar.

    Această cerere a lui Obama le va permite congresmenilor din toate taberele să dezbată strategia militară a preşedintelui, în contextul în care deciziile sale sunt criticate inclusiv în tabăra sa democrată.

    Cererea de finanţare suplimentară va fi prezentată sub forma unui amendament la bugetul alocat Operaţiunilor de urgenţă în străinătate (Overseas Contingency Operations, OCO). Separat de bugetul de bază al Apărării, acest fond este “cardul de credit” folosit pentru acoperirea costurilor războaielor purtate de către Statele Unite.

  • Robert O’Neill iese din anonimat şi spune că el l-a ucis cu un glonţ în cap pe Osama ben Laden

    Robert O’Neill, în vârstă de 38 de ani, a declarat pentru ziarul The Washington Post (WP) că el este cel care l-a ucis, cu un glonţ în cap, pe liderul reţelei teroriste Al-Qaida, pe 2 mai 2011, într-un raid, în urma unui transport cu elicopterul, la Abbottabad în Pakistan.

    Fostul militar de elită a declarat pentru cotidian că a decis să-şi spună numele în urma unei scurgeri de informaţii orchestrate de SOFREP, un site al foştilor membri SEAL.

    Această scurgere este, la rândul ei, un protest faţă de difuzarea anunţată de către postul Fox News, pentru 11 şi 12 noiembrie, a documentarului intitulat “The Man who Killed Usama ben Laden”, în care acesta se deconspiră singur.

    Membrii Navy Seal sunt obligaţi să păstreze secretul cel mai strict asupra misiunilor pe care le efectuează.

    Povestind raidul pentru WP, tânărul originar din Montana (nord-vest), decorat în mai multe rânduri, a declarat că alţi doi militari au tras focuri de armă.

    El era al doilea în comando atunci când a fost luată cu asalt camera lui ben Laden, a spus el. Liderul Al-Qaida a apărut pentru un moment la uşă, dar militarul care era primul ar fi ratat ţinta.

    “Am trecut în faţa lui pentru a intra în cameră chiar în dreptul uşii”, spune O’Neill. “Ben Laden era deja în picioare. Avea mâinile pe umerii unei femei şi o împingea în faţă”, adaugă el.

    Fostul militar a precizat că a putut să-l identifice în mod clar pe liderul terorist cu ajutorul dispozitivului de vedere pe timpul nopţii şi a tras. El a adăugat că era evident că ben Laden era mort, deoarece i-a “explodat” capul.

    – “Alinare”

    Potrivit cotidianului, doi membri ai comandoului au confirmat identitatea fostului militar.

    Washington Post scrie că O’Neill s-a întrebat mult timp dacă să-şi dezvăluie numele, care circula deja în mediile militare şi de la Congres şi era cunoscut de cel puţin două instituţii de presă.

    El s-a hotărât să iasă din umbră de teamă să nu fie desconspirat de alţii şi după ce s-a întâlnit cu victime ale atentatelor comise pe 11 septembrie 2001 la World Trade Center, la New York. “Familiile mi-au spus că (moartea lui ben Laden) le-a adus puţină alinare”, declară el.

    Dar ieşirea din anonimat nu este tocmai pe gustul superiorilor săi.

    Comandantul Navy SEAL, contraamiralul Brian Losey, a adresat la începutul săptămânii un avertisment dur celor care încalcă tradiţia secretului acestei forţe publicând memorii sau stând de vorbă cu presa despre misiunile lor secrete.

    “O prevedere esenţială a Codului nostru de conduită este «nu fac publică natura activităţii mele şi nu caut să obţin recunoaştere pentru acţiunile mele»”, au subliniat, într-o scrisoare, contraamiralul Losey şi Force Master Chief Michael Magaraci.

    Raidul efectuat în 2011 pentru eliminarea lui Osama ben Laden, care era la acea vreme cel mai căutat om din lume, a atras o imensă curiozitate a publicului şi presei faţă de Navy SEAL.

    Alt membru al unităţii care a efectuat raidul la Abbottabad, Matt Bissonnette, se confruntă cu probleme după ce şi-a publicat în 2012 memoriile fără să le fi supus în prealabil aprobării Pentagonului. Într-un interviu difuzat joi de postul NBC, el pare să fie în dezacord cu versiunea lui O’Neill despre evenimente. “Două persoane spun două poveşti diferite din două motive diferite”, a declarat el. “Nu contează ce spune el”, a lansat Matt Bissonnette, care a scris cartea “No Easy Day” sub pseudonimul Mark Owen.

    La momentul raidului, O’Neill avea 15 ani de experienţă alături de membrii SEAL şi opera deja în cadrul celebrei Team Six.

    În 2009 el a făcut parte dintr-un comando trimis să salveze un vapor capturat de piraţi somalezi. Povestea este ecranizată într-un film în care Tom Hanks joacă rolul căpitanului Richard Phillips (“Captain Phillips”).

  • Rusia nu se aşteaptă la o ameliorare a relaţiilor cu SUA, după alegerile pentru Congresul american

    “Faptul că în Statele Unite are loc în continuare o polarizare între domeniul legislativ şi cel executiv nu contribuie la soluţionarea problemelor care afectează relaţiile noastre”, a declarat Riabkov.

    Potrivit oficialului rus, “Administraţia lui Obama, cel mai probabil, nu va modifica orientarea politicii externe, iar Congresul american va fi ocupat cu lupta dintre partide”.

    “Nu trebuie să ne aşteptăm la îmbunătăţirea relaţiilor ruso-americane, deoarece aceste alegeri nu inspiră optimism”, a apreciat el.

    Alegerile de la jumătate de mandat din Statele Unite au adus o victorie detaşată taberei republicane, care a preluat controlul în ambele Camere ale Congresului american.

    A doua zi după alegerile de la jumătatea mandatului, preşedintele democrat şi liderii republicani au promis să coopereze în domeniile în care se pot înţelege, cum ar fi tratatele de liber schimb sau investiţiile în infrastructură.

    Totodată, ei au declarat că priorităţile lor nu vor fi negociabile, fiind vorba în special de dosarul imigraţiei şi reforma sistemului de sănătate “Obamacare”. Ambele tabere s-au avertizat reciproc împotriva provocărilor.

  • Rusia anunţă că nu va participa la summitul securităţii nucleare din SUA

    “Nu vedem nicio posibilitate de a participa la pregătirile celui de-al patrulea summit privind securitatea nucleară”, a anunţat miercuri seara într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

    Moscova, care afirmă că informat partea americană la jumătatea lui octombrie în legătură cu această decizie, apreciază că precedentele trei summituri – la Washington (2010), Seul (2012) şi Haga (2014) – au condus la “progrese semnificative” în securitatea nucleară, dar că “participarea politică (la summit) nu mai este oprtună în prezent”.

    Moscova denunţă rolul predominant atribuit Satelor Unite, Coreei de Sud şi Olandei, organizatoarele summiturilor anterioare, în pregătirea documentelor oficiale, ceea ce Rusia consideră că este o “discriminare flagrantă a altor ţări”.

    De asemenea, ea-şi exprimă indignarea faţă de faptul că documentele finale ale summitului din 2016 vor servi ca bază în activitatea unor organizaţii ca ONU, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) sau Interpol.

    “Considerăm că este inacceptabil să se creeze un asemenea precedent de amestec extern în activitatea unor organizaţii internaţionale, care au o expertiză mai solidă şi care au la bază procese democratice”, se arată în comunicat.

    Astfel, ministerul anunţă că Rusia nu va mai depune eforturi să-şi extindă cooperarea cu AIEA, o agenţie ONU.

    Următoarea ediţie a summitului consacrat securităţii nucleare va avea loc la Chicago, în Statele Unite, în 2016.

  • Un aliat al lui Putin, suspectat de spălare de bani în SUA – WSJ

    Strângând laţul în jurul aliaţilor miliardari ai lui Putin în contextul tensiunilor politice, procurorii din cadrul Departamentului Justiţiei statului New York încearcă să afle dacă Ghenadi Timşenko a transferat prin sistemul financiar american fonduri care ar avea legătură cu presupuse tranzacţii corupte din Rusia, relatează publicaţia, citând surse anonime apropiate dosarului.

    Timşenko a fost printre primii cei mai importanţi oameni de afaceri ruşi din Statele Unite care au fost vizaţi de sancţiuni după intervenţia rusă în Crimeea.

    Peste 4.000 de persoane, majoritatea civili, au murit în conflictul din estul Ucrainei începând din aprilie, potrivit ONU.