BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Parchetul rus cere zece ani de închisoare pentru opozantul Aleksei Navalnîi

    Navalnîi, de profesie avocat, este acuzat împreună cu fratele său Oleg, pentru care Parchetul a cerut opt ani de închisoare, că a deturnat 27 de milioane de ruble (360.000 de euro) în detrimentul firmei Yves Rocher.

    De asemenea, justiţia rusă a decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Navalnîi până la 15 februarie, la solicitarea Parchetului. Justiţia urmează să anunţe decizia finală în dosarul Yves Rocher la o dată ulterioară.

    Firma franceză a anunţat, însă, prin intermediul directorului financiar al filialei din Rusia, Christian Melnik, că nu a suferit “niciun fel de daune” în urma colaborării cu firma de transport a fraţilor Navalnîi, Glavpodpiska. Aceasta a desfăşurat servicii de transport şi livrare a comenzilor pentru firma franceză în perioada 2008-2012.

    Blogger şi denunţător al corupţiei în rândul elitelor ruse, Aleksei Navalnîi a mai fost condamnat în 2013 la cinci ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar în care a fost acuzat de deturnare de fonduri.

    Alte acuzaţii, printre care şi cea care implică firma Yves Rocher, au fost ulterior formulate la adresa sa. Navalnîi a respins acuzaţiile şi a afirmat că acestea reprezintă o tentativă de intimidare la adresa sa.

  • România şi Bulgaria vor profita de restricţiile impuse de Rusia exporturilor de grâu

    “Incertitudinea din Rusia a devenit vizibilă pentru multă lume, iar cumpărătorii încearcă să-şi asigure cantităţile necesare din alte regiuni. Aceste regiuni vor fi diferite, parţial Germania şi Franţa, precum şi ţările de la Marea Neagră, România şi Bulgaria, poate şi Ţările Baltice”, a declarat Stefan Vogel, şeful departamentului de cercetare a pieţei agricole al Rabobank International, transmite Bloomberg.

    Preţul grâului a avansat pentru a şasea zi consecutiv, pe fondul îngrijorărilor legate de faptul că guvernul rus foloseşte diverse metode, cum ar fi restricţionarea transportului de marfă pe calea ferată sau respingerea certificatelor de export, pentru a încetini livrările în afara ţării.

    Volumul exporturilor de grâu din Rusia va fi cu 3-4 milioane de tone mai mic decât nivelul estimat de guvernul Statelor Unite, în condiţiile în care Rusia adăugă noi reglementări care vor face mai dificilă livrarea de grâu în afara ţării, potrivit lui Vogel. Astfel, deşi Rusia va limita unele exporturi, livrările către Egipt şi Turcia, mari cumpărători de grâu, vor fi meţinute la acelaşi nivel.

    În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, exporturile de grâu au crescut cu 1,8% din iulie până în prezent prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rusia, al patrulea mare exportator de grâu la nivel mondial, se confruntă cu o criză a monedei naţionale, în condiţiile în care rubla s-a depreciat cu 45% de la începutul anului până în prezent, iar preţul pâinii a crescut.

     

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.

  • Lavrov: Legea americană privind sancţiunile ar putea “submina pentru mult timp” relaţiile cu Moscova

    Lavrov i-a transmis secretarului de Stat american John Kerry, în cadrul unei conversaţii telefonice, că această lege “care ameninţă Rusia cu noi sancţiuni poate submina pentru mult timp posibilitatea unei cooperări normale” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

    Preşedintele american a anunţat joi promulgarea unei legi care îi oferă posibilitatea de a introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar a precizat că nu intenţionează să le adopte deocamdată.

    Această lege autorizează de asemenea Statele Unite să furnizeze Ucrainei arme letale, o eventualitate pe care Obama a refuzat-o până acum.

    Obama a indicat în mai multe reprize că ar considera contraproductivă impunerea unor sancţiuni americane suplimentare fără coordonare cu Uniunea Europeană.

    Preşedintele francez, François Hollande, a apreciat joi că dacă gesturile Rusiei sunt cele aşteptate, nu vor mai fi necesare noi sancţiuni.

  • Lavrov: Legea americană privind sancţiunile ar putea “submina pentru mult timp” relaţiile cu Moscova

    Lavrov i-a transmis secretarului de Stat american John Kerry, în cadrul unei conversaţii telefonice, că această lege “care ameninţă Rusia cu noi sancţiuni poate submina pentru mult timp posibilitatea unei cooperări normale” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

    Preşedintele american a anunţat joi promulgarea unei legi care îi oferă posibilitatea de a introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar a precizat că nu intenţionează să le adopte deocamdată.

    Această lege autorizează de asemenea Statele Unite să furnizeze Ucrainei arme letale, o eventualitate pe care Obama a refuzat-o până acum.

    Obama a indicat în mai multe reprize că ar considera contraproductivă impunerea unor sancţiuni americane suplimentare fără coordonare cu Uniunea Europeană.

    Preşedintele francez, François Hollande, a apreciat joi că dacă gesturile Rusiei sunt cele aşteptate, nu vor mai fi necesare noi sancţiuni.

  • Donald Tusk: Uniunea Europeană trebuie să aibă o strategie pe “termen lung” în privinţa Rusiei

    “Avem nevoie de o strategie pe termen lung”, a declarat Tusk la finalul summitului european. “Aceasta va necesita planuri pe ani, nu doar pe săptămâni sau luni”, a spus el.

    Donald Tusk a insistat asupra faptului că UE trebuie să aibă o “poziţie unită şi comună” în criza ucraineană şi faţă de Moscova, reafirmând că Rusia este în prezent “problema noastră strategică”.

    Apreciind că Ucraina este “victima unei (…) invazii”, Tusk a afirmat că europenii trebuie “să meargă dincolo de un răspuns reactiv şi defensiv”. “Abordarea noastră trebuie să fie identică ambiţiilor şi potenţialului nostru. (…) Trebuie să ne regăsim încrederea în calitate de europeni şi să conştientizăm propria noastră forţă”, a spus el.

    “Când vorbim despre Rusia şi Ucraina, vorbim despre noi înşine, despre ce înseamnă UE, despre ce este adevărata dimensiune a solidarităţii noastre”, a declarat Tusk. “Suntem pregătiţi să sacrificăm ceva pentru a fi uniţi?”, a întrebat el.

    “Vom continua să condamnăm tot mai viguros posibila” atitudine a Rusiei, a dat asigurări la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Dar “sunt convins că trebuie să lăsăm deschis canalul dialogului şi dezbaterii cu Rusia”, a subliniat el.

  • Putin a glumit pe seama unui jurnalist care a suferit două atacuri cerebrale, spunând că pare beat – VIDEO

    Şeful statului a fost întrebat de un jurnalist din Kirov de ce supermarketurile din Rusia nu au stocuri mai mari de Kvas, o băutură alcoolică locală.

    Putin a glumit cu jurnalistul, spunându-i că pare să fie beat şi provocând amuzamentul auditoriului.

    De fapt, jurnalistul respectiv a suferit două accidente vasculare cerebrale.

    Mulţi dintre jurnaliştii prezenţi au făcut aceeaşi greşeală ca preşedintele şi chiar au postat informaţia pe Twitter, fără a o corecta după aflarea adevărului. Televiziunea pro-Kremlin RT a prezentat însă scuze pe Twitter.

    Vladimir Putin a vorbit în cadrul conferinţei despre criza economică gravă cu care se confruntă ţara sa, în condiţiile în care moneda naţională rusă traversează o perioadă dificilă din cauza scăderii preţului la petrol şi a sancţiunilor occidentale.

  • Putin: SUA creează ameninţări pentru Rusia construind scutul antirachetă în Europa

    “Ei amplasează elemente strategice ale scutului antirachetă nu numai în Alaska, ci şi în Europa, în Polonia şi România, chiar la graniţele noastre”, a declarat liderul rus, relatează Sputnik, în pagina electronică.

    Rusia a cerut în mod repetat comunităţii internaţionale să abordeze problema extinderii scutului antirachetă american.

    Washingtonul intenţionează să instaleze un complex de apărare antirachetă Aegis Ashore în România în 2015 şi un sistem similar în Polonia în 2018, potrivit Agenţiei de Apărare Antirachetă din Statele Unite.

    În cadrul sistemului antirachetă al NATO, radare şi interceptori vor fi instalate în câteva ţări membre NATO, inclusiv România, Turcia, Spania şi Polonia. Scutul antirachetă va fi consolidat cu sisteme amplasate pe mare.

     

  • Băsescu: Voi susţine la Consiliul European creşterea nivelului sancţiunilor împotriva Moscovei

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că un subiect aflat pe ordinea Consiliului European de joi de la Bruxelles, ultimul din acest an, este situaţia din estul Ucrainei.

    ”În ceea ce ne priveşte, susţinem că situaţia din estul Ucrainei marcată prin oraşele repet Lugansk şi Doneţk, se îndreaptă către o situaţie de gen Transnistria. De asemenea, este evident pentru noi că Federaţia Rusă contunuă să consolideze separatiştii, în estul Ucrainei, ceea ce impune, în opinia mea şi acest lucru îl voi susţine, creşterea nivelului de sancţiuni împotriva Moscovei”, a anunţat preşedintele Băsescu.

    El a menţionat că ”este adevărat că sancţiunile de până acum au început să producă efecte devastatoare pentru economia Federaţiei Ruse”.

    ”Cred că uoşor, uşor domnul Putin o să renunţe la aroganţă. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, precum că Moscova nu intenţionează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii. Nimeni nu spune că Federaţia Rusă vrea să enexeze estul Ucrainei, ci toţi spunem că Federaţia Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a continuat: ”Tipul acesta de politică promovat de Kremlin nu mai păcăleşte pe nimeni. Aş aştepta e la demnitarii ruşi să spună că nu vor crea o Trasnsnistrie în estul Ucrainei, şi nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează nimeni de aşa ceva”.

    Traian Băsescu a mai arătat că în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, ”suntem foarte bine documentaţi cu privire inclusiv la evoluţiile politice”.

    ”Vom susţine escaladarea, creşterea nivelului de sancţiuni, în aşa fel încât Moscova să înţeleacă că Uniunea Europeană îşi menţine principiile şi că în Europa nu poţi să creezi Transnistrii, ori de câte ori interesele tale de expansiune a intereselor îţi cer acest lucru”, a mai comentat Traian Băsescu.