BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail

  • Grupul Air France KLM a înregistrat anul trecut venituri totale de 26,1 miliarde de euro şi profit de 816 milioane de euro

    Grupul Air France KLM a înregistrat, în 2015, venituri totale de 26,1 miliarde de euro, cu 4,6% mai mult faţă de anul precedent. Datoria netă a grupului a scăzut de la 5,4 miliarde de euro în 2014, la 4,3 miliarde de euro în 2015, ca efect al implementării strategiei Transform 2015. Aceasta a a cuprins investiţii reduse, îmbunătăţirea productivităţii sau implementarea unor noi condiţii de muncă. Strategia a generat un cash flow pozitiv, în comparaţie cu anul 2014, conducând inclusiv la reducerea datoriei nete înregistrată de către grup, dar şi la o îmbunătăţire semnificativă a tuturor indicatorilor financiari, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Ca rezultat al strategiei Transform 2015, profitul operaţional al Air France KLM, excluzând profitul din investiţii, a fost de 816 milioane de euro, în comparaţie cu -129 de milioane în anul 2014, în ciuda impactului negativ asupra veniturilor din ultimul trimestru, cauzat de atentatele de la Paris.

    Sectorul de mentainance s-a dezvoltat şi el pe parcursul anului 2015, înregistrând venituri cu 26.1% mai mari faţă de anul precedent. O influenţă importantă asupra creşterii veniturilor Air France KLM a avut-o şi scăderea preţului petrolului, ce a generat o scădere a costurilor combustibilului cu 6.7%.

    Deoarece contextul global este marcat, în 2016, de incertitudini în ceea ce priveşte preţurile la combustibil, dar şi în ceea ce priveşte situaţia economică şi geopolitică, strategia Air France KLM pentru acest an cuprinde reducerea costului unitar cu aproximativ 1%, continuarea reducerii  datoriilor nete şi un plan de investiţii între 1.6 şi 2 miliarde de euro, în funcţie de fluxul de numerar generat, spun reprezentanţii companiei.

     

  • Teamshare: comerţul electronic B2B din România va ajunge ÎN 2016 la 12 miliarde de euro

    Comerţul electronic B2B pe plan autohton se va menţine pe un trend ascendent în 2016, urmând să ajungă la 12 miliarde de euro, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, conform datelor platformei de e-commerce integrate Teamshare. În prezent, IT&C-ul, atât pe partea de hardware, cât şi software, electrocasnicele, sectoarele auto, home&deco, fashion-ul şi produsele conexe agriculturii au cea mai mare pondere în e-commerce-ul B2B din România, ultimele două domenii înregistrând o creştere accelerată, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Teamshare.

    ”E-commerce-ul B2B din România va continua să crească şi în 2016, pe fondul apariţiei unor noi producători sau importatori care vor implementa soluţii B2B, cât şi datorită majorării volumelor tranzacţionate de jucătorii deja prezenţi în piaţă. Astfel, estimăm că în acest an comerţul electronic B2B va ajunge la 12 miliarde de euro”, declară Marius Panait, Managing Partner Entelion Software, compania ce dezvoltă platforma Teamshare.

    Potrivit acestuia, în prezent, din ce în ce mai multe site-uri B2B de la nivel local folosesc platforme integrate, cu ERP şi marketplace-uri, cu sisteme de plată online şi firme de curierat, convinse de oportunităţile oferite de retailul online, care creşte cu o rată mai accelerată decât cel offline, dar şi de necesitatea automatizărilor de procese şi reduceri de costuri de operare comenzi. Astfel, dacă anul trecut 10% din totalul jucătorilor din e-commerce-ul B2B foloseau platforme integrate, numărul lor ar urma să crească până la 20% în 2016.

    ”Teoretic, e greu să ne imaginăm platforme B2B neintegrate. Practic, ele există, dar fără automatizări ale proceselor interne. În lipsa acestora nu reuşesc să ofere şi reduceri de costuri”, completează Managing Partner-ul Entelion Software.

    O platformă integrată de e-commerce se adresează în principal companiilor B2B din zona de producţie şi distribuţie, cu mulţi parteneri, un volum ridicat de comenzi şi operaţiuni multiple, care au nevoie de optimizarea şi sincronizarea tuturor acestor procese. O companie de profil, care apelează la o asemenea soluţie, îşi poate spori vânzările cu 15%-25% în câteva luni, în timp ce costurile de procesare a comenzilor s-ar reduce cu aproximativ 30%, potrivit Teamshare.

    Anul trecut, cea mai mare sumă tranzacţionată pentru o companie B2B, prin intermediul platformei integrate Teamshare, s-a ridicat la 670.000 de lei. Comanda a fost realizată în octombrie 2015 şi a fost plasată pentru un retailer IT&C.

    Teamshare este o platformă de e-commerce integrată cu sisteme de contabilitate şi gestiune ERP, care se adresează atât clienţilor business to business cât şi business to consumer. Platforma este folosită în prezent de peste 200 de clienţi din România şi ţări ca Marea Britanie, Franţa, Austria sau Rusia. Teamshare este dezvoltată de Entelion Software, companie cu capital 100% autohton, prezentă pe piaţa din România din 2003.

  • World of Tanks face spectacol şi miliardari

    World of Tanks este un lider în industria de profil de 16,5 miliarde de dolari, un teren de luptă digital pe care se stabilesc recorduri şi un fenomen care creează o subcultură proprie. Creatorul său, Victor Kislyi, a devenit miliardar, potrivit Bloomberg.

    Când Vladimir Putin îşi etala tancurile în Piaţa Roşie în luna mai a anului trecut pentru a comemora victoria Rusiei sovietice asu­pra Germaniei na­ziste, mii de gameri îşi sărbătoreau triumful într-o bătălie de proporţii epice. Pe o scenă  de pe Stadionul Olimpic, înţesat cu spectatori, formaţiuni de luptători virtuali se vânau unele pe altele cu maşini de război virtuale purtând în­semnele aliaţilor sau ale Axei.

    Explozii de lumină portocalie ie­şite din tunurile tan­curilor aprindeau ecrane uriaşe pe care rulau, spre deliciul mulţimii, imagini alb-negru cu avansul Armatei Sovietice  în cel de-al doilea Război mondial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Migraţia care începe să apese greu. Guvernul nu mai vrea 2 miliarde de euro de la căpşunari. Vrea zeci de miliarde

     „Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri, dacă e să ne uităm la partea economică, remiterile anuale sunt de circa 1,5 mi­liarde de euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei româneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro“, a susţinut ieri premierul Dacian Cioloş, la o dezbatere organizată de preşedintele Klaus Ioha­n­nis care a ajuns în fruntea statului cu sprijinul masiv al românilor din străinătate.

    Între 2 şi 3 milioane de români au plecat în ultimii 20 de ani din ţară. Ple­carea lor a însemnat iniţial o despo­vărare pentru sistemul social, pe fondul restrângerii grave a economiei postco­muniste.

    Acum însă, odată hopul trecut, se vede, de fapt, ce pierdere imensă a însemnat acest exod egal întâlnit doar în vremuri de războaie.

    Ultimul recensă­mânt din 2011arăta că România a pierdut, în zece ani, 12% din polulaţie. Dar de atunci alţi zeci de mii de oameni au părăsit ţara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Grupul MOL şi-a depăşit ţinta de profit pentru anul trecut, ajungând la 2,2 miliarde de dolari

    Segmentul Downstream a consemnat anul trecut cel mai bun rezultat financiar din istoria grupului MOL, având o contribuţie de peste două ori mai ridicată la rezultatul acestuia ca în anul 2014, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Producţia segmentului Upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) a crescut cu un ritm anual de 7%, până la un nivel mediu de 104 mii barili echivalent petrol pe zi.

    Grupul MOL şi-a depăşit semnificativ ţinta de profit operaţional pentru 2015, de 2,2 miliarde USD, înregistrând un rezultat CCS EBITDA (profit înainde de dobânzi, deprecieri şi amortizări, excluzând elementele excepţionale şi fluctuaţiile de preţuri) de 2,5 miliarde USD, în pofida înjumătăţirii cotaţiilor petrolului. De asemenea, MOL a generat fluxuri substanţiale de numerar liber disponibil (2,1 miliarde USD), semnificativ mai mari decât cheltuielile de capital aferente activităţii organice (1,3 miliarde USD), ceea ce a condus la un bilanţ robust, cu grad de îndatorare redus.

    Segmentul Downstream (rafinare şi distribuţie) a consemnat în 2015 cea mai bună performanţă financiară din istoria sa, cu un rezultat operaţional (Clean CCS EBITDA) de 463 miliarde HUF (1,65 miliarde USD), de peste două ori mai ridicat decât în anul anterior. Activitatea Downstream a valorificat oportunităţile generate de mediul extern, iar rezultatul EBITDA a fost generat, în proporţie de 50%, de programele interne de eficientizare începute în 2011.

    În cadrul segmentului Downstream, vânzările retail ale Grupului MOL în România (incluzând carburanţi, GPL şi lubrifianţi) au crescut în 2015 cu 17%, la 586 kt, de la 501 kt în anul 2014, în principal ca urmare a extinderii anorganice a reţelei de benzinării. Pe ansamblul anului anterior, vânzările de motorină au avansat cu 15%, la 419 kt, în timp ce vânzările de benzină au urcat cu 18%, la 152 kt.  În trimestrul al patrulea al anului 2015, vânzările retail ale Grupului MOL în România au crescut cu 20% în volum comparativ cu acelaşi interval al anului 2014, la 153 kt. Motorina a generat vânzări de 110 kt în Q4, în urcare cu 20%, iar benzina a avut vânzări de 39 kt, cu 18% mai mult faţă de intervalul corespunzător din 2014.

    Pe ansamblul Grupului MOL, ritmul de creştere a vânzărilor retail a fost anul trecut de 11%, la 3.916 kt. În ceea ce priveşte segmentul Upstream (explorare şi producţie), în contextul înjumătăţirii preţurilor petrolului, rezultatul EBITDA excluzând elementele excepţionale s-a situat la 201 miliarde HUF (719 milioane USD) în 2015, în scădere cu 26%.

    Producţia totală de hidrocarburi a urcat cu 7%, la 104 mii bep/zi în 2015. Nivelul producţiei din Croaţia a avansat cu 7%, în timp ce nivelul din Ungaria a rămas aproape constant, un rezultat foarte bun, având în vedere că estimările iniţiale vizau o scădere cu 5%. Pe segmentul extracţiei de ţiţei, producţia a urcat cu 20% în Croaţia şi cu 5% în Ungaria.

    Conform intenţiilor anunţate anterior, activele referitoare la proiectul Akri Bijeel au fost scoase din evidenţă prin casare în trimestrul 4 2015 ca urmare a renunţării la acest perimetru. De asemenea, MOL a înregistrat ajustări suplimentare de depreciere a activelor în trimestrul 4 2015, în principal ca urmare a revizuirii estimărilor privind preţul petrolului, care sunt utilizate pentru evaluarea activelor. Cele mai importante elemente au legătură cu activele din Regatul Unit.

    Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuţie anuală la EBITDA de 60 miliarde HUF (213 milioane USD) în 2015, similară cu cea din anul 2014.

     “Industria de petrol şi gaze, inclusiv MOL, s-a confruntat cu unul dintre cele mai dificile contexte de piaţă înregistrate în ultimele două decenii, după ce cotaţiile petrolului au scăzut cu mai mult de 70% comparativ cu nivelul din vara anului 2014. În pofida acestor dificultăţi, am reuşit să îmbunătăţim rezultatul operaţional cu 13% faţă de anul 2014, depăşind estimările noastre, am generat substanţiale fluxuri de numerar disponibil şi am încheiat anul cu o situaţie bilanţieră foarte solidă. Aceste realizări situează Grupul MOL în topul celor mai performante companii petroliere integrate. Schimbările dramatice ale contextului extern ne-au determinat să luăm o serie de decizii dificile dar necesare, inclusiv revizuirea valorii de piaţă a activelor noastre din segmentul Upstream. Aceste evoluţii au dus la înregistrarea unor costuri contabile ridicate, fără impact asupra fluxurilor de numerar, la fel ca în cazul multor companii de petrol şi gaze. MOL a demonstrat în 2015 că deţine o platformă Downstream eficientă, care generează fluxuri de numerar ridicate, poate valorifica oportunităţile de piaţă şi este în măsură să investească în dezvoltarea pe termen lung a afacerii. În plus, Next Downstream Program deja ne-a depăşit aşteptările, în primul an de aplicare. În acelaşi timp, suntem în curs de a adapta procesele diviziei Upstream pentru ca aceasta să poată opera profitabil, atât la nivelul ECE cât şi la nivel internaţional, chiar la un nivel al preţului petrolului de 35 USD pe baril. Principalul nostru obiectiv pentru 2015 este să obţinem un nivel al EBITDA de 2 miliarde USD şi să generăm fluxuri de numerar suficient de mari pentru a acoperi atât necesităţile interne de investiţii cât şi plata de dividende către acţionarii noştri, chiar şi în condiţii dificile de piaţă” a declarat Zsolt Hernádi, preşedintele-CEO al grupului.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări, o echipă dinamică de 27.000 de angajaţi în întreaga lume şi o tradiţie de peste 100 de ani în domeniul petrolier. Grupul are peste 75 de ani de experienţă în explorarea şi producţia de hidrocarburi, cu operaţiuni de producţie în 8 ţări şi activităţi de explorare în 14 ţări. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de circa 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări, din care peste 200 în România.

  • Unul dintre cei mai importanţi şi controversaţi oameni de ştiinţă ai secolului XX. A salvat miliarde de vieţi, dar a şi contribuit la uciderea a milioane de oameni

    Fritz Haber este unul dintre cei mai importanţi şi controversaţi oameni de ştiinţă ai secolului XX. A fost numit: “un geniu al ştiinţei”, “criminal de război”, “evreu” ş.a.m.d. Cert este că de numele lui sunt legate descoperirea îngrăşământului, dar şi inventarea armelor chimice.

    Fritz Haber (9 decembrie 1868-29 ianuarie 1934) a fost un chimist evreu-german laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1918). Alături de Carl Bosh, Haber  a demonstrat în premieră o metodă economic viabilă de fixare artificială a azotului (din amoniacul sintetic se obţin uşor atât îngrăşăminte chimice cât şi explozibili).De asemenea,”Procesul Haber-Bosch” a reprezentat de asemenea punctul de pornire al chimiei (industriale) de înaltă presiune. Acest lucru a făcut posibil hrănirea a miliarde de persoane.

    Pe de altă parte, Hbaer a fost autoul unui proiect de cercetare militară în urma căreia Germania a folosit, în cea de-a doua bătălie în Ypres (Flandra, Belgia), o armă chimică bazată pe răspândirea atmosferică a unui gaz toxic (clor).

    Aliaţii l-au numit criminal de război şi au cerut extrădarea acestuia. Haber trăia în Elveţia în 1919. Acesta a pledat pentru utilizarea armamentului chimic până la moartea sa în 1934. Într-un final, Aliaţii l-au scos de pe lista criminalilor de război, iar Haber s-a întors la Berlin ca un erou de război. Fritz Haber nu s-a potolit şi a continuat să facă cercetări în domeniul armamentului chimic.

    Haber a obţinut un produs comercial (Ziklon A) care a fost utilizat în Europa occidentală şi America de nord ca insecticid şi dezinfectant, dar care era derivat din acidul cianhidric (cianură de hidrogen), care este substanţă bilogic activă în Ziklon B, alt insecticid comercializat de industria chimică germană, dar care a fost folosit şi de nazişti ca mijloc de exterminare în lagăre.

  • Adevăratul motiv pentru care oamenii cumpără apă îmbuteliată

    Majoritatea americanilor vor să fie mai sănătoşi, să aibă grijă ce mănâncă şi ce bea.  Companiile speculează acest fapt şi-şi vând produsele ca fiind „sănătoase”, scrie Business Insider.

    În 2013, 42% dintre oamenii care au cumpărat produse de la McDonalds au declarat că se simt ruşinaţi să fie văzuţi cu o pungă de McDonalds.

    Mai mult, companiile din industria băuturilor răcoritoare scot produse noi care sunt denumite ca fiind „sănătoase” pentru publicul consumator. Giganti precum Coca-Cola sau Pepsi investesc în branduri de apă îmbuteliată, o industrie estimata la 13 miliarde de dolari. Companiile încearcă să transmită acest mesaj prin intermediul produselor de apă îmbuteliată Dasani şi Aquafina. Aquafina, brandul lui Pepsi, va fi principalul sponsor al festivalului de modă de la New York, iar Coca-Cola şi-a asociat imaginea brandului de apă Smartwater cu cea a actriţei Jennifer Aniston.

    “Perrier a devenit un simbol. Cand ţii în mâna o sticla de Perrier spune ceva despre tine, spune ca eşti sofisticat. Asta a facut din acest brand o campanie publicitară de succes”, spune Michael Bellas, preşedinte al Beverage Marketing Corporation.

    Exemplul a fost luat şi de Evian, brand care şi-a dublat vânzările globale în perioada 1990-2000 de la 50 de miliarde de litri la 100 de miliarde anual, marşând pe această idee. 

    Astfel producătorii nu vând doar apă îmbuteliată, ci vând o imagine despre sănătate şi un mod sănătos de trai. Un truc de marketing care s-a dovedit a fi un mare succes. 

     

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • Cum fac cartelurile mexicane miliarde de dolari din vânzarea drogurilor

     Procesul este în general simplu: organizaţiile cumpără cocaină procesată din America de Sud şi o introduc în mod ilegal în Statele Unite pentru a o vinde la sume mult mai mari, scrie Business Insider.

    Aşa cum recunoştea, însă, Hillary Clinton în urmă cu câţiva ani, „pofta insăţiabilă a americanilor pentru droguri ilegale” reprezintă cea mai clară explicaţie pentru succesul acestui business. Totodată, nici faptul că cel mai mare furnizor de narcotice din lume este vecin cu cel mai mare consumator de narcotice de la nivel global, nu poate fi ceva întâmplător, scriu într-un material The New York Times.

    Cât de profitabilă este această afacere pentru o astfel de organizaţie?

    Cartelul Sinaloa, cel mai mare şi cel mai cunoscut din Mexic, poate cumpăra un kilogram de cocaină din zonele deluroase ale Columbiei şi Peru cu doar 2000 de dolari. Odată ajuns pe piaţă, preţul aceluiaşi kilogram creşte spectaculos. În Mexic, o „cărămidă” de cocaină ajunge până la 10.000 de dolari. Doar trecând graniţa, aceeaşi cantitate ajunge să valoreze în Statele Unite aproximativ 30.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro