BusinessMagazin

Tag: business

  • Retrospectiva anului economic 2012, AGRICULTURĂ – Vedeta devenită cenuşăreasă

    Pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile producţia totală de cereale a coborât în acest an cu 40% la 11,5 mil. euro, aceasta fiind şi cea mai mare scădere de recoltă dintre toate ţările din UE. Primele estimări arată că din pricina agriculturii din economie au dispărut în acest an între 1,5 şi 2 mld. euro. Iar impactul secetei este chiar mai mare dacă luăm în calcul că efectele recoltelor mai mici de cereale se propagă şi în industrii conexe precum cea a cărnii, laptelui sau în panificaţie.

    Declinul abrupt din agricultură a apărut şi în condiţiile în care femierii români nu au niciun scut real în faţa secetei, numai 1,5% din terenurile arabile locale fiind irigate. Cei mai afectaţi au fost fermierii mici, care nu dispun de spaţii de depozitare şi nici fonduri suficiente pentru a investi în fertilizatori sau pesticide. Printre puţinii fermieri care au reuşit să îşi ţină încasările pe linia de plutire au fost cei care au instalate sisteme de irigaţii, dar şi cei care şi-au rostogolit stocurile din anul anterior speculând astfel creşterea accelerată a preţurilor pentru principalele materii prime agricole.

    “Veniturile din acest an vor rămâne la nivelul anului trecut pentru că am câştigat din majorarea preţurilor. Am irigat întreaga suprafaţă de 3.600 ha, dar tot am avut la porumb o scădere de o treime a productivităţii, ajungând la 8,5 tone/ha”, explică Viorel Nica, proprietarul Agrichim Feteşti, un business cu afaceri estimate la 6 milioane de euro în acest an.

    REZULTATELE FERMIERULUI sunt mult peste performanţa la nivel de economie având în vedere că media de productivitate pentru porumb s-a ridicat la numai 2 tone/hectar. Acest declin s-a tradus printr-un minus de 60%, astfel că întreaga recoltă locală de porumb a ajuns la 4,7 mil. tone. Dezastrul culturilor de porumb a fost depăşit doar de rezultatele recoltei de rapiţă, care a coborât cu aproape 80%, la sub 100.000 tone. Practic, câteva săptămâni de secetă au evaporat o piaţă ce ar fi adus în mod normal rulaje de 300-350 mil. euro.

    Deşi cu minusuri de producţie cuprinse între 20% şi 30%, grâul şi porumbul au fost un veritabil sprijin pentru fermieri, graţie creşterilor de preţuri care au compensat scăderile în volum ale recoltelor. Cotaţia grâului a avansat treptat pe parcursul anului ajungând la vârful de 1.100 lei/tonă, cu 60% peste nivelul din 2011. Într-un ton similar, preţurile de vânzare ale florii-soarelui au avansat cu 40% la 2.100 lei/tonă.

  • Ziarul Financiar propune un guvern al oamenilor din business

    Premierul Victor Ponta a anunţat ieri după ce a fost desemnat de pre­şe­dintele Traian Băsescu să formeze Guvernul că va prezenta joi structura Cabinetului care va avea trei vicepremieri şi cel puţin 22 de miniştri. Anul 2013 şi următorii s-ar putea dovedi extrem de grei, caz în care actuala putere ar putea pierde din încredere, drept urmare calitatea viitorilor miniştri şi calitatea actului de guvernare vor cântări extrem de mult în asigurarea suportului public pentru eventualele măsuri administrative nepopulare. Asemenea numelor propuse de ZF, viitorii miniştri va trebui să aibă experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să fie performanţi, să-şi asume responsabilităţi, dar şi să cunoască mecanismele de funcţionare a statului pentru a le putea îmbunătăţi. Premierul desemnat Victor Ponta (40 de ani) va prezenta joi structura noului Cabinet, iar votul de învestitură în Parlament va avea loc vineri dimineaţă. Astfel, epoca frământărilor politice care a ţinut o vară şi o toamnă întregi se încheie înainte de sărbătorile de iarnă, mai devreme decât cele 10 zile pe care un premier desemnat le are la dispoziţie din ziua desemnării sale pentru a veni în faţa Parlamentului cu structura guvernului şi programul de guvernare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Retrospectiva anului economic 2012, IT&C – Anul eMag, al licitaţiei telecom şi gadgeturilor

    Achiziţia a 70% din eMag de către Naspers pentru 83 mil. dolari, prin care retailerul online a fost evaluat la aproximativ 119 mil. dolari, este cea mai mare tranzacţie în care a fost implicat un jucător din industria online locală. eMag a fost evaluată astfel cu un spectaculos multiplu de peste 70 al profitului net din 2011 (1,674 mil. dolari, conform datelor de la Ministerul de Finanţe).

    La data vânzării către Naspers, eMag era controlată de Iulian Stanciu, Radu Apostolescu (singurul fondator care a rămas în companie) şi Sebastian Ghiţă, ultimul ieşind prin această tranzacţie din eMag. Ulterior tranzacţiei cu Naspers, Iulian Stanciu a devenit şi acţionar unic al retailerului electroIT Flanco şi al celui mai mare distribuitor IT&C de pe piaţă, Network One Distribution prin preluarea acţiunilor deţinute de Sebastian Ghiţă.

    Cel mai important eveniment de pe piaţa de comunicaţii – prin miza pe termen lung şi sumele mari vehiculate – a fost licitaţia prin care statul român a vândut pentru 682 mil. euro licenţe de comunicaţii valabile până în 2029, inclusiv pentru tehnologia 4G. Lansată cu mari aşteptări, licitaţia nu a atras totuşi niciun jucător nou pe piaţa locală de comunicaţii, iar suma totală a fost sub estimări, nefiind vândute toate licenţele. Licenţele, cumpărate de Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS şi 2K Telecom, nu vor schimba raportul de forţe de pe piaţă; procesul nu a scos la iveală planuri majore – cum ar fi o abordare agresivă a RCS&RDS sau o competiţie dură pe frecvenţe.

    Dacă piaţa de software sau cea de laptopuri vor înregistra cel mai probabil o stagnare în 2012, vânzările de tablete şi smartphone-uri par a fi pregătite să bată un record; dar şi gradul de dotare era foarte redus, iar pe piaţă au apărut şi produse cu preţuri pornind de la câteva zeci de euro. Piaţa de tablete este aşteptată să crească de patru ori în acest an – la 160.000 de unităţi, iar cea de smartphone-uri cu aproximativ 70%, la peste un milion de unităţi.

  • Retrospectiva anului economic 2012, TURISM – A fost bine pentru c-a fost rău

    După ce în 2011 mai mult de două treimi din hotelurile româneşti au fost goale, hotelierii au redus masiv preţurile. Mai ales cei din oraşe, unde criza afectase drastic traficul de business. România a devenit mai atractivă pentru străini, care vin aici nu pentru frumuseţea peisajului sau unicitatea lui, cum ar spune specialiştii în marketing, ci pentru preţurile mici. Iar dacă nu găsesc tarife mici, nu vin decât dacă sunt nevoiţi. Aşa se face că gigantul Thomas Cook Neckermann a reînceput din această vară să aducă străini pe litoral şi a reuşit să convingă să facă vacanţele la noi aproape 6.000 de turişti.

    Nu acelaşi succes l-a avut TUI, care de câţiva ani primeşte bani de la statul român pentru promovarea litoralului în cataloagele sale, dar nu reuşeşte să aducă mai mult de câteva sute de germani pe sezon. Şi deşi turismul românesc a primit o lovitură de imagine pentru că din această toamnă TUI a decis să scoată România din cataloagele sale, bugetul ministerului nu respiră uşurat. Oficialii ministerului vor să plătească în continuare TUI o aşa-numită taxă de marketing, motivând că turoperatorul german ne va promova online.

    Cu toate preţurile mari din staţiunile de la Marea Neagră, litoralul românesc a fost în acest an mai plin ca oricând. Alegerile locale au ţinut bugetarii şi mulţi corporatişti aproape de casă. Scăderea puterii de cumpărare i-a făcut şi ea pe mulţi să renunţe să mai plece în străinătate şi să-şi facă vacanţa pe plan intern. Peste toate acestea, şi vremea frumoasă din vară a ajutat ca sezonul estival la mare să fie un succes. Cum au reacţionat hotelierii români la aceasta este uşor de bănuit. Vor mări tarifele anul viitor.

    Cu acelaşi succes l-a avut muntele. Lipsa agrementului, investiţiile izolate şi preţurile mari i-au ţinut pe turişti departe de munte în timpul săptămânii, iar cozile de maşini au urcat către Valea Prahovei doar în week-end-uri. În timpul săptămânii Valea Prahovei s-a transformat într-o vale a plângerii. Însă hotelierii vor da lovitura de Revelion, pentru că dorinţa multor români cu bani de a fi văzuţi în Predeal, Sinaia sau Poiana Braşov a dus la creşterea tarifelor, ajungând astfel ca de revelion cinci zile să coste şi 700-1.000 de euro, mai mult decât la Paris, Madrid, Viena, Praga sau Budapesta.
    În tot timpul acesta, cel mai insignifiant rol l-a avut, ca în fiecare an, ministerul care se ocupă, printre altele, şi de turism. A fost atât de pasiv încât, dacă tot nu promovează mitul Dracula, atât de cerut de străini, măcar să încerce să atragă străinii cu o altă legendă, care i se potriveşte ministerului ca o mănuşă: Mioriţa.

  • Retrospectiva anului economic 2012, BURSA – Indicii pe plus, încrederea pe minus

    Cu două săptămâni înainte de închiderea anului, principalii indici ai Bursei de Valori Bucureşti sunt pe plus. BET, principala referinţă pentru că reflectă evoluţia celor mai lichide zece companii, afişează un plus de 11% de la începutul anului, iar indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a crescut cu aproape 30%, susţinut de achiziţiile făcute de investitori după ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% din capitalul SIF-urilor. Mai mult, acţiuni ale companiilor mari şi lichide precum Fondul Proprietatea, Petrom şi cele cinci SIF-uri au crescut cu 20-40%, şi au răsplătit investitorii cu dividende consistente. Anul trecut, indicele BET a pierdut 17,6%, iar indicele BET-FI s-a corectat cu 12%, din cauza turbulenţelor din zona euro.

    Pe de altă parte, în 2012, valoare medie a tranzacţiilor zilnice (lichiditatea) a scăzut cu 23% până la 30 milioane de lei, plasând piaţa locală pe ultimele locuri în regiune. Deşi unii investitori au ieşit mai bogaţi din 2012, piaţa de capital a ieşit mai săracă. Combinatul de îngrăşăminte chimice Azomureş, a treia companie după capitalizare, a ieşit de la tranzacţionare după ce a fost preluată de grupul elveţian Ameropa. Acţiunile Azomureş au fost cele mai performante titluri de pe bursa românească de la înfiinţarea acesteia, multiplicând banii investitorilor de la sfârşitul anului 1998 de 187 de ori. A urmat apoi intrarea în insolvenţă a producătorului Hidroelectrica, programat iniţial pentru listare în 2012. Amânate au fost şi listările Romgaz, Nuclearelectrica şi Tarom şi oferta secundară de acţiuni de la Transgaz. Doi dintre cei mai mari brokeri, ING şi UniCredit, şi-au închis operaţiunile pe piaţa locală.

  • Josef Goschy a vândut hotelul Transilvania din Alba Iulia unor afacerişti locali, fraţii Florea

    “Am vândut hotelul Transilvania din Alba Iulia fraţilor Florea. Valoarea tranzacţiei, care s-a semnat azi (luni – n.r.) a fost de 1,7 milioane de euro plus TVA”, a declarat Goschy. El a adăugat că negocierile au durat o lună şi jumătate. “Am vândut hotelul pentru că am avut nevoie de bani. Cu suma obţinută voi plăti din creditul pe care l-am luat cu mai mulţi ani în urmă pentru a cumpăra alte hoteluri”, a explicat Goschy. Acesta a adăugat că fraţii Florea vor să investească în modernizarea hotelului şi să-i ridice gradul de confort de la 2 la 4 stele. Hotelul Transilvania are 82 de camere.

    Mai multe pe zf.ro

  • Tender: Sunt mulţumit de 2012. A fost un an de dezvoltare externă

    “Sunt mulţumit de anul 2012. A fost un an de dezvoltare la nivel internaţional, cu rezultate bune şi noi achiziţii care oferă perspective bune, dar şi de noi concesiuni de terenuri în alte zone de pe glob”, a declarat Ovidiu Tender, care are afaceri în domeniul explorărilor geologice, petroliere şi de gaze, farma, construcţii şi turism. Printre contractele semnate se numără cel dintre fabrica de medicamente din Serbia a omului de afaceri cu o firmă din Cuba pentru dezvoltarea de medicamente, dar şi acordul de concesiune din Senegal pentru explorarea de petrol şi gaze pe 5.000 de kilometri pătraţi. Tender s-a concentrat pe dezvoltarea businessului atât în România, cât şi în Africa, unde a investit în sectoare precum explorarea şi exploatarea resurselor, dar şi în industria extractivă sau construcţii.

    Mai multe pe zf.ro

  • Retrospectiva anului economic 2012, ENERGIE – Un an cu de toate

    NICIUN MANAGER PRIVAT nu a fost adus la conducerea vreunei mari companii de stat, niciun investitor nu a venit să se intereseze de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau de hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti, nicio listare pe bursă din toate cele anunţate nu a avut loc. Anul 2012 părea a fi doar un alt an din energie în care mai nimic nu avea să se întâmple, cel puţin pe partea în care administrator este statul român. Şi totuşi, vara anului a adus o veste care a zguduit întregul mediu de business, Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, cerându-şi singură insolvenţa pe 15 iunie. Cinci zile mai târziu producătorul de energie chiar intra în insolvenţă, luându-i prin surprindere pe bacherii care au creditat compania fără a lua vreodată în calcul o astfel de posibilitate, pe furnizorii de servicii, pe toţi cei care aveau vreun contract cu această firmă cu afaceri de peste 700 mil. euro. Odată cu intrarea în insolvenţă, 6 din cele zece mari contracte directe de vânzare a energiei au fost denunţate, în prezent energia hidro fiind vândută în mod direct numai către Alro, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006 – 31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 mld. lei (circa 700 mil. euro). Potrivit calculelor ZF, în total, de la semnarea acestor contracte, în anii 2003-2004, pierderile ar putea fi de circa 1,5 mld. euro. Conform celor mai recente informaţii disponibile, Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă anul viitor.

    IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎNSĂ PARTEA DE PROIECTE PRIVATE, lucrurile s-au mişcat mult mai bine. În vara acestui an, Petrom, cea mai mare companie din România, a finalizat prima centrală pe gaze făcută în ultimii 20 de ani pe plan local. Proiectul de 860 de MW, care este mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, a necesitat investiţii de 530 mil. euro. Cu acest proiect, Petrom a intrat în liga mare a producătorilor de energie, cu o cotă de piaţă de 8-9%. În noiembrie, cehii de la CEZ au finalizat parcul eolian Fântânele-Cogealeac, România devenind ţara cu cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa. În total cehii au montat 240 de turbine eoliene pe raza celor două comune după o investiţie de 1,1 mld. euro. Energia eoliană a atras anul acesta, potrivit celor mai recente date, peste 1,4 mld. euro, iar până la finalul anului suma ar putea ajunge la 2 mld. euro. 2012 devine astfel cel mai bun an din ultimii 22 în ceea ce priveşte investiţiile în noi unităţi de producere a energiei electrice, majoritatea proiectelor puse în funcţiune fiind realizate de investitori străini.

    În domeniul petrolului şi al gazelor naturale ştirea anului a fost identificarea de către Petrom şi ExxonMobil, prin intermediul primei sonde făcute la mare adâncime în Marea Neagră, Domino – 1, a unei acumulări de gaze de circa 84 de miliarde de metri cubi.

  • Retrospectiva anului economic 2012, FINANŢE-BĂNCI – Se putea şi mai rău

    Noul sistem de raportare contabilă a ameliorat însă situaţia activului bilanţier net, care după primele şase luni crescuse cu 3,1% faţă de finele lui 2011, la 371 mld. lei. În acelaşi timp, la jumătatea anului, 18 bănci erau pe profit, 23 pe pierdere, creditele clasificate ca pierdere crescuseră la 16,76% din total faţă de 14,33% la sfârşitul anului precedent, iar situaţia restanţelor din toamna lui 2012 arăta că lucrurile s-au înrăutăţit în continuare.

    Dincolo de cifre, anul ce se încheie a fost mult mai blând decât se aşteptau toţi observatorii care preziceau restructurări drastice şi schimbări semnificative în peisajul bancar. Este adevărat, opt bănci şi-au înlocuit fie doar directorul executiv, fie şi echipele de conducere (BCR, BRD, ING, Bancpost, Volksbank, RBS, Garanti Bank, Italo-Romena), în unele cazuri fiind vorba de executivi care îi înlocuiesc pe precedenţii după doar unu-doi ani de mandat, ceea ce ilustrează tensiunile dintr-un sistem ce trebuie să facă faţă simultan problemelor din economia românească şi cerinţelor acţionarilor, mai ales acolo unde acţionarii provin din ţări grevate de criza datoriilor. Temuta dezintermediere brutală n-a avut însă loc, atâta vreme cât băncile occidentale şi-au redus expunerea în România cu 7% după primele şase luni, la 19 mld. euro. Nici eforturile de consolidare din Europa n-au afectat semnificativ configuraţia sistemului: după ce fuziunea grupurilor elene EFG cu Alpha, care ar fi atras la noi fuziunea între Bancpost şi Alpha Bank, a eşuat, singurele mişcări din piaţă au fost vânzarea din aprilie către fondul american PineBridge a MKB Romexterra, parte a grupului ungar MKB, preluarea Emporiki România sub umbrela acţionarului Crédit Agricole, în iunie, şi preluarea activelor ATEBank de către Piraeus. Prima fuziune bancară din România a fost anunţată abia în octombrie, când grupul Intesa Sanpaolo a finalizat fuziunea subsidiarelor bancare din România, respectiv Intesa Sanpaolo Bank şi CR Firenze. Schimbări de strategie şi poziţionare însă au avut loc, fie ca efect al deciziilor de restructurare ale grupurilor-mamă (RBS şi Citibank au decis să-şi restructureze operaţiunile de retail, concentrându-se pe segmentul corporate), fie ca efect al mediului economic din România (BCR şi ING au renunţat la creditul în valută pentru populaţie, iar exemplul lor ar putea fi urmat şi de alte bănci, în condiţiile în care va fi creat un nou cadru instituţional pentru promovarea finanţărilor în lei, perspectivă anunţată în noiembrie de BNR).

    PENTRU PIAŢA DE ASIGURĂRI, 2012 a fost un an de stabilizare, după trei ani de scădere: după primele nouă luni, afacerile celor mai mari zece companii din industria asigurărilor au stagnat la 5 mld. lei (circa 1,13 mld. euro), având în vedere că jumătate din jucătorii de top au reuşit să-şi crească vânzările faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cele cinci companii cu afaceri în creştere (Euroins, Uniqa, Groupama, Allianz-Ţiriac, BCR Viaţă) au raportat prime cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 16% faţă de subscrierile din aceeaşi perioadă a anului 2011. Celelalte cinci companii au avut afaceri în scădere cu 11%, până la 2,8 miliarde de lei. La nivelul supravegherii pieţei, decizia anului a fost şi cea dintâi anunţată de guvern după alegerile din 9 decembrie: desfiinţarea autorităţilor de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, astfel încât atribuţiile şi tot personalul CNVM, CSA şi CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituţie – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

  • Retrospectiva anului 2012 – cele mai importante evenimente din noiembrie-decembrie