Tag: antreprenori

  • Revista presei economice din Romania

    Nu ne-au speriat falimentele, din moment ce unul din trei romani vrea sa fie patron, scrie
    Gandul, citand un studiu PwC de unde rezulta ca una din
    ratiunile acestei aspiratii e ca oamenii isi doresc sa aiba un
    raport mai echilibrat intre viata profesionala si cea privata.
    Foamea de bani a statului modifica legile: noua lege a concurentei
    da dreptul Consiliului Concurentei sa amendeze nu numai companiile,
    ci si primariile si ministerele, maximul amenzii fiind de 40.000 de
    lei.

    Initiativa bogatilor lumii de a-si dona 50% din avere pana la
    moarte in scopuri caritabile nu este vazuta cu ochi buni de cei mai avuti
    dintre romani, intre care George Copos sau Vasile Turcu, in timp ce
    altii au justificat ca ei deja au facut donatii, a constatat
    Evenimentul Zilei. Dupa ce i-au creditat cu usurinta,
    institutiile financiare, atat banci, cat si creditori ca Provident,
    isi educa clientii prin diverse programe si site-uri de
    informare.

    “Intelegem dificultatile in care se afla statul roman, dar
    negocierile sunt negocieri“, declara pentru
    Adevarul seful Rompetrol, Saduokhas Meraliyev, comentand
    declaratiile presedintelui Basescu ca grupul KazMunaiGaz va fi
    executat silit pentru datoria Petromidia. Ziarul face un “Portret
    al familiei romane lovite de criza”, de unde rezulta ca recesiunea
    a afectat cu precadere orasenii familisti, cu doi copii in
    intretinere, iar capul familiei are intre 40 si 45 de ani.

    Cum sa risipesti banii din privatizari: CFR
    Marfa, data pe pensii si salarii”, este verdictul Romaniei
    Libere
    , explicand ca potrivit strategiei de privatizare a
    societatii, banii vor merge la buget, de unde vor fi repartizati
    cum va dori Mi­nisterul Finantelor, respectiv pentru acoperirea
    deficitului bugetar, daca va fi nevoie. Zece mii de posturi din
    invatamant vor disparea dupa 1 septembrie, iar profesorii vor avea
    un numar mai mare de ore.

    UPC, numarul doi pe piata de servicii TV, va oferi gratuit servicii de telefonie fixa
    pentru clientii de cablu, anunta Ziarul Financiar – o mutare
    care ilustreaza pana unde a ajuns razboiul preturilor dintre
    operatorii telecom. In plina perioada de austeritate, Ministerul
    Economiei a gasit peste 800.000 de euro pentru elaborarea unei
    strategii pentru dezvoltarea sectorului IMM, care s-a concretizat
    intr-un studiu de 200 de pagini si o serie de intalniri si mese
    rotunde, inclusiv in strainatate.

  • Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania: Politicienii trebuie sa asigure regulile jocului, investitiile publice nu sunt o problema

    “M-am intalnit de curand cu un responsabil politic si prima mea
    recomandare este ca pe ei trebuie sa ii preocupe regulile jocului,
    care trebuie revazute, imbunatatite, simplificate, sa fie
    eficiente, transparente, sa inlesneasca accesul la piete. Ei sunt
    precocupati de investitii si ca nu au bani. Nu cred ca asta este o
    problema. Un ministru al economiei nu cred ca trebuie sa se
    focalizeze pe ce investitii face, pe ce centrale nucleare
    construieste si cati bani are de cheltuit. Trebuie sa asigure
    regulile jocului si sa mobilizeze participatia investitorilor”, a
    declarat Negritoiu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin.

    El a aratat ca regulile jocului se refera la reglementari,
    legislatie, precum si la modul de implementare a regulilor, la
    simplitate si transparenta, mentionand ca acestea difera de la un
    sector la altul. “Daca ma uit la sectorul bancar vad costuri
    operationale care sunt in crestere din cauza diferitelor masuri
    adoptate. in loc sa simplificam mai mult, mai mult birocratizam. in
    numele consumatorului se construieste un sistem legislativ sau
    regulator extrem de stufos, de sofisticat, de costisitor, care nu
    ajuta la nimic. La directivele europene transpuse in Romania se fac
    numeroase adaugiri, de sorginte locala”, a continuat seful ING Bank
    Romania.


    El a mentionat ca nu se refera doar la proiectul de ordonanta de
    urgenta propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia
    Consumatorilor, prin care se vor face mai multe modificari ale
    contractelor de credit existente, inclusiv a clauzelor privin
    comisioanele de rambursare anticipata. “Pana la urma nu pot sa
    mearga in extrema cu asa numitele masuri de protectie a
    consumatorilor pentru ca trebuie sa existe un echilibru intre
    consumatori si furnizori. (…) Bancile nu au alta solutie decat sa
    trafere costurile asupra produselor. Vor fi produse mult mai
    scumpe. Cui ii foloseste sa fie produse mult mai scumpe? Trebuie sa
    fie o piata competitiva, cu produse mai ieftine pentru populatie.
    Asta e adevarata protectie”, considera Negritoiu.

    O alta recomandare a directorului general al ING Bank Romania
    este reluarea procesului de privatizarea si valorificare a
    activelor statului, mai ales intr-o economie si un stat care nu are
    bani sau nu are prea multi bani.”Dintr-un motiv sau altul,
    privatizarea in Romania este istorie. De ce? in momentul in care te
    imprumuti pe piata locala si internationala, de ce nu iesi pe piata
    cu actiunile si active de stat? Ai participatiile de la Romtelecom,
    de la Petrom, de la combinatele energetice…De ce s-a oprit
    privatizarea in distributia electrica de exemplu? (…) Este greu
    sa te opresti la mijloc. Poate lumea sa spuna ca s-a mers prea
    departe cu privatizarea, dar eu nu cred ca e adevarat”, a declarat
    Negritoiu.

    El a precizat ca exista mult active ale statului care pot fi
    valorificate, subliniind ca nu se discuta despre maximizarea
    veniturilor, ci despre detinerea de numerar. “Sigur ca se gandesc
    ca nu este piata potrivita, dar nu e vorba de maximizarea
    veniturilor din acest privatizari. Pana la urma este vorba de
    valoarea banilor. Cine are cash este sus, fericit. Exista un
    trade-off”, a concluzionat Negritoiu.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania: In tribunale si la procurori intelegerea problemelor economice si financiare este limitata

    “Un angajat care fura, pleaca si este deferit justitiei. Nu am
    avut multe cazuri, dar am avut. (…) Am dat pana acum doua
    persoane la politie. Eu personal am avut mari indoieli daca sa ii
    deferim pentru ca oricum nu ajuta la nimic. (…) Cand ajungi la
    tribunale si procurori intelegerea problemelor economice si
    financiare este limitata. Cineva care primeste un asemenea dosar nu
    stie ce sa faca cu el. Ca sa poti intelege acest dosar trebuie sa
    intelegi problema, sa apelezi la servicii profesioniste. E foarte
    greu”, a spus Negritoiu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin.

    El a precizat ca atunci cand era implicat in politica a avut un
    proiect pentru infiintarea de tribunale comerciale si crede ca
    ulterior s-au facut niste sectii care trebuie sa aiba judecatori si
    procurori specializati. “Ce sa faca pentru a avea judecatori si
    procurori specializati? Sa ii trimita la scoala sau sa faca
    recrutari din piata. Exista resurse in piata, foarte multi avocati
    din firmele de avocatura avand un nivel foarte ridicat de
    intelegere a chestiunilor financiare si economice”, a spus
    Negritoiu.

    Seful ING Bank Romania considera ca nu este necesar ca sectorul
    public sa plateasca salarii la nivelul sectorul privat pentru a
    avea specialisti. “Nici bancile nu platesc avocatii sau juristii la
    nivelul firmelor de avocatura. Aceesi situatie este valabila si in
    sectorul IT. Acestea nu sunt core business. Statul isi permite sa
    recruteze oameni specializati care sa lucreze pentru alte motive
    decat salariul. Lumea nu lucreaza numai pentru salariu. Se vor gasi
    oameni specializati care vor sa faca o cariera publica”, a explicat
    Negritoiu.

    El a dat ca exemplu negativ de rezolvare in instanta si situatia
    biletelor la ordin, al doilea instrument dupa numerar, pentru care
    nu exista reglementari fixe de executare imediata in Romania. “Doi
    ani ne-a luat sa executam niste bilete la ordin de la Petrom,
    pentru care am ajuns pana la Curtea Suprema. Au existat instante in
    care am castigat si altele in care am pierdut, cu alte cuvinte
    existau pareri diferite. Cand ajungi sa spui ca banii, cam asta
    reprezinta un bilet la ordin, sunt falsi, atunci ai o mare
    problema. Asta este instabilitatea mediului de afaceri”, a afirmat
    directorul ING Bank Romania. Negritoiu a precizat ca mediul de
    afaceri este mai scump si instabil daca exista insecuritate.

    “Lumea se uita la calitatea instantelor si ea este incorporata
    in nivelul de risc pentru piata romaneasca”, a continuat seful ING
    Bank. Negritoiu a discutat si despre faptul ca nu exista
    reglementari clare si complete privind unele aspecte legate de
    sectorul financiar, cum ar fi existenta unor “liste negre” si a
    unor “proscrisi” implicati in diverse tipuri de fraude.

    El a mentionat ca ING a fost la un moment dat in proces de
    angajare a unei persoane, cu recomandari bune, dar care era
    implicata intr-o frauda la o alta institutie. Fapta nu era inscrisa
    in cazierul judiciar, intrucat nu exista o decizie definitiva, iar
    banca a aflat din piata.

    Seful ING a mai dat exemplul unor persoane implicate in
    chestiuni grave, cum ar fi falsificarea de facturi, care “dorm
    linistiti” pentru ca au tot felul de interpusi si nu pot fi
    executati.

    Intrebat de ce nu se fac publice diversele cazuri, Negritoiu a
    replicat ca a anuntat despre compania Flamingo, dar “la ce a
    folosit?” El a mentionat ca in Olanda de exemplu cand exista un caz
    de executie, cine nu mai poate sa plateasca ridica mainile si se
    preda, spunand “am ratat, platesc pretul”. “Pe plan local
    executarea este o lupta continua”, a continuat Negritoiu.

    El a precizat ca economia de piata pledeaza pentru un regim mai
    transparent al datornicului si pentru disciplina a datoriei, care
    trebuie onorata sau executa, nu ocolita.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Vladescu catre consilierii economici externi: Lasati aroganta si tratati antreprenorii in mod egal

    “Intreprinzatorii romani au nevoie de dumneavoastra, dar trebuie
    sa fiti deschisi catre ei. Sunteti cu totii ministri, dar sunteti
    ministri in slujba antreprenorilor romani. Intreprinzatorul roman
    nu e numai cel care vine la un hotel de cinci stele si va invita la
    masa si isi permite sa o plateasca, dar este si cel care vrea sa
    exporte de 10.000 de euro ceva si nu stie unde sa se duca sau pe
    cine sa intrebe”, a spus Vladescu, in cadrul celei de-a sasea
    reuniuni a consilierilor economici din reprezentantele economice
    din strainatate ale Ministerului Economiei, Comertului si Mediului
    de Afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce sefi de companii au facut cei mai multi bani

    In plina recesiune, profiturile de zeci sau chiar sute de milioane de euro inregistrate in 2008 incep parca sa semene cu amintirile frumoase din concediu. Desi aproape toate domeniile sunt lovite mai aspru decat asteptarile initiale, sunt totusi manageri care se asteptau la o corectie a pietei. In urma cu aproape doi ani, spre sfarsitul primului an dupa aderare, Liliana Solomon, sefa filialei locale a grupului Vodafone lansa in cadrul unei intalniri organizate de BUSINESS Magazin un avertisment pentru managerii entuziasmati de euforia consumului si de potentialul reprezentat de o piata de 21 de milioane de locuitori cu o putere de cumparare in crestere.

    „Diferenta in business se face de catre acei oameni care se gandesc la «daca» si nu de catre cei care spun ca vor creste si la anul oricum”, spunea Solomon, un finantist care lucrase ani buni in Londra pentru mari operatori telecom si care revenise in tara la sfarsitul anului 2005, pentru a prelua operatiunile Vodafone Romania. Singurul participant la discutie care o sustinea era buna ei prietena, Mariana Gheorghe, un fost bancher al BERD, care preluase din 2006 conducerea celei mai mari companii din tara, Petrom. De cealalta parte se aflau executivi din industria bunurilor de larg consum, a serviciilor financiare, IT si imobiliare, care de care mai entuziasmati de rezultatele peste estimari care se profilau pentru 2007, primul an de aderare.

    La nici doi ani distanta, economia romaneasca se afla in plina recesiune. Pro¬du¬sul Intern Brut a scazut cu 7,6% in primul trimestru si cu 8,8% in al doilea, indrep¬tandu-se spre prima scadere anuala din 2000 incoace, perioada in care s-a triplat (in valori nominale). Numarul total de someri va depasi 800.000 la finalul anului (conform estimarilor oficiale), fata de numai 400.000 anul trecut, iar lipsa acuta de lichiditati si blocajul financiar au devenit elemente obisnuite ale peisajului de afaceri romanesc. Pe acest fundal, BUSINESS Magazin isi propune sa ii aduca in prim-plan pe managerii celor mai profitabile companii si retetele lor de afaceri si, mai ales, incearca o dezbatere privind structura economiei romanesti, asa cum rezulta ea din topul celor mari performante firme private.

    Septembrie, primul hop

    Mai mult de jumatate dintre cele mai mari 100 de firme private din tara si-au crescut in 2008 profiturile, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Acest lucru s-a intamplat chiar daca a doua parte a anului a adus primele blocaje in domenii vedeta in ultimii ani precum imobiliare, auto si in general in piata bunurilor de larg consum, pe fondul adancirii crizei financiare globale si a extinderii acestor turbulente spre piete emergente precum Romania.

    Cat din aceasta evolutie s-a datorat managerilor si cat unei organizatii bine puse la punct? Radu Furnica, presedintele LDS Korn/Ferry Romania si omul care a descoperit si recrutat de-a lungul timpului unii dintre cei mai importanti directori executivi din tara, crede ca este foarte greu de stabilit o cauzalitate imediata intre profitabilitatea unei corporatii si top managementul sau. “Logica primara spune ca aceia care au avut profitul cel mai mare au avut si cei mai buni manageri. Dar nu e obligatoriu! Ba chiar dimpotriva, din primele 25 de companii, dupa profit, majoritatea se afla in acest top pentru ca sunt firme foarte mari, greu de intrecut si au fost ajutate si de piata”, spune Furnica.

    Producatorul de tigari British American Tobacco este poate cel mai sugestiv exemplu. Desi si-a schimbat de mai multe ori directorul general, BAT a reusit sa ajunga cel mai mare jucator de pe piata locala de tigari, fiind una dintre cele mai profitabile din tara cu cele aproape 100 de milioane de euro obtinute anul trecut sau 370.000 de euro pe angajat, conform datelor Ministerului Finantelor. “Este nevoie de cel putin 3 ani pentru a vedea efectiv rezultatele muncii mele, ca director general”, recunostea intr-o discutie cu BUSINESS Magazin David Waterfield, seful BAT, venit in Romania anul trecut.

  • Cine sunt regii din umbra ai drumurilor

    Proiectele de reabilitare de drumuri din tara le-au adus anul trecut lui Nelu Iordache (Romstrade Giurgiu), Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB) si Theodor Berna (Tehnologica Radion) incasari de peste 570 mil. euro, adica 4% din valoarea totala a pietei de constructii din 2008.

    Astfel, structura topului celor mai mari firme de constructii realizat de ZF, in care lideri sunt firmele implicate exclusiv in lucrari de infrastructura, contrazice evolutia pietei din ultimii ani, cand motorul de crestere a fost sectorul imobiliar – locuinte, spatii de birouri sau centre comerciale.

    Cititi mai mult pe www.zf.ro.

     

  • Tinerii manageri de top din Romania, premiati de Business Magazin (GALERIE FOTO)

    In urma cu patru ani BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori care isi conduceau propriile afaceri. Adica cei care
    desi aveau mai putin de 40 de ani, reusisera sa fie recunoscuti in
    domeniul lor de activitate. Aflat la a patra editie, catalogul “100
    Tineri Manageri de Top” aduna povestile si viziunea a inca 100 de
    manageri, fiecare relevant pentru industria din care face
    parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, sase au fost
    selectati pentru premii de juriul format din patru headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting), Daniela Necefor (Total Business
    Solutions) si Marga Radu (Country Manager Profipower). Premiul
    “Industrial markets” a fost castigat de Alin Niculae, fondatorul si
    managerul Oscar Downstream, motivatia juriului fiind legata de
    faptul ca omul de afaceri a construit si conduce cea mai puternica
    companie de pe piata oil&gas neafiliata unui grup
    international. Vanzarile cu 20% mai mari ale Heineken Romania in
    2008 au motivat alegerea lui Mihai Marinescu (director de vanzari
    al Heineken Romania) pentru premiul “Consumer Markets”.

    La categoria IT&C, premiul a fost luat de Sorin Mindrutescu
    (directorul general al Oracle), manager care reprezinta si
    interesele tuturor afacerilor americane in Romania, ca director al
    AmCham (Camera de Comert Romano-Americana). La categoria “Alte
    Servicii”, Andrei Caramitru, partenere in cadrul McKinsey Romania a
    fost castigator, iar Adela Jansen, director de resurse umane la BRD
    a luat premiul la categoria “Financial Services”. Premiul
    “Antreprenoriat” a fost adjudecat de Vasile Armenean, fondatorul si
    managerul Betty Ice, cel mai mare producator local de inghetata,
    care si-a dezvoltat afacerea treptat din 1991 ajungand in 2007 pe
    locul al doilea in piata de inghetata, dupa Nestle.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerul Romtelecom,
    BUSINESS Magazin a mai acordat si alte cinci premii speciale:
    “Managerul celei mai profitabile fabrici” castigat de Edmund Piess
    (directorul general al Lafarge Medgidia), “Creatorul unei lumi
    neafectate de criza”, castigat de George Lemnaru (fondatorul si
    directorul general al jocului eRepublik), “Omul de incredere”,
    castigat de Cosmin Cocean (VP Refining in cadrul Rompetrol Group),
    “Premiul pentru curaj in afaceri” castigat de Radu Tudorache
    (antreprenor) si “Pretul corect pe metru patrat” castigat de Radu
    Merica (director general al ECE Projektmanagement si fost director
    al Tiriac Holding). Cei mai multi manageri premiati de BUSINESS
    Magazin se considera norocosi pentru ca au avut sansa de a se forma
    intr-o economie trepidanta, cu suisuri si coborasuri, din care au
    putut invata cum se conduc afacerile atat in crestere accelerata,
    cat si in criza economica.

  • BUSINESS Magazin a premiat tinerii manageri de top

    Dintre cei 100 tineri manageri prezentati in catalog, sase au fost distinsi de redactia BUSINESS Magazin impreuna cu un juriu format din specialisti in resurse umane cu premii de excelenta in domeniile de activitate pe care le reprezinta.
     

    Premiul categoriei “Piete de consum” a fost acordat lui Mihai Marinescu, 40 de ani, National Sales Manager – Heineken Romania, iar cel al categoriei “Piete industriale”, lui Alin Niculae, 38 de ani, fondatorul Oscar Downstream, cea mai mare companie petroliera din Romania care nu face parte dintr-un grup international.
     

    In domeniul “IT&C”, castigator a fost desemnat Sorin Mindrutescu, 39 de ani, Director General Oracle Romania, in “Servicii Financiare” – Adela Jansen, 39 de ani, director executiv resurse umane, BRD Groupe Société Genérale, iar la categoria “Alte servicii” (care a inclus domeniul consultantei, HoReCa, dezvoltatori imobiliari si alte servicii din economie), castigator a fost desemnat Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, care la doar 33 de ani ocupa functia de Managing Partner la McKinsey Romania, numarandu-se printre putinii parteneri romani din firmele internationale de consultanta cu prezenta in Romania. Cel mai bun tanar antreprenor roman a fost desemnat Vasile Armenean, Directorul General al producatorului de inghetata Betty Ice.
     

    La 5 ani de la lansarea primei editii, revista BUSINESS Magazin a acordat in cadrul Galei aniversare 5 distinctii speciale: premiul special „Profit Beton” a fost acordat lui Edmund Piess, 37 de ani, director general al uzinei din Medgidia a Lafarge Ciment, cea mai profitabila fabrica de ciment din tara. George Lemnaru, 28 de ani, a primit premiul “O lume (virtuala) fara criza”, pentru dezvoltarea jocului virtual de strategie politica, economica si militara eRepublik, evaluat astazi la 5 milioane de euro.
     

    Radu Tudorache, proprietarul grupului Montero, a fost distins cu premiul special “Curaj In Afaceri”, pentru numarul impresionant de companii in care este implicat, la doar 35 de ani, in calitate de investitor, iar Radu Merica (director general – ECE PROJEKTMANAGEMENT), managerul care l-a convins pe Ion Tiriac sa intre pe piata de imobiliare, a primit din partea redactiei BUSINESS Magazin premiul special “Pretul Corect pe Metrul Patrat”. Ultimul premiu special – Premiul “Omul de Incredere” – a fost acordat lui Cosmin Cocean – Vicepresedinte Rompetrol Rafinare, managerul care administreaza circa jumatate din totalul afacerilor grupului Rompetrol.
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”